Te mau matahiti matamua—E ooti outou a muri aˈe i ta outou e ueue i teie nei
UA RIRO te roro o te hoê aiû iti mai te hoê rimu o te ote i te mau mea atoa e haaati ra ia ˈna. I roto e piti matahiti, e haapii te hoê tamarii i te hoê reo fifi roa na roto noa i te faarooraa. Mai te peu e e faaroo oia e piti reo, e haapii ïa oia i na reo toopiti atoa ra. Taa ê atu i te reo, e amuihia mai te aravihi i te pae no te upaupa e te mau ohipa rima î, te au-maite-raa o te mau ǎparaa o te tino, te mau faufaa morare e te haava manaˈo, te tiaturiraa, te here e te putapûraa i te pae faaroo—e mau aravihi anaˈe hoi o te roro tei faaineine-ê-na-hia e o te tiai ra e ia faaohipahia e te mau mea e haaati ra i te tamarii no te tupu i te rahi. Teie râ, no te faarahi atu â i te mau faahopearaa e noaa mai, e tia ia ravehia teie faaohiparaa i te taime tano, oia hoi i roto i te mau matahiti matamua roa o te oraraa o te tamarii.
E haamata teie tereraa i te fanauraa, ia tupu anaˈe te taairaa no te here. E hiˈo atu te metua vahine i te mata o ta ˈna tamarii ma te here; e paraparau atu oia ia ˈna ma te reo mǎrû, e tauahi puai oia ia ˈna, e horomiri oia ia ˈna. E haapuaihia to ˈna here metua i te taime a hiˈo maite atoa ˈi te tamarii ia ˈna e ia ite oia e te paruruhia ra oia. Te mea maitai aˈe no raua toopiti atoa ra, oia hoi ia faaote atu oia i to ˈna û. E faaitoito te oteraa o te aiû iti i te hamaniraa i te û. Maoti te fafaraa i to ˈna iri, e faatupu te reira i roto i te metua vahine i te hoê hamaniraa oromona o te faaiti i te taheraa toto e tupu i muri aˈe i te fanauraa. Te vai ra i roto i te û mama te tahi mau taoˈa aro maˈi o te paruru i te aiû fanau apî i te mau maˈi. Ua tupu te here; o te omuaraa ïa o te hoê aamu no te here. O te omuaraa noa râ.
Eita e maoro, e ere noa e piti, e toru râ feia i roto i teie aamu, ia tomo mai te metua tane, mai tei titauhia iho â. “Te titau nei te mau tamarii atoa . . . i te hoê metua tane,” o ta te taote Berry Brazelton ïa e parau ra, “e e tuhaa rahi ta te metua tane e horoa mai. . . . Mea mǎrû e mea hau te metua vahine. Area te metua tane ra, mea hauti aˈe ïa oia; e faakirikiri oia e e hauti rahi aˈe oia e te aiû iti.” E pahono te tamarii i teie mau faahautiraa na roto i te mau tuô oaoa e te au: e faaite puai oia e mea au roa na ˈna e te hinaaro faahou ra oia. E piri atu â te taairaa no te here i tupu i te fanauraa. I roto i ta ˈna buka Tamarii aita e haava manaˈo—A ara (beretane), te faahiti ra te taote Magid i teie taairaa mai te hoê ‘taatiraa o te here i rotopu i te mau metua e te tamarii, te hoê taatiraa o te tupu ohie noa i roto i na avaˈe matamua e ahuru ma vau o te oraraa o te aiû iti aore ra o te ore roa ˈtu e tupu.’ Ia au i ta ˈna parau, mai te peu e eita teie taatiraa e faatupuhia, e nehenehe te tamarii e faataa ê ia ˈna e eita oia e ite e nafea ia here ia vetahi ê.
Te tiaraa o te metua vahine e to te metua tane
Mea faufaa roa ïa ia tahoê te metua tane e te metua vahine no te faaetaeta i teie taatiraa no te here, teie taairaa hohonu e ta raua tamarii, i roto i te mau matahiti hou oia e haere ai i te fare haapiiraa tamahou. E tia ia raua ia apapa hua ˈtu e ia ore e haamarirau i te rave mai i ta raua tamarii i roto i to raua rima. E te metua tane atoa! Teie hoi te nehenehe e taiohia no nia i teie parau i roto i te vea Men’s Health (tiunu 1992): “Ia au i te hoê maimiraa i ravehia i nia e 36 matahiti e tei piahia i roto i te vea Journal of Personality and Social Psychology, e riro te hoê tamarii o tei tauahihia e o tei fanaˈo i te mau tapao no te here, i te oaoa i roto i to ˈna mau taairaa auhoa, i roto i to ˈna faaipoiporaa e i roto i ta ˈna ohipa. E hitu ahuru i nia i te hanere o te mau tamarii o tei fanaˈo i te mau metua here mau o tei faaite i te huru auhoa, e e 30% anaˈe i rotopu i te mau tamarii e mea toetoe e te faaateatea atoa to ratou mau metua; hau atu, e au ra e hoê â faufaa to te tauahiraa o te metua tane e to te metua vahine.”
A parahi e ta outou aiû i nia ia outou i roto i te hoê parahiraa taueue. A taio atu i te tahi buka ia parahi oia ma te peapea ore i nia ia outou. A paraparau atu ia ˈna e a faaroo i ta ˈna parau, a haapii atu i te maitai e te ino, e a faaite i te hiˈoraa maitai na roto i te faaohiparaa outou iho i teie mau faaueraa tumu. E i roto i taua mau taime atoa ra, eiaha ia moehia ia outou i to ˈna matahiti. A faaohie i ta outou parau, a faariro i te mau ohipa ei mea anaanatae, e te au mau.
E uiui maere te hoê tamarii; mea au na ˈna ia hiˈopoa haere, ia imi i te taa i te mau mea e haaati ra ia ˈna. No te haamâha i teie poiha i te ite, e uiui noa mai oia i te mau uiraa ma te hopea ore. Nohea mai te mataˈi? No te aha e mea ninamu te raˈi? No te aha oia e uteute ai ia topa anaˈe te mahana? A pahono atu ia ˈna. E ere i te mea ohie i te mau taime atoa. Ua riro teie mau uiraa mai te hoê titauraa ia ohipa i nia i te feruriraa o ta outou tamarii, ia tuu atu i te mau haamaramaramaraa i roto, e peneiaˈe ia faaara i te mauruuru no te Atua e no ta ˈna poieteraa. E maere roa anei oia i mua i te hoê manumanu iti e haere ra na nia i te hoê rauere? i te hohoˈa o te hoê tiare huˈa roa? Te mataitai ra anei oia i te hoê tuituirahonui e raraa ra i to ˈna puaverevere? Aore ra te heru ra anei oia i te repo? Eiaha e moehia ia faatia ˈtu i te mau aamu tei riro ei haapiiraa mai ta Iesu i rave na roto i ta ˈna mau parabole. E ravea au mau te reira no te haapii.
Mea pinepine e tia i te mau metua toopiti atoa ra ia rave i te ohipa. E nehenehe anei raua e rave i te hoê tutavaraa taa ê no te faaea i te mau ahiahi e te mau hopea hebedoma e ta ratou mau tamarii? Eita anei te metua vahine e nehenehe e rave i te hoê ohipa afa-taime no te horoa hau atu â ia ˈna iho no ta ˈna mau tamarii? E rave rahi mau metua o te haapao nei i ta ratou mau tamarii o ratou anaˈe e e tia ia ratou ia rave i te ohipa no te faaamu i to ratou utuafare. Te imi ra anei ratou i te mau ravea atoa no te horoa hau atu i te taime e ta ratou mau tamarii i te ahiahi e i te hopea hebedoma? Mea pinepine e aita ˈtu ravea ta te metua vahine maoti râ e faataa ê ia ˈna i ta ˈna mau tamarii i te mahana taatoa. Noa ˈtu e te vai ra te mau tumu papu, eita te mau tamarii nainai e taa i te reira e e riro ratou i te manaˈo e te faaruehia ra ratou. E tia ïa ia rave i te mau tutavaraa hau atu â no te faaherehere i te taime e no te horoa hau atu na ratou.
Eaha mau na hoi teie “taime hoona” e faahiti-pinepine-hia nei? E nehenehe te mau metua ohipa roa e faataa e 15 e tae atu i te 20 minuti i ta ratou mau tamarii hoê mahana i nia e piti, peneiaˈe hoê hora i te hopea hebedoma, ma te manaˈo e te faaohipa maitai ra ratou i teie taime. Teie râ, te haamâha mau ra anei te reira i te mau hinaaro o te tamarii? Aore ra ua riro noa anei ei ravea no te mau metua no te haamâmu i to ratou haava manaˈo? E na reira te hoê metua vahine i te manaˈo ia vai hau noa to ˈna feruriraa ia rave oia i te ohipa no te haamâha i to ˈna iho anaanatae, aita râ hoi ta ˈna tamarii e mâha ra. E parau mai paha vetahi e: ‘Ma te haavare ore, mea rahi roa ta ˈu ohipa e aita iho â ta ˈu taime vata!’ Mea peapea e mea aroha roa te reira, no outou iho e no ta outou tamarii, no te mea aita hoê aˈe mea o te nehenehe e mono i teie taime. A imi i taua taime ra a vai nainai noa ˈi ta outou mau tamarii, ahiri aita, a faaineine ïa ia ite atu i te amahamaharaa i rotopu i te mau ui e tupu i te tau o te taurearearaa.
Ia tuu anaˈe te mau metua i ta ratou tamarii i roto i te hoê fare haapaoraa tamarii, eita noa oia e mauiui, hau atu râ, eita ratou iho e fanaˈo i te oaoaraa e ite ia ˈna ia tupu i te rahi. Eita te tamarii e taa e no te aha oia e vaiihohia ˈi o ˈna anaˈe; e manaˈo oia e e aita o ˈna e haapaohia ra, te patoihia ra oia, te faaruehia ra, e aita o ˈna e herehia ra. Ia riro mai oia ei taurearea, ua mono ïa oia i to ˈna mau metua, mea rahi roa hoi ta ratou ohipa no te haapao ia ˈna, e te mau taurearea o to ˈna faito matahiti. Peneiaˈe e haamata oia i te ora e piti huru oraraa: hoê o te faahau i to ˈna mau metua, te tahi i reira o ˈna e rave ai mai ta ˈna e hinaaro. Te mau parau, te mau tatararaa, te mau tatarahaparaa—aita hoê aˈe mea e nehenehe e faaore i te amahamaharaa. Aita hoê aˈe faufaa to te mau parau nehenehe no nia i te here i mua i te aro o te tamarii ta to ˈna mau metua i haapao ore i roto i te roaraa o te mau matahiti i reira to ˈna hinaaro-rahi-raa ˈtu ia raua. E au ra hoi i te mataˈi. Mai te faaroo, te here aita e ohipa ra, e mea pohe ïa.—Iakobo 2:26.
E riro outou i te ooti i teie nei iho â i te mea o ta outou i ueue
Te ora nei tatou i te anotau o te “vau na mua.” Te puai nei te miimii, e ua riro te faarueraa i te tamarii ei hoê o te mau tapao ite-papu-roa ˈˈe-hia. Te fanau nei tatou i te tamarii no te tuu atu ia ratou i roto i te mau fare haapaoraa tamarii. Peneiaˈe te horoa nei vetahi mau fare mai teie te huru i te tahi mea na te tamarii, e rave rahi râ o te faaino nei ia ratou, i te mau tamarii nainai iho â râ. Te ravehia nei vetahi mau maimiraa i roto i te tahi o teie mau fare no te mau hamani-ino-raa i te pae taatiraa. Ia au i te hoê taata maimi, “aita e feaaraa e, i roto i te tau i mua nei, e farerei tatou i te mau fifi hau atu i te ino, e i pihai iho e ohipa hauti noa ïa te mau fifi no teie nei mahana.” Inaha, mai ta te mau numera i vauvauhia mai e te taote David Elkind i te matahiti 1992 e faaite ra, mea mehameha mau taua “ohipa hauti” ra:
“I roto i na matahiti 20 i mairi aˈenei, ua maraa te rahiraa o te mau tamarii e te mau taurearea poria roa i nia i te faito e 50%. Fatata e 10 000 taurearea apî i te matahiti o te pohe nei i roto i te mau ati i taaihia i te raveraa i te mau taoˈa faataero, ma te ore e taio i te mau taurearea e pepe nei aore ra e riro mai ei huma. Hoê taurearea apî i nia i te maha o te inu hua nei hoê hebedoma i nia i te piti, e e piti mirioni o tei riro ei feia inu hua i te ava.
“I te mau Hau amui no Marite, i te mau matahiti atoa, hoê mirioni tamahine apî o te hapu nei, te hoê ïa faito e piti taime hau aˈe i to te hoê fenua no te pae tooa o te râ i muri noa mai, oia hoi te fenua Beretane. Ua tataitoru te numera o te mau taurearea apî o tei haapohe ia ratou i roto i te area e 20 matahiti, e 5 000 e tae atu i te 6 000 o te haapohe nei ia ratou i te mau matahiti atoa. Te manaˈohia ra e hoê tamahine apî i nia i te maha o te roohia nei i te tapao o te mau fifi o te tamaaraa, te rahiraa o te taime te hoê taraniraa maa etaeta roa. O te mau taurearea 14 e tae atu i te 19 matahiti te pitiraa o te pǔpǔ matahiti no te faito taparahi taata.”
Mai te peu e e amuihia ˈtu i teie mau numera riaria mau te haapoheraa o na hau atu i te 50 mirioni tamarii i roto â i te opu o to ratou metua vahine, e riro roa mai ïa taua “ohipa hauti” ra ei ohipa mehameha mau. No nia i te toparaa o te utuafare fetii, te papai ra te taote Elkind e: “Te hiaai nei te mau tamarii e te mau taurearea i te aifaitoraa e te parururaa no te tupu i te rahi e no te paari ma te au. E faatupu te mau tauiraa totiare taue i te hoê faahopearaa ino mau i nia ia ratou.” Ua tia mai te hoê papai buka no te patoi i te manaˈo miimii o te “vau na mua” i te na ôraa e: “Aita hoê taata e hinaaro ra e parau i te feia faaipoipo e: ‘Eiaha e faataa. Mai te peu e e tamarii ta outou, eiaha e faataa!’”
E titau te hereraa i te hoê tamarii i te taime. E nehenehe te faaereraa i te hoê tamarii i teie taime e faatupu i te mau faahopearaa iino mau, mai ta Robert Keeshan, taata afata teata i faaite e rave rahi matahiti i teie nei, ua matauhia oia e te mau tamarii Marite i raro aˈe i te iˈoa ra “Tapitana Kangourou”:
“Ma te faaoromai ore, te ote noa ra te hoê tamahine iti i to ˈna rima ma te tauahi i ta ˈna pepe haavare i roto ia ˈna, e te tiai ru ra oia e ia hoˈi mai to ˈna papa i te fare. Te hinaaro nei oia e faatia ˈtu i te ohipa o ta ˈna i rave ia ˈna i hauti i roto i te one. Ua oaoa roa oia i te manaˈoraa e e faaite atu oia i te mau taime ieie mau o taua mahana ra. A, tera o papa, ua rohirohi roa i muri aˈe i ta ˈna mahana ohipa. E tâpû pinepine oia i te parau a ta ˈna tamahine i te na ôraa ˈtu e: ‘Eiaha i teie nei, e ta ˈu here iti. Mea rahi roa ta papa ohipa; a haere e mataitai i te afata teata.’ Teie te mau parau tei faahiti-pinepine-roa ˈˈe-hia i roto i te mau utuafare marite: ‘Mea rahi roa ta ˈu ohipa; a haere e mataitai i te afata teata.’ Eiaha i teie nei; afea râ ïa? ‘Arauaˈe.’ Tera râ, te auraa o te parau arauaˈe, eita roa ˈtu ïa. . . .
“E mairi te mau matahiti e ua paari teie tamarii. E pûpû to ˈna mau metua na ˈna te mau hauti e te mau ahu. E aufau ratou i te mau ahu ‘tuiroo’ e te hoê matini faaroo upaupa, aita râ raua e horoa ˈtu i te mea o ta ˈna e hiaai rahi ra: to raua taime. E maha ahuru matahiti to ˈna. I te hoê mahana, mea huru ê roa to ˈna mata: aita hoê mea e afaro ra. ‘E ta ˈu here iti, eaha to oe? A faaite mai na ia ˈu.’ Ua maoro roa râ. E ua maoro roa. Ua maue ê te here. . . .
“Ia parau atu tatou i te hoê tamarii e: ‘Eiaha i teie nei, arauaˈe,’ ‘A haere e mataitai i te afata teata,’ ‘Eiaha oe e ui mai i teie rahiraa mau uiraa,’ te patoi nei tatou i te horoa i te mea hoê roa o ta ˈna e ani maira, to tatou taime. Ia ore tatou e faaite atu i to tatou here, e ere i te mea e aita tatou e hinaaro ra e haapao ia ˈna. Inaha, mea rahi roa ta tatou ohipa no te here i te hoê tamarii.”
A horoa rahi i to outou taime
Te hohoˈa tia roa ˈˈe, e ere ïa te opereraa ma te tatuhaa e ma te taio maitai i te mau taime maitatai, tera râ, te opereraa ma te ore e taio i to tatou taime. Te faaite ra te Bibilia, ua hau aˈe to ˈna paari i to te mau buka i te pae feruriraa tei papaihia aˈenei, i roto i te Deuteronomi 6:6, 7: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” A faaô i roto i te mafatu o ta outou mau tamarii i te mau tuhaa faufaa mau o te Parau a te Atua e vai ra i roto i to outou iho mafatu. Mai te peu e e faaohipa outou i teie mau faaueraa tumu i roto i to outou oraraa, e pee mai ta outou mau tamarii i to outou hiˈoraa.
Te haamanaˈo ra anei outou i te maseli i faahitihia i te omuaraa o te tumu parau na mua ˈtu? Te na ô ra oia: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” (Maseli 22:6) E tano teie mau parau mai te peu noa e ua mau te mau faaueraa tumu i roto i te tamarii, oia hoi ia fatu roa oia i te reira, ia aa hohonu roa te reira i roto i to ˈna huru feruriraa, to ˈna mau manaˈo moe roa ˈˈe, to ˈna huru no roto ra. E tupu te reira mai te peu e eita noa te mau metua e haapii atu i teie mau faaueraa tumu, e faaohipa atoa râ ratou i te reira.
E faaô te tamarii i te reira i roto i to ˈna oraraa. Ua fatu oia i teie mau tuhaa faufaa, ua riro ei tuhaa no to ˈna huru taata. Ia patoi oia i te reira, e ere ïa te haapiiraa metua o ta ˈna e patoi ra, o te taata râ o ta ˈna i riro mai. E haavare oia ia ˈna iho, e patoi oia ia ˈna iho. (Timoteo 2, 2:13) Inaha, mea au ore roa na tatou paatoa ia na reira. No reira, te tamarii i haapiihia mai teie te huru, mea fifi roa ïa no ˈna ia ‘faarue i taua eˈa ra’ o tei haapiihia mai i roto ia ˈna. No reira, a faatupu outou iho i te hoê haerea nehenehe, ta ta outou mau tamarii e nehenehe e pee. A haapii atu i te maitai, te mau peu nehenehe, te mǎrû e te haerea tia na roto i te horoaraa ˈtu i te hiˈoraa.
Te hoê faanahoraa no ǒ mai ia Iehova ra
Ua riro te utuafare ei faanahoraa no ǒ mai ia Iehova ra o tei haamauhia i te omuaraa ra iho o te huitaata nei. (Genese 1:26-28; 2:18-24) I muri aˈe e 6 000 matahiti o te aamu taata nei, te farii-noa-hia ra oia mai te faanahoraa tano roa ˈˈe no te faatupu i te oaoa o te mau taata paari e te mau tamarii, mai ta te buka Te mau tumu o te tahoêraa o te mau utuafare (beretane) e haapapu ra:
“Peneiaˈe te vai ra i te hohonuraa o tatou nei i te tahi mea o te faaite maira e ua riro te utuafare ei niu no te oraraa nunaa. Peneiaˈe ua ite iho â tatou e, ia hiˈopoa anaˈe tatou i to tatou oraraa taatoa, e ere te moni, te toroa, te roo, te hoê fare nehenehe, te mau fenua aore ra te mau taoˈa materia te mea faufaa roa ˈˈe, o to tatou râ mau fetii, te feia e here nei ia tatou e e tapitapi nei no tatou. Te feia faufaa mau, o te feia ïa o te rohi nei no tatou, o ta tatou e nehenehe e turui atu. Eita ˈtu mea e nehenehe e horoa mai i te here, te turu, te aupuru e te tauturu o ta tatou paatoa e titau nei, maoti râ te utuafare fetii anaˈe.”
No reira ˈtura e mea faufaa ia rave i te mau tutavaraa atoa no te ‘ueue’ i te hoê haapiiraa faahiahia roa a vai nainai ai ta outou mau tamarii, ia nehenehe outou e ooti i te tau i mua nei i te hoê oraraa utuafare oaoa.—Hiˈo Maseli 3:1-7.
[Tumu parau tarenihia i te api 10]
Eaha to tatou huru ei metua?
“E piti nota A ta ˈu i noaa mai,” o ta te tamaiti hopea ïa e tuô ra ma te oaoa rahi. “E piti noa?” o ta te metua tane ïa e taora parau atu. “Mama, ua mâ te auˈa,” o ta te tamahine ïa e faaite maira mai roto mai i te fare tutu. “Ua afai anei oe i te farii pehu i rapae?” o ta te metua vahine ïa e pahono atu ma te toetoe. “Ua oti te matie i te tâpûhia e au,” o ta te tamaiti matahiapo ïa e parau ra, “e ua faanaho vau i te matini tâpû matie.” “E te aua tiare? Ua tope anei oe i te aua tiare?” o ta to ˈna metua tane ïa e ani atu.
Area te mau tamarii o te fare i pihai iho mai ra, e hohoˈa oaoa ïa to ratou e te ataata. Hoê â huru tupuraa. A faaroo na:
“E piti nota A ta ˈu i noaa mai,” o ta te tamaiti hopea ïa e tuô ra ma te oaoa rahi. “Auê te faahiahia e! Ua oaoa roa vau i ta oe ohipa maitai roa,” o ta te metua tane ïa e pii atu ma te teoteo. “Mama, ua mâ te auˈa,” o ta te tamahine ïa e faaite maira mai roto mai i te fare tutu. “E rahi noa ˈtu to ˈu here ia oe i te mau mahana atoa,” o ta te metua vahine ïa e pahono atu ma te mata ataata e te here. “Ua oti te matie i te tâpûhia e au,” o ta te tamaiti matahiapo ïa e parau ra, “e ua faanaho vau i te matini tâpû matie.” “Ua riro oe ei teoteoraa na ˈu,” o ta ta ˈna metua tane ïa e haapopou atu ma te mahanahana.
E tia mau â ia haapopou i te mau tamarii no te mau ohipa o ta ratou e rave ra i te mau mahana atoa. E tuhaa rahi ta outou ia oaoa ratou.
[Hohoˈa i te api 7]
E tuhaa atoa ta te metua tane no te faatupu i te mau taairaa o te here.
[Hohoˈa i te api 8]
Na roto i te faaohiparaa i to ˈna feruriraa, e riro te tamaroa e horo ra ma te faatoro i to ˈna rima ei manureva e rere ra na te reva, e riro mai te afata carton ei fare, te raau o te purumu ei puaahorofenua etaeta, te parahiraa ei parahiraa pereoo tataˈuraa.