VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/6 api 11-13
  • E hauti anei au i roto i te pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E hauti anei au i roto i te pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e au-roa-hia ˈi
  • Te “vahi au ore”
  • Te mana o te mau hoa
  • Te mau ravea monoraa maitatai
  • E tia anei ia ˈu ia faaô i roto i te hoê pǔpǔ haa tuaro?
    A ara mai na! 1996
  • Te haa tuaro tapǔpǔ—Mea maitai anei no ˈu?
    A ara mai na! 1996
  • Te haamoriraa i te Atua anaˈe faaauhia i te faaetaetaraa tino
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
  • Mea ino anei te faatitiauaraa i roto i te mau ohipa tuaro?
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/6 api 11-13

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E hauti anei au i roto i te pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa?

“Mea au roa e mea navenave atoa ia hauti. E itoitohia vau. Ia ite te hoê taurearea e mea aravihi roa o ˈna i roto i te tahi hautiraa, eita ïa o ˈna e hinaaro e faarue faahou.”—Robert.

Peneiaˈe paha, mea au roa atoa na outou ia hauti i roto i te mau pǔpǔ taaro. Mea au roa na outou te ohipa faaetaetaraa tino, te mau hoa, e te navenave o te hautiraa. Te manaˈonaˈo atoa ra paha outou e riro ei aito, e haapopouhia e te taata ia upootia anaˈe ta outou pǔpǔ, no te mea ua manuïa outou i te taora ˈtu i te popo i roto i te ete, i te apo mai i te popo, aore ra ia ô ta outou popo i roto i te tapao.

Noa ˈtu eaha te tumu o to outou anaanatae no te ohipa taaro, mai te reira atoa e rave rahi mau taurearea. Mea au roa na ratou ia apiti atu i roto i te mau ohipa taaroraa e hautihia e te pǔpǔ, mai te hautiraa popo marite, te tueraa popo, te taoraraa i te popo i roto i te ete, te tairiraa popo marite, e te hautiraa i nia i te pape toetoe paari. Te na ô ra te vea marite ra The Education Digest e: “Hau atu i te 5,2 mirioni taurearea haere haapiiraa [marite] o tei faaô ia ratou i roto i te mau ohipa faaetaetaraa tino a te fare haapiiraa tuatoru i roto i te matahiti haapiiraa 1986-87, te numera teitei roa ˈˈe ïa i roto e maha matahiti. Ua apiti mai te mau fare haapiiraa tuatoru i te mau ohipa faaetaetaraa tino apî i roto i na matahiti e 10 i mairi aˈenei, e rave rahi tei faanahohia no te mau tamahine.”

No te aha e au-roa-hia ˈi

Ua faahiti te hoê taata paari mea maoro i teie nei i te tumu no reira te taata e au roa ˈi i te ohipa faaetaetaraa tino, i te na ôraa e: ‘Te haviti o te taata apî, o to ˈna ïa puai.’ (Maseli 20:29) Ua riro te mau ohipa faaetaetaraa tino ei ravea au mau no te faaohipa i te puai e te itoito rahi o te mau matahiti apî ra. E riro atoa hoi te reira ei mau tamataraa maitatai roa no te tino e no te feruriraa. E nehenehe atoa te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa faaetaetaraa tino e riro ei ohipa oaoa e te arearea, o te tâpû i te tereraa matauhia o te haapiiraa e te mau ohipa e ravehia i muri aˈe i te haapiiraa.

Hau atu, te parau nei vetahi e e faaetaeta te hautiraa i roto i te tahi pǔpǔ taaro i te huru o te taata. Te na ô ra te hoê vea (The High School Survival Guide), a Barbara Mayer e: “E haapii mai te faaineineraa e te titauraa i to outou manaˈo taatoa, nafea ia rohi ia naeahia te hoê tapao faufaa mau. . . . E nehenehe te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa faaetaetaraa tino e tauturu ia outou ia riro ei raatira.”

Aita râ te taatoaraa o te mau taurearea e faatupu ra i teie mau huru manaˈo maitatai ia hauti anaˈe ratou. Ua riro atoa hoi te hanahana, te roo, e te tiaraa teitei ei mau manaˈo faaitoito puai mau. Te haamanaˈo ra o Reggie e: “Ia ô oe i roto i te pǔpǔ taaro, aita ˈtu ïa taata mai ia oe.”

Te farii ra te Bibilia e ‘e faufaa iti to te ohipa faaetaetaraa tino.’ (Timoteo 1, 4:8) E au ra e ua riro te apitiraa ˈtu i roto i te hoê pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa ei ravea ia noaa mai teie faufaa. Ua ite râ e rave rahi mau taurearea e mea pinepine, ua hau aˈe te mau vahi au ore o te apitiraa ˈtu i roto i te hoê pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa, i te mau vahi maitatai.

Te “vahi au ore”

Te na ô ra te vea ra Seventeen e: “Te vai ra te hoê vahi au ore i roto i te ohipa faaetaetaraa tino, i reira te taata e tuu ai i te tapao faufaa roa ˈˈe i nia i te upootiaraa. No te taata faaineine, maoti te upootiaraa, e noaa mai ïa ia ˈna te hoê tiaraa teitei aˈe aore ra e patahia o ˈna na roto i te afata teata. No te hoê metua, e riro paha te upootiaraa ei ravea no te faatiatia i to ratou tiaraa aore ra no te faatupu i te manaˈo e ua manuïa ratou na roto i ta ratou tamarii. No te taata taaro ra, e riro te upootiaraa ei ravea no te fanaˈo i te moni no te haere i mua i roto i ta ˈna tau haapiiraa, ia faahitihia to ˈna parau i roto i te mau vea, e ia noaa ia ˈna te faahiahia o te mau hoa haapiiraa e te feia tapiri.”

Te moemoeâ atoa nei vetahi feia taaro no te fare haapiiraa ia taea-roa-hia i te faito o te toroa taata hauti rahi. Te na ô ra te hoê taurearea o Gerald te iˈoa e: “Tera ta ˈu moemoeâ, oia hoi e hauti au i roto i te mau tataˈuraa a te oire e a te hau, e i te pae hopea, i roto i te mau tataˈuraa a te feia hauti rahi. I to ˈu manaˈoraa, e monihia vau, e faatiani au no te tahi mau taoˈa, e tui roa to ˈu roo, e riro vau ei taata e faatiatiahia, e e haamatau vau i te tamahine haviti roa ˈˈe o te fare haapiiraa.”

Eita iho â ïa e maerehia e, i roto e rave rahi mau fare haapiiraa, e rave-hua-hia te mau ohipa faaetaetaraa tino! Eita hoi te arearea e te itoitoraa o te tino e tâuˈa-faahou-hia. Te na ô faahou ra te vea Seventeen e: “E mono taue noa te upootiaraa i te tahi atu mau tapao mai te haerea tia, te ohipa i te fare haapiiraa, te oraora-maitai-raa, te oaoaraa, e te tahi atu mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te oraraa. Ua riro te upootiaraa ei tapao hoê roa, e e rahi noa ˈtu te faateimaharaa.”

Na roto i teie haerea oia hoi e tia ia upootia na roto i te mau ravea atoa, tei haafaufaahia, eita e maerehia i te mea e ua î roa te mau hautiraa faaetaetaraa tino a te fare haapiiraa i te mau parau faufau. Te itehia nei te mau ohipa hamani ino e ravehia e te feia taaro, te feia turu i te mau pǔpǔ, e tae noa ˈtu e te mau metua, i roto i te mau hautiraa. E te parare noa ˈtura te raveraa i te mau raau taero e faarahi atu â i te puairaa o te tino, mai te mau raau faaitoito, i rotopu i te mau taurearea taaro.

No reira, noa ˈtu e te vai ra te tahi mau vahi maitatai i roto i te hautiraa i roto i te hoê pǔpǔ, e nehenehe atoa te reira e faatupu i te hinaaro uˈana ia noaa mai te re, te mau moemoeâ no nia i te oraraa moni, e te tahi hiaai miimii no te hanahana. Te patoi ra teie mau ohipa i te aˈoraa a te Bibilia e na ô ra e ‘eiaha e tataˈu te tahi e te tahi,’ eiaha e nounou i te moni, e eiaha e imi i to ˈna iho hanahana. (Galatia 5:26; Maseli 25:27; Timoteo 1, 6:10) Ia apiti outou i roto i te hoê pǔpǔ taaro a te fare haapiiraa, e nehenehe outou e roohia i te mau mana faaamahamaha puai roa.

Te mana o te mau hoa

Te haafaahiahia pinepine nei te feia haapii i te mau ravea ta te ohipa faaetaetaraa tino e horoa maira no te faatupu i te mau taairaa piri roa i rotopu i te mau hoa. Teie râ hoi, o taua ravea mau ra tei riro ei fifi no te mau taurearea kerisetiano. Te na ô ra hoi te Bibilia e: “E ino te [peu] maitai i te amuiraa iino ra.”—Korinetia 1, 15:33; Korinetia 2, 6:14.

Inaha, eaha te mau huru amuimuiraa o ta outou e farerei i roto i te mau piha tauiraa ahu o te pǔpǔ taaro? Te farii ra te hoê taurearea e: “Mea rahi roa te parau faufau e te parau ino. Aita ˈtu paraparauraa maoti râ te mau tamahine e e afai mai hoi te mau tamaroa i te mau buka faufau ia mataitaihia.” Hau atu, no te faatupu e no te tapea noa i te itoito o te pǔpǔ, e titauhia outou ia amui atoa ˈtu i te mau hoa o ta outou pǔpǔ na mua ˈˈe e i muri iho i te mau hautiraa e te mau taime faaineineraa.

Oia mau, e nehenehe iho â ïa e faaô atu i roto i te pǔpǔ ma te ore râ e amuimui atu i te mau hoa. Teie râ, mai ta te hoê tamahine e 14 matahiti e farii ra: “Mea puai roa te faahemaraa o te mau hoa e eita ta oe e nehenehe e hauti e i muri iho e hoˈi atu i te fare.” No reira te Bibilia e ani ai e: “E tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu?” (Maseli 6:27) Ma te faahepohia e to ratou mau hoa, ua apiti atoa ˈtu vetahi mau taurearea i roto i te mau arearearaa i reira te faaohiparaahia te ava taero e te raau taero, ma te ore e faahiti i te upaupa faufau e te mau peu rii tia ore i rotopu i te mau tamaroa e te mau tamahine.

A hiˈo na i te ohipa ta te hoê taurearea o Robert te iˈoa i farerei. Te na ô ra oia e: “I muri aˈe i to ˈu faaôraa ˈtu ia ˈu i roto i te pǔpǔ, ua ite au i te mau fifi aita e faaauraa. Mea puai roa te faahemaraa e rave i te taatiraa hou te faaipoiporaa, te raau taero, te inuraa i te ava, e te haereraa ˈtu i te mau arearearaa maamaa. Aita vau i manaˈo e e nehenehe teie mau huru ohipa e taaihia i te ohipa faaetaetaraa tino a te fare haapiiraa. I nia i te tahua hautiraa aore ra i rapaeau mai, e tia ia oe ia haere, ia paraparau, e ia ohipa mai te tahi atu mau taurearea.”

Eiaha atoa ia moehia te mau faahopearaa o te apitiraa ˈtu i roto i te ohipa faaetaetaraa tino i nia i ta outou mau ohipa matauhia i te pae varua. (Hebera 10:23-25) Te na ô ra o Gerald e: “Mea pinepine te mau hautiraa e te mau taime faaineineraa i te topa i te hoê â mahana e te mau putuputuraa kerisetiano.”

Te mau ravea monoraa maitatai

Oia mau, e nehenehe vetahi mau haamatoraraa i te pae faaetaetaraa tino e ravehia i roto i te mau hora haapiiraa mai te hoê tuhaa i faataahia i roto i te porotarama, e aita e tumu e tapea ra i te hoê kerisetiano apî ia haere atu i taua mau tuhaa ra. Hau atu, mea taa ê te mau ohipa ia au i te mau fenua. Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te ape nei te mau taurearea Ite no Iehova ia apiti atu i roto i te mau ohipa faaetaetaraa tino a te fare haapiiraa tei ore i faataahia i roto i te porotarama matauhia. Aita râ e parauhia ra e eita ta te hoê taurearea kerisetiano e nehenehe e fanaˈo i te ohipa faaetaetaraa tino. Teie râ, e titauhia outou ia rave i te tahi mau opuaraa.

Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e paraparau atu i to outou mau metua no te tahi ori-haere-raa, mai te hoê tamaaraa i rapaeau. E riro hoi te reira ei taime maitai roa no to outou utuafare e no to outou mau hoa no te rave i te tahi mau ohipa faaetaetaraa tino maitatai. E nehenehe atoa paha outou e titau i te tahi mau taurearea kerisetiano ia haere paatoa outou na nia i te pereoo taataahi, aore ra e hauti i te popo, aore ra e rave i te tahi mau tataˈuraa e faaoaoa ia outou.

Teie râ, mea faufaa roa ia ape outou i te hoê manaˈo tataˈu puai roa. Mai te peu e te vai ra te hoê taata hiǒ e te mau pǔpǔ taa maitai, e nehenehe te reira e faaitoito i te titauraa e ia noaa te re maoti te mau ravea atoa, noa ˈtu e e kerisetiano anaˈe te feia atoa e hauti ra. No reira, mea maitai aˈe ia riro noa te mau hautiraa ei taime arearearaa. Inaha, mea tano roa ia hiˈopoa mai te tahi feia paari i teie mau hautiraa.

Parau mau, eita paha teie mau taime arearearaa e faatupu i te horuhoru o te mau ohipa faaetaetaraa tino e faanahohia e te fare haapiiraa. Tera râ, e nehenehe outou e oaoa. Ua faaoti o Robert e faarue i te pǔpǔ a te fare haapiiraa. Te na ô nei râ oia e: “Mea au roâ na ˈu te ohipa faaetaetaraa tino. Mea hau roa ˈtu râ i teie nei. Inaha, ia hauti au, eita ïa vau e imi faahou i te mau ravea atoa no te upootia, e aita atoa vau e turaihia ra e te manaˈo tataˈu.”

A haamanaˈo na e, i to te aposetolo Paulo parauraa ˈtu i te taurearea ra o Timoteo e: “O te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira,” ua parau atoa ˈtu oia e, “area te paieti ra, e faufaa ïa to te reira i te mau mea atoa nei.” Oia mau, te tapao a te hoê kerisetiano i roto i te oraraa, e ere ïa te riroraa ei aito i te pae taaroraa. No reira, a tapea i te ohipa faaetaetaraa tino i nia i te parahiraa e tano. No te aha outou e haamâuˈa ˈi te taime o ta outou hoi e nehenehe e haafaufaa na roto i te faaetaetaraa ia outou i te pae varua? A haamanaˈo na: “E maitai tei faaitehia mai no te [paieti] i teie nei ao e te ao a muri atu.”—Timoteo 1, 4:8.

[Hohoˈa i te api 12]

Te faatere nei te titauraa i te upootiaraa i te rahiraa o te mau hautiraa a te fare haapiiraa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono