Europa Hitia o te râ—Te itoito apî o te haapaoraa?
Na roto i te faaoreraahia te tiamâraa i te pae no te faaiteraa i te manaˈo i roto i te mau ahuru matahiti i mairi aˈenei i roto i te mau fenua no Europa Hitia o te râ, ua rave-atoa-hia te mau faaheporaa teimaha i nia i te haapaoraa. Ua faaitoitohia hoi te tiaturi-ore-raa i te Atua e ua faarirohia te mau fare pure rahi e te mau fare pureraa ei mau vahi e faateitei ra i te manaˈo tiaturi ore i te Atua, mai ta te mau ratere e rave rahi e haere nei e mataitai i Leningrad. Area te mau ekalesiatiko faatoroahia ra, ua riro ïa ratou ei mau tavini na te faatereraa. I te matahiti 1967, ua opani ihora te fenua Albanie i ta ˈna mau vahi haamoriraa atoa (te mau fare monahi, te mau fare pure e te mau fare faaroo mahometa), ma te tia ˈtu na roto i te afata Radio Tirana mai te “hau tiaturi ore i te Atua matamua i roto i te ao nei.”
I teie nei, i te mea e te parare oioi ra te tiamâraa na te mau vahi atoa i Europa Hitia o te râ, eaha ïa te itehia ra i te pae no te haapaoraa? Mai ta te taata papai vea farani ra o Jean-François Kahn i parau: “Te horoa ˈtu nei te haapaoraa i tapeahia e te haavîraa i te rima i te nunaa i tapeahia e te faaheporaa. O te ohipa ïa i tupu i nanahi ra i Irania. E o te ohipa ïa e tupu ra i teie mahana i Azerbaïdjan e e nehenehe (...) e uˈana roa ˈtu i te Fenua Rusia.” I teie nei atoa, te farii nei te tahi mau haapaoraa i te mau tapao e te mau titauraa here aiˈa e te riro mai nei ei ravea haaparareraa matamua a te patoiraa politita, ta ratou e haamoˈa ra maoti te turu a ta ratou mau perepitero katolika e orthodoxe e te mau orometua faaroo lutero.
Eaha ˈtura te tiaraa o te tiamâraa i te pae faaroo i roto i teie huru faanahoraa manahune apî?
Te mau tauiraa rahi
Ua rave oioi noa te mau haapaoraa rahi no Europa Hitia o te râ, te Ekalesia katolika iho â râ, i te tahi ohipa ia farii te mau faatereraa apî i to ratou tiaraa i mua i te ture. Ei hiˈoraa, te faataa ra te vea ra L’Osservatore Romano e “i te 9 no febuare [1990], ua tarimahia te hoê parau faaau i rotopu i te Hau a te Pâpa e te Repubilita no Hongrie.” Na roto i teie parau faaau, ua farii na pae toopiti e faatupu faahou i te mau auraa i rotopu i te mau hau. (Te faarirohia ra te Vaticana mai te hoê hau faatere mau.)
Te haapapu ra te tahi atu faataaraa parau no ǒ mai i te Vaticana ra e, ua ani te Ekalesia katolika no Ukraine, tei faaorehia i te matahiti 1946, i to ˈna tiaraa haamanahia e te ture e ua haamata oia i te mau tauaparauraa “e te faatereraa e te Ekalesia orthodoxe rusia no nia i te mau uiraa papu no nia i te oraraa o te Ekalesia i te fenua Ukraine.”
I te avae eperera 1990, ua tere atu te pâpa i Tchécoslovaquie e ua fariihia oia i te tauraa manureva no Prague “na te mau tia mana a te Ekalesia e a te Hau, oia hoi (...) Vaclav Havel Tane, peretiteni o te hau Repubilita”. (L’Osservatore Romano.) Te tupu atoa ra te hoê huru apî i te pae no te haapaoraa i reira.
Ua riro mau â te Ekalesia katolika ei mana puai i Polonia. I teie nei, maoti to ˈna tiamâraa i noaa faahou mai, te tutava nei oia no te faaô faahou i te haapiiraa faaroo i roto i te mau fare haapiiraa. Te faataa ra te hoê perepitero e: “O te nunaa te fatu o te mau fare haapiiraa. Inaha, hau atu i te 90% o te nunaa Polonia, e mau katolika ïa. (...) Ma te faatura ˈtu i te tahi atu mau haapaoraa, e faahoˈi faahou te haapiiraa faaroo i te fare haapiiraa i te faatura i te mau orometua haapii e (...) te feia toroa, no te mea e ohipa oia i nia i te hohonuraa iho o te morare taata nei.”
Te faataa ra te hoê parau no nia i te Ekalesia orthodoxe i Roumanie e: “Ua faahepohia te patereareha e te tahi mau epikopo o tei amui atu i te faatereraa [a Ceauşescu] e vaiiho i to ratou toroa. Ua haamauhia te hoê apooraa no te faaitoito faahou i te Ekalesia. E rave rahi mau taata o tei ore e tiaturi na i te Atua na mua ˈtu o te fariu nei i nia i te haapaoraa e, te î nei te mau fare pure (...). Ua faatiahia te Ekalesia katolika no Byzance i Roumanie, tei faahepohia e vahi a 40 matahiti i teie nei, ia faanaho faahou ia ˈna.” — Orthodox Unity, tiurai 1990.
Te mau tauiraa i Albanie
Ia au i te mau faataaraa a te mau vea, te tupu mǎrû nei te mau tauiraa maere mau i Albanie, te hoê fenua iti mouˈa e toru mirioni e piti hanere pae ahuru tausani taata, i te pae miti Ateriatika i rotopu i te fenua Yougoslavie e Heleni. Te faataa ra te vea helemani ra Die Welt e: “I Albanie, te pare hopea o te communisme a Staline i Europa, ua haamata te taata i te rave i ta ratou maitiraa e to ratou avae” oia hoi na roto i te hororaa ˈtu i roto i te mau fare tia no te mau hau o te pae Tooa o te râ, i reira hoi ratou i faatiahia ˈi e haere atu i Italia, Helemani e te tahi atu mau fenua.
Te na ô faahou ra teie vea e: “I te avae me 1990, ua tǎpǔhia ˈtu i te feia no Albanie e e noaa ta ratou buka ratere e e faaorehia te mau ture e opani ra i te mau ohipa faaroo.” (No roto mai i te vea The German Tribune, 15 no tiurai 1990) Teie ta te hoê orometua haapii i te aai taata o Denis R. Janz i papai: “E au ra e ua tuuhia te aroraa maoro e te fifi mau ia faaore-roa-hia te faaroo i te hiti.” Teie râ, te na ô atoa ra oia e: “Mea papu maitai e (...) ua tairi mau â teie totaiete i te haapaoraa.”
I roto i teie huru tupuraa, te tapea maite nei te mau Ite no Iehova i to ratou tiaraa amui ore. Ia au maite i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, aita ratou e faaô nei ia ratou i roto i te mau amahamaharaa i te pae politita e i te pae o te here aiˈa. Te tiaturi nei ratou e na te Atua e horoa mai i te hoê tiaraa hau ia nehenehe ratou e haapao i ta ratou hopoia na te ao atoa nei oia hoi te pororaa i te Basileia o te Atua. — Mataio 22:21; Timoteo 1, 2:1, 2; Petero 1, 2:13-15.
No reira, eaha ˈtura te huru o te mau Ite no Iehova i Europa Hitia o te râ? Ua haere anei ratou i te rahi i raro aˈe i te opaniraa? Te fanaˈo ra anei ratou i te tiamâraa i te pae faaroo?
[Hohoˈa i te api 7]
E hoˈi anei te taata i roto i te mau fare pure no Europa Hitia o te râ?