VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/11 api 24-26
  • Nafea vau e haere ai i mua i te pae varua?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea vau e haere ai i mua i te pae varua?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A faatupu i te hiaai no te mau ohipa pae varua
  • Te mau feaaraa hohonu
  • A haamau i te mau tapao i te pae varua
  • Ia naeahia ia outou i ta outou mau tapao
  • E te mau taurearea, eaha ta outou mau fa i te pae varua?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1997
  • A faahanahana i to Atua poiete ma te haamau i te fa pae varua
    Te Pare Tiairaa: Mea mau anei te mau semeio a Iesu?
  • Te feia apî—a tapi i te mau fa o te faahanahana i te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • E nafea e raea ˈi ta oe mau fa pae varua?
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2006
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/11 api 24-26

Te uiui nei te mau taurearea...

Nafea vau e haere ai i mua i te pae varua?

“Ia haere anaˈe au i te pureraa, aita vau e taa ra e nafea râ. Aita vau e taa ra i te parau e faataahia maira; aita ˈtura vau i haere faahou. Ia manaˈo vau, eita e titauhia ia faaô roa ˈtu i roto i te hoê haapaoraa ia noaa mai te faaroo.” — Karine, 17 matahiti.

E RAVE rahi mau taurearea o te ore e haere faahou nei i te pureraa, no te aha râ? Ua faaite mai te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia i rotopu i te mau taurearea i te tahi mau tumu: ‘Mea haumani roa te mau oreroraa parau.’ ‘Aita e paraparauhia ra no nia i te Atua aore ra te Bibilia.’ ‘E titau-noa-hia i te moni.’ ‘Te parau nei te mau perepitero e te feia haere pure i te hoê parau e te rave nei râ i te tahi atu ohipa.’ Mea papu maitai atura ïa e aita te mau Ekalesia i haamâha i te mau hinaaro pae varua o te feia apî.

Teie râ, te hinaaro ra anei outou e ‘haru i te ora mure ore’? (Timoteo 1, 6:12.) Te hinaaro ra anei outou ia faaturahia outou mai te hoê kerisetiano paari e te papu e nehenehe e tiaturihia? Te hinaaro ra anei outou e tamata i te haamaitairaa o te riroraa ei “hoa rave ohipa no te Atua” na roto i te tautururaa ˈtu ia vetahi ê ia noaa atoa i te ora mure ore (Korinetia 1, 3:9)? Mai te peu e e, mea titauhia ia haere outou i mua i te pae varua. Ia amui atu outou i te mau Ite no Iehova, e noaa mai ïa ia outou i te mau haamaitairaa ta te mau taurearea e ore e fanaˈo nei i roto i te mau Ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano: te haere nei outou i te mau putuputuraa i te Piha o te Basileia, i reira e horoahia ˈi te hoê haapiiraa bibilia papu; te haapao maite nei to outou mau metua ia outou na roto i te hoê haapiiraa bibilia utuafare, e te farerei tamau nei outou i te mau kerisetiano e faaitoito mau nei i te faaohipa i te Bibilia i roto i to ratou oraraa. Teie râ, eita noa te reira e navai no te haere i mua i te pae varua. Mai ta te aposetolo Petero i faataa, e tia ia outou ia “faaitoito hua”. (Petero 2, 1:5.) E tuatapapa anaˈe na i te ohipa e titauhia ra.

A faatupu i te hiaai no te mau ohipa pae varua

Te na ô ra o Iesu e: ‘E ao to tei ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua.’ (Mataio 5:3). I roto i te papai tumu heleni, te faataa ra teie pereota i te parau no “te feia e taparu nei i te varua”. Mai te hoê taata taparu e imi hua nei i te maa i te pae tino, e tia atoa ia outou ia taa maitai e mea titauhia ia tamaa outou i te pae varua. Aita anei o Iesu i parau e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia.” — Ioane 17:3.

Aita te rahiraa o te mau taurearea e rave nei i te tahi tutavaraa no te haamâha i to ratou mau hinaaro pae varua. Ma te faataa mai i te huru matauhia o te taurearea, te faaite ra te buka ra Tatararaa no nia i te huru o te taurearearaa (beretane) e: “Mea haihai roa to ˈna ite no nia i ta ˈna haapaoraa, noa ˈtu e te anaanatae rahi nei oia e te tapitapi atoa ra no te mau uiraa pae faaroo.” I roto i te hoê maimiraa, ua uihia ˈtu i te hoê pǔpǔ taurearea hoê hanere uiraa no nia i te Bibilia; i roto i te faito au noa, ua horoa noa mai te mau taurearea e 17 pahonoraa. E hitu i nia i te ahuru o te mau taurearea i uihia i roto i te tahi atu uiuiraa manaˈo o tei ore i nehenehe e faahiti i te iˈoa o na Evanelia toomaha.

E o outou iho? Ua rave anei outou i te hoê tuatapaparaa hohonu no nia i te Bibilia? E nehenehe anei ta outou e pahono atu i te mau haapiiraa hape mai te Toru Tahi e te pohe-ore-raa o te nephe? Ua ite anei outou nafea ia faataa papu na roto i te mau Papai e te vai ra te hoê tiaturiraa e haere i nia i te raˈi no te tahi mau taata e te tiaturiraa e ora i nia i te fenua nei no te tahi atu pae? E nehenehe anei outou e faataa e te ora nei tatou i te “anotau hopea” mai te matahiti 1914 mai â (Timoteo 2, 3:1-5)? Aore ra, te titau ra anei outou e “ia haapii-faahou-hia outou i te â o te parau a te Atua”? — Hebera 5:12.

Mai te peu e e, ‘ia hiaai maite outou, mai te tamarii fanau apî, i te û anoi-ore-hia ra i te parau, ia paari outou e ia noaa ia outou i te ora’. (Petero 1, 2:2.) E titau paha ïa te reira i te mau tutavaraa rahi i te omuaraa, tera râ, ia rahi noa ˈtu outou i te faaitoito i te tuatapapa i te Parau a te Atua, rahi noa atoa ˈtu to outou hinaaro no te mau ohipa no te pae varua.

Te mau feaaraa hohonu

“No teie nei taime, eita ta ˈu e nehenehe e faaau ia ˈu nei e te haapaoraa, o ta Christophe, 19 matahiti, e parau ra. Inaha, tei roto vau i te poiri.” I roto i te mau Ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano, e rave rahi mau taurearea e faaite atoa ra i teie huru manaˈo. Teie râ, ua haafifi atoa anei te mau feaaraa tamau i ta outou mau haereraa i mua i te pae varua?

Ei hiˈoraa, te tiaturi hua ra anei outou e te huru oraraa faahiahia roa ˈˈe, o te pee-maite-raa ïa i te mau faaueraa tumu morare e vai ra i roto i te Bibilia? Aore ra te ite ra paha outou e ‘te faahinaaro ra outou i te feia ino’? (Salamo 73:3.) Te tiaturi hua ra anei outou e te ora nei tatou i te anotau hopea? Aore ra te opua ra anei outou e rohi ia noaa mai te hoê toroa i roto i teie nei ao? Ua papu anei ia outou e te Bibilia, o te Parau faauruahia mai ïa a te Atua, aore ra te aniani ra anei outou ahiri e te haapapu maira te mau tatararaa aivanaa e mea hape te reira? Mai te peu e te feaa ra to outou manaˈo, a haamanaˈo ïa i te parau i papaihia i roto i te Iakobo 1:6: “E ani râ oia ma te faaroo, eiaha e feaa, o tei feaa ra, e au ïa i te aru miti i patuhia e te mataˈi e fetoitoi aˈera.” E nehenehe atoa te mau feaaraa no nia i ta ˈna haapaoraa e faaauhia i te mau apoo i roto i te hoê pahi e ô mai ai te pape i roto; rahi noa ˈtu te apoo, rahi noa atoa ˈtu te pahi i te tomo.

E tia anei ia faaoti e “e tomo” to outou faaroo ahiri e e tupu mai te hoê uiraa i roto i to outou feruriraa i te tahi taime? Eita paha. Teie râ, mai te peu e te roohia ra outou i te mau feaaraa hohonu mau, e tia ia outou ia faaitoito puai no te faaore roa i teie mau huru manaˈo. Ei hiˈoraa: Eaha ta outou e rave hou outou e faaoti ai e hoo mai anei outou i te hoê piripou avae roa apî aore ra eita? E hiˈo na mua outou ma te haapao maitai i te huru o te niraraa, te ahu e te moni. Oia atoa, eita te rahiraa o te mau feaaraa e vai noa mai i muri aˈe i te hoê tuatapaparaa hohonu o te Bibilia aore ra te hoê aparauraa e te hoê kerisetiano paari tei noaa ia ˈna te hoê ite papua. ‘Te mafatu maramarama ra, o tei imi ïa i te ite’, o te parau ïa e taiohia ra i roto i te Maseli 15:14.

A haamau i te mau tapao i te pae varua

Teie ta te aposetolo Paulo i parau atu i te taurearea ra o Timoteo: “E [feruri] papu i teie nei mau parau; o ta oe ïa e rave eiaha e faaea, ia ite te taata atoa i te tupuraa o to oe ite.” A tapao na râ e aita o Paulo i tuu i mua ia Timoteo i te hoê tapao teitei roa o te ore e taeahia ia ˈna. Tera râ, ua faaitoito o ˈna ia ˈna ia naeahia ia ˈna i te mau tapao papu e te tano maitai: ‘Ia riro oe ei hiˈoraa na tei faaroo ra, i te parau, i te haerea, i te aroha, i te faaroo, i te viivii ore.’ — Timoteo 1, 4:12-15.

Mai ia Timoteo, e tia ia outou ia haamau i te mau tapao i te pae varua e tano maitai e te naeahia ia outou. Ei hiˈoraa, ia haapii outou i te tunu i te maa: e ere anei i te mea maamaa ia titau e riro ei taata aravihi roa i roto i te hoê noa mahana? Teie râ, e riro outou ei taata tunu maa maitatai mai te peu e eita outou e ru noa. No reira, e haamata paha ïa outou i te haapii nafea ia tunu i te mau pota hou e tunu ai i te iˈo animala, i te faraoa, te mau anoi maa aore ra te mau maa monamona au roa. Oia atoa, e manuïa outou i te tapae atu i te paari i te pae varua i roto i te hoê area taime maoro mai te peu e e haamau outou i te mau tapao aifaito noa, o te riro hoi ei mau tapao faaite i to outou haereraa i mua. Ia naea-anaˈe-hia ia outou i te hoê o taua mau tapao ra, e rahi atu ïa to outou tiaturi ia outou iho, e e faaitoito te reira ia outou no te tapapa i to muri iho.

Ia naeahia ia outou i ta outou mau tapao

E hiˈo anaˈe na i teie nei i te tahi mau tapao o ta outou e nehenehe e haamau. Ei hiˈoraa, ua taio ê na anei outou i te Bibilia taatoa? Oia mau, e buka meumeu teie, teie râ, e nehenehe outou e vahi i te taioraa na roto i te mau tuhaa iti? (I roto i te tahi mau fenua, te amu nei te taata tau 650 kilo maa i te matahiti; o vai te nehenehe e amu i teie maa taatoa i roto i te hoê noa tamaaraa?) ‘Ua imi to Berea i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa, e maitai mau hoi to ratou’. (Ohipa 17:11.) Ia faaherehere outou 15 minuti noa i te mahana no te taio i te Bibilia — fatata te taime e tano no e pae himene i te afata radio —, e hope ia outou i te taio i te Bibilia taatoa i roto i te hoê matahiti.

E nehenehe atoa outou e opua e taio i te mau numera atoa o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!. E tauturu te mau manaˈo faahiahia roa e vai ra i roto i teie mau vea ia outou ia haere oioi noa i mua i te pae varua. Ahiri e aitâ outou i riro atura ei tia no te amuiraa a te mau Ite no Iehova no to outou vahi oia hoi te hoê taata poro bapetizo-ore-hia, no te aha ïa outou e ore ai e faaitoito i te na reira? Oia hoi te auraa e e poro tamau outou i tera e tera fare e e tuu outou i te hoê tabula taviniraa i te mau avae atoa. No te ite e nafea ia haere i mua ia noaa mai teie haamaitairaa, a paraparau atu i to outou mau metua aore ra i te mau matahiapo o ta outou amuiraa.

E nehenehe anei e faatupu i te tahi atu mau tapao i te pae varua? Te riroraa mai ei taata paari e te manaˈo haapao maitai (Hebera 5:14); te atuaturaa i te mau hotu o te varua tataitahi (Galatia 5:22, 23); te haamaitairaa i ta outou mau pure (Philipi 4:6); te faaiteraa i te hoê faatura rahi aˈe no te mana o to outou mau metua (Ephesia 6:1); te parururaa i to outou faaroo ma te aravihi aˈe (Petero 1, 3:15). E mau tapao papu teie te nehenehe e naeahia ia outou.

A haamanaˈo râ e eita e navai ia haamau noa i te mau tapao; e tia atoa ia outou ia haapao maitai i te reira! Mai ta te faatere hau matamua tahito beretane o Benjamin Disraeli i parau, “te manuïaraa, o te oreraa ïa e faarue i te tapao o tei haamauhia”. No reira, a atuatu i te hinaaro no te mau uiraa i te pae varua; a haamau i te mau tapao e tano, eiaha e moehia ia outou, e e haere mau â outou i mua i te pae varuab.

[Nota i raro i te api]

a E tauturu te mau buka ra Te Bibilia: Parau na te Atua aore ra na te taata? e No hea mai te ora: Mea tupu noa mai aore ra mea poietehia? (neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.) ia outou ia itea mai i te pahonoraa i te mau uiraa ta outou paha e ani nei no nia i te parau ra e ua faauruahia mai te Bibilia e te Atua.

b E tuatapapahia te tahi atu tuhaa o teie parau i roto i te tahi mau tumu parau i mua nei.

[Hohoˈa i te api 25]

Hoê o te mau ravea no te haere i mua i te pae varua, o te faaherehereraa ïa i te tahi tau minuti i te mau mahana atoa no te taio i te Bibilia.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono