Te papai mai nei te feia taio
Tairururaa no Polonia Mauruuru roa i to outou afairaa ˈtu ia ˈu nei (na roto i te manaˈo) i te mau tairururaa no Polonia (8 no titema 1989). Ua tahe roa to ˈu roimata i te oaoa mai te omuaraa e tae roa ˈtu i te hopea o te tumu parau. I te tahi taime, e haamoe roa te mau tapitapiraa o te oraraa i te here rahi o Iehova. Auê te faahiahia e ia ite i te mau kerisetiano mau ia faaite i teie huru here!
K. D., Fenua Marite
Tatamaˈiraa i roto i te mau metua Ua taio vau i te tumu parau ra “Te uiui nei te mau taurearea... Eaha ta ˈu e nehenehe e rave ia tatamaˈi anaˈe to ˈu mau metua?” (8 no titema 1989.) I teie nei, e taata paari au, teie râ, te haamanaˈo ra vau e e tatamaˈi noa na to ˈu mau metua. E nehenehe teie mau huru peapea e faaino i te utuafare taatoa. I teie nei râ, te taa ra ia ˈu e, ia turu anaˈe oe i te hoê pae, mai ta ˈu hoi i rave, mea ino roa ˈtu ïa. Mauruuru roa no teie tumu parau.
G. H., Pays-Bas
Sataniraa E nehenehe noa ta ˈu e faaite atu ia outou i to ˈu mauruuru rahi no ta outou tumu parau no nia i te sataniraa (8 no atopa 1989). Ia hiˈohia to ˈu metua vahine, e vahine maitai roa ïa, e e rave rahi mau taata tei manaˈo noa i te reira. Teie râ, e haere na oia na muri i te hoê pǔpǔ o tei rave i te ohipa demoni. Ua faataerohia vau e ua roo-atoa-hia vau i te mau hamani-ino-raa i te pae no te taatiraa. I muri aˈe e rave rahi mau matahiti mauiui mau, ua tamata vau i te haapohe ia ˈu. Tera râ, aita roa ˈtu vau i pee atu ia ˈna i roto i ta ˈna mau peu demoni e, i muri iho, ua riro mai au ei Ite no Iehova. Ua inoino roa o ˈna, no te mea ua ite maitai oia e aita e taata puai aˈe i te Atua ra o Iehova.
A. M., Fenua Marite
Aamu o te haapaoraa No oti noa ˈtura ta ˈu taioraa i te tumu parau hopea o te anairaa ra “To te haapaoraa huru a muri aˈe ia au i to ˈna huru tahito ra” (8 no titema 1989) e te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e ua au roa vau i teie mau tumu parau. Inaha, ua rau te huru o te mau mea o ta ˈu i haapii no nia i te haapaoraa a te Bouddha, te haapaoraa hindou, te haapiiraa a Confucius e te tahi atu mau haapaoraa. Mea anaanatae roa te aamu o te amuiraa faaroo kerisetiano i to ˈna omuaraa e tae roa mai i to tatou nei tau. Inaha, te taa ra ia ˈu i te tuhaa o ta ˈna i rave i roto i te mau tamaˈi e te mau haamaniiraa toto, teie râ, ua rahi roa atoa to ˈu mauruuru no te haamaitairaa i noaa mai ia ˈu oia hoi te iteraa mai i te haapaoraa mau.
G. V., Helemani Tooa o te râ
Ua riro te tumu parau hopea o te anairaa ei hoê o te mau tumu parau nehenehe roa ˈˈe o ta ˈu i taio aˈenei i roto i na 40 matahiti to ˈu taioraa ia A ara mai na!. Te parau tahaa roa nei oia e ‘no te haavare, te peu haavarevare, te taviriraa i te taata e te feii o ta ˈna mau huru raveraa, ua riro roa te haapaoraa hape ei mea faufau i mua i te aro o te Atua e to te taata atoa’.
M. M., Fenua Paniora
Ahuru aˈoraa no te haapae i te avaava E 40 matahiti to ˈu puhipuhi-noa-raa i te avaava e ua tamata vau i te ravea no te patiaraa i te nira, te faataotoraa e te mau huero raau atoa no te faaea i teie peu. No reira, e taa maitai ia outou e ua putapû roa vau i to ˈu iteraa i te hohoˈa o te api matamua e faaite ra i te hoê apu upoo e te hoê avaava i roto i te vaha (8 no tiurai 1989). Maoti te tauturu o te pure, e faaea vau i te puhipuhi i te avaava.
B. H., Fenua Marite
Fatata roa vau i te naeahia i te 15 matahiti. Ua ani mai to matou orometua haapii e imi hoê ahuru tumu ia ore e puhipuhi i te avaava e ahuru aˈoraa no te haapae i te avaava. Ua tauturu mai o A ara mai na! ia ˈu, no te mea o vau anaˈe tei ite i te taatoaraa o te mau pahonoraa. Ua haapopou mai te orometua ia ˈu e ua tapao atoa i te hoê nota maitai.
S. C., Farani