VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/9 api 11-13
  • E te mau utuafare—A tahoê maite, eiaha e tiai e ia maoro roa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te mau utuafare—A tahoê maite, eiaha e tiai e ia maoro roa
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E roohia tatou i te utua o ta tatou ohipa ino i rave
  • Mea ino i roto ra, mea ino atoa ïa i rapaeau
  • Te mau matahiti matamua—A horoa i ta outou tutavaraa maitai roa ˈˈe
    A ara mai na! 1992
  • Te mau matahiti matamua—E ooti outou a muri aˈe i ta outou e ueue i teie nei
    A ara mai na! 1992
  • Te parururaa i ta tatou mau tamarii i te mau pǔpǔ taurearea totoa
    A ara mai na! 1998
  • Te mau tamarii e ora ra i nia i te purupu—Na vai te hape?
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/9 api 11-13

E te mau utuafare—A tahoê maite, eiaha e tiai e ia maoro roa

“Ua riro te utuafare fetii ei faanahoraa tahito roa ˈˈe e i roto e rave rahi mau tuhaa, te faanahoraa faufaa roa ˈˈe. O ˈna te niu o te totaiete. E rave rahi mau nunaa taatoa tei ora mai aore ra tei moe, ia au maite te paari aore ra te paruparu o te utuafare fetii.”—The World Book Encyclopedia (Neneiraa no 1973).

UA RIRO te pu o te utuafare ei paruru no te mau tamarii. I roto e rave rahi mau vahi i teie mahana, ua apoopoohia teie paruru; i te tahi atu mau vahi, ua moe ïa e ua aramoina roa. Ua tuuhia hoi te utuafare tumu i te hiti mai te hoê ohipa no tahito ra. Mea pinepine te mau hohoˈa arearea a te afata teata i te haamaau i te mau metua tane e te mau metua vahine, area ra te mau tamarii, o ratou ïa te mea ite roa ˈˈe.

E peu matauhia te taivaraa i to ˈna hoa faaipoipo. I roto i te tahi mau fenua ona, hoê faaipoiporaa i nia i te piti o te hope na roto i te faataaraa. A maraa noa ˈi te mau faataaraa, te rahi noa ˈtura te mau utuafare hoê metua. Te rahi noa ˈtura te feia e faaea nei ma te ore e faaipoipo. Te tamata nei te mau mǎhu i te faatiamâ i ta ratou taatiraa na roto i te faaipoiporaa. Ua uˈana roa te peu taatiraa tino, te mea tia e te mea tia ore, i roto i te mau hohoˈa teata e te mau hohoˈa video. Te faariro nei te mau fare haapiiraa i te haerea mâ i te pae taatiraa ei ohipa faufaa ore e te opere nei ratou i te mau taoˈa paruru ia nehenehe te taatiraa tino e ravehia ma te haapeapea ore—aita râ hoi i manuïa. Te maraa taue nei te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa tino e te mau tamahine apî o tei hapû. O te mau aiû iti te mauiui nei—mai te peu noa ˈtu e eita ratou e haamaruahia. I roto i te topatariraa o te utuafare, o te mau tamarii na mua te roohia i te ati.

Tau matahiti i teie nei, ua faataa te taata i noaa ia ˈna te re Nobel o Alexis Carrel, i roto i ta ˈna buka Te taata taa-ore-hia (beretane), i teie faaararaa: “Ua hape roa te totaiete o teie nei tau i to ˈna monoraa i te aupururaa a te utuafare na roto i te fare haapiiraa. Te faarue nei te mau metua vahine i ta ratou mau tamarii i roto i te mau fare haapaoraa tamarii [mea oioi roa ˈtu â i teie nei, maoti te haapaoraa i te mahana taatoa e te fare haapiiraa hau te matahiti i titauhia] no te haere i mua i roto i to ratou toroa, ta ratou mau titauraa i te pae totiare, to ratou navenave i te pae taatiraa, to ratou mau hinaaro i te pae no te ite e te peu aravihi, aore ra no te hauti noa i te pere, no te haere i te teata, e no te haamâuˈa i to ratou taime i roto i te mau ohipa rii haapaoraa ore. No reira, o ratou atura ïa te tumu o te moeraa o te utuafare fetii i reira te tamarii e vai noa ˈi i pihai iho i te mau taata paari e e fanaˈo ai i ta ratou haapiiraa. . . . Ia noaa ia ˈna i to ˈna puai taatoa, e titau te taata i te haapuraa e te aupururaa o teie pǔpǔ totiare otahi, oia hoi te utuafare fetii.”—Api 176.

Aita i maoro aˈenei, ua faataa te taata teata ra o Steve Allen i to ˈna manaˈo no nia i te mana o te afata teata i nia i te utuafare fetii, e to ˈna tapitapiraa no nia i te parau faufau e te peu viivii i te pae taatiraa. Te na ô ra oia e: “Te aratai tia ˈtu nei teie pueraa peu iino ia tatou paatoa i roto i te vari. I teie nei, te faaitoitohia nei te mau parau ta te mau metua e opani nei i ta ratou mau tamarii ia faahiti, eiaha noa na roto i te mau haapurororaa taotia-ore-hia, na roto atoa râ i te mau haapurororaa tei faatura na i mutaa ihora i te mau peu maitatai. Te haapapu ra hoi te mau hohoˈa afata teata e faaite ra i te mau tamarii e te tahi atu mau taata e parau faufau ra, i te topatariraa o te utuafare marite.”

Eaha te mea ta te totaiete e pûpû atura na te mau tamarii? A taio i te mau vea, a mataitai i te afata teata, a hiˈo i te mau ripene video, a faaroo i te mau parau apî i te ahiahi, a faataˈi i te upaupa rap, a tapao i te haerea o te mau taata paari e haaati ra ia outou. Te faaîhia nei te feruriraa e te manaˈo hohonu o te tamarii i te taoˈa ino. “Mai te peu e e hinaaro oe e haamou roa i te hoê fenua,” o ta te papai parau beretane tahito i te pae no te haapiiraa ra o Sir Keith Joseph ïa i parau, “a tairi i ta ˈna moni.” E ua parau faahou oia e: “E no te haamou i te hoê totaiete, a haaviivii ïa i ta ˈna mau tamarii.” Te auraa o te parau ra “haaviivii” ia au i te hoê titionare beretane (Webster’s), o “te umeraa ïa no te faaatea ê i te peu tura e te maitai.” O te ohipa ïa e rave-hua-hia nei i teie mahana. Te faahiti-rahi-hia nei te parau no te haerea ino o te mau taurearea; mea rahi roa ˈturâ te nehenehe e parau no nia i te haerea ino o te mau taata paari.

E roohia tatou i te utua o ta tatou ohipa ino i rave

Ua faaite o Geneva B. Johnson, peretiteni vahine e faatere matamua o te Pu marite i te pae no te utuafare, i roto i te hoê oreroraa parau tei horoahia mai i te omuaraa o teie matahiti e: “Ua ino roa te utuafare fetii e aita paha e ravea faahou.” Ma te faaau ia ˈna mai te hoê “hiˈoraa riaria mau no te rahiraa o ta tatou mau tamarii,” ua parau atura oia ma te manaˈo peapea e: “Ua imi te nunaa i te ravea no te tiavaru i te rahiraa o ta tatou mau tamarii aita to ratou e fare, aita e maa, aita e ravea no te rapaau ia ratou, aita i haere i te haapiiraa, ei mau tamarii hiˈo-ino-hia i roto i te hoê totaiete ona, tera râ, e hoˈi mai te utua o ta tatou ohipa i rave i nia ia tatou.” Ua hoˈi ê na mai hoi. O ta outou ïa e nehenehe e taio i roto i te mau vea, e faaroo na roto i te mau parau apî, e e ite roa ˈtu na roto i ta outou afata teata. Teie noa te tahi hiˈoraa:

Ua rave o Judonne i te hoê pupuhi e ua pupuhi atu i nia i te ouma o Jermaine e toru taime. Ua pohe o Jermaine; e 15 matahiti to ˈna. E 14 to Judonne. E hoa piri roa hoi raua. Ua tatamaˈi raua no te hoê tamahine.

Hoê hanere taata tei haere mai i te hunaraa o Michael Hilliard, 16 matahiti. Ua pupuhihia o ˈna i muri i te upoo a vaiiho ai o ˈna i muri aˈe i te hoê tatamaˈiraa i tupu i roto i te hoê hautiraa taoraraa popo i roto i te ete.

I Brooklyn, New York, ua tutui e toru taurearea e piti taata aita to raua e faaearaa, i te auahi. Aita te ava i ura e ua tamata ˈtura ratou i te mori. Ua ama ˈtura te auahi.

I Floride, ua turai te hoê tamarii e pae matahiti i te hoê aiû na nia mai i te eˈa e pae tahua te teitei e ua pohe roa oia.

I Texas, ua rave te hoê tamarii 10 matahiti i te hoê pupuhi e ua pupuhi atura i to ˈna hoa e ua huna ˈtura i to ˈna tino i raro aˈe i te fare.

I Georgie, ua patia te hoê tamaroa e 15 matahiti i te faatere haapiiraa i te tipi a aˈohia ˈi o ˈna.

I te oire no New York, ua haere te hoê pǔpǔ taurearea apî roa i roto i te area e 20 matahiti, e te mau tâpû raau, te mau tito auri, te mau toˈi, te mau tipi, e te tipi rahi, e rave i te ohipa ino i pihai iho i te hoê puhapa a te feia aita to ratou faaearaa, e e rave rahi tei pepe e ua tâpûhia te arapoa o te hoê o ratou. Eaha te tumu? Ua faataa mai te hoê mutoi e: “Mea au roa na ratou ia hamani ino i te feia aita e faaearaa.”

I Detroit, Michigan, ua apiti atu te hoê tamaroa 11 matahiti e te tahi atu e 15 matahiti no te hamani ino i te hoê tamahine iti e 2 matahiti. Ua faarue noa ˈtura raua i te tamahine o ta raua i rave ino i roto i te hoê faarueraa pehu.

I Cleveland, Ohio, ua hamani ino e maha tamaroa mai te ono e tae atu i te iva matahiti i te hoê tamahine e iva matahiti i te hoê fare haapiiraa tuatahi. No nia i teie ohipa, teie ta te papai vea ra o Brent Larkin i papai i roto i te vea no Cleveland, Plain Dealer: “E tapao te reira no te ohipa e tupu ra i roto i teie fenua, no te topa-roa-raa ta tatou mau faufaa i roto i te ino.”

Ua faahapa te taote ra o Leslie Fisher, orometua haapii i te pae o te feruriraa i te Fare haapiiraa tuatoru no te hau no Cleveland, i te afata teata. Ua pii oia i teie taoˈa “te matini rahi o te peu taatiraa tino,” e “te mataitai nei te mau tamarii e 8 e te 9 matahiti i teie mau mea.” Ua faahapa atoa oia i te mau metua no te ino-roa-raa te utuafare fetii marite: “Te tapitapi rahi roa nei o Mama e o Papa no to raua iho mau fifi e inaha, aita to raua e taime faahou no te haapao i ta raua mau tamarii.”

Mea ino i roto ra, mea ino atoa ïa i rapaeau

Te ninii nei te mau pu taa ê o te totaiete, mai te mau ravea haapurororaa, te feia faaarearea, e te mau ravea faaanaanataeraa manaˈo—e mau pu o te monihia nei na roto i te haaparareraa i te peu viivii i roto i te huitaata nei—i te peu taatiraa, te haavîraa uˈana e te peu tia ore, e te faaitoito rahi nei ratou i te ino-roa-raa o te feia apî e te utuafare. No reira, ua tano roa teie nei ture: Ia ueuehia te faufau, e ootihia te faufau. Mea ino i roto ra, mea ino atoa ïa i rapaeau. E roohia oe i te ino o ta oe i rave—e mea mehameha mau te mau faahopearaa.

Te fanau ra anei te totaiete i te hoê ui tamarii aore to ratou e haava manaˈo? Ua uihia teie uiraa i muri aˈe i te ohipa “maamaa” i tupu i te aua Central Park no New York i reira ua tupaihia e ua hamani-ino-hia te hoê vahine e 28 matahiti e ua faaruehia o ˈna fatata roa i te pohe na te hoê pǔpǔ taurearea e hahaere noa ra. Ua parau te Mutoi e “aita teie mau taurearea i haama e aita roa ˈtu ratou i tatarahapa i te ohipa o ta ratou i rave” e, i to ratou tapearaahia, “ua arearea noa ratou e ua tauaparau e ua himene atoa ratou.” Teie te mau tumu o ta ratou i horoa no ta ratou ohipa i rave: “Mea arearea roa,” “Te haumani noa ra matou,” “Tamata noa pai.” Ua pii te vea Time ia ratou e “mau huma i te pae o te feruriraa” o tei “erehia, aore ra o tei ore roa ˈtu i faatupu i te mea o ta tatou e parau ra te haava manaˈo.”

Ua faaara te vea ra U.S.News & World Report e: “E tia i teie nunaa ia rave i te tahi ohipa ia ore te tahi atu ui tamarii aore to ratou e haava manaˈo ia fa faahou mai.” Ua haapapu te taote Ken Magid, te hoê taote tuiroo i te pae no te feruriraa, e o Carole McKelvey, i taua ati riaria mau ra i roto i ta raua buka o tei faaatutu i te parau, Ati atâata mau: Te mau tamarii aore to ratou e haava manaˈo (beretane). Te turu ra te mau parau a te feia maˈi e te mau faaiteraa a te mau taote tuatapapa i te pae o te feruriraa i te parau a Magid: Te tumu matamua, o te hoê ïa ereraa i te taairaa piri roa i rotopu i te metua e te tamarii i te fanauraa ra e i roto i te mau matahiti faaineineraa i muri iho.

Ma te papu maitai, e tia i te mau utuafare fetii ia tahoê maite i roto i taua mau matahiti faaineineraa ra ma te ore e tiai e ia maoro roa!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono