Eaha mau na te aho pau
UA PARARE roa te aho pau na te ao atoa nei. I ǒ nei, i Niu-Zelani, hoê paha tuhaa i nia i te ahuru o te huiraatira tei tupuhia i teie maˈi, te feia apî aore ra te feia paari, te feia no te oire aore ra no te mataeinaa, te feia rave ohipa noa aore ra te feia toroa teitei, ma te ore e hiˈo i te huru o te taata.
Teie râ, e maˈi rii taa-ore-roa-hia te aho pau, e te feia iho â o tei ore i roohia i teie maˈi. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, aita atoa te feia maˈi aho pau iho e taa ra e eaha to ratou maˈi, e nehenehe hoi te reira e faatupu i te hepohepo o te faaino roa ˈtu â i to ratou huru. Ua niuhia te mau haamaramaramaraa e horoahia ra i roto i teie tumu parau i nia i te mau faaiteraa i anihia ˈtu i te feia e roohia ra i te aho pau i Niu-Zelani e i nia i te tahi mau maimiraa i ravehia i roto i teie fenua. Te tiaturi nei matou e e tauturu te reira ia ore rii teie taa ore no nia i te aho pau.
Eaha mau na te aho pau?
Ia tupuhia te hoê taata i te aho pau matauhia, mai te mea ra e e pau to ˈna aho. Mea maniania roa o ˈna ia huti i te aho e e hota atoa o ˈna, ma te imi i to ˈna aho. Auê te riaria e! E nehenehe te puairaa, te pinepineraa e te mau tapao o te maˈi e taui. Te roohia nei vetahi i te mau tapao tamau, o te haaparuparu ia au i te huru o te taata.
Nafea ia faataa i teie mau huru au ore roa? Mai ta outou paha i ite, e ô atu te mataˈi i roto i to tatou mau mahaha na roto i te mau vahi haereraa mataˈi. Inaha, te itehia ra i ǒ te rahiraa o te feia e aho pau to ratou, i te tahi paruparu rahi o te mau vahi haereraa mataˈi, ia tupu iho â râ te mau tatiraa. I te tahi taime, e piri te mau vahi haereraa mataˈi ma te apitihia mai e te hoê oruraa o te iri e tapoˈi ra i teie vahi e e rahi roa atoa te tare e hamanihia, e i te pae hopea, e apiapi roa ïa te mau vahi haereraa mataˈi. No reira, mea maere anei mai te peu e e paupau te aho o te taata maˈi?
Te mau tumu o te maˈi
Na te aha e faatupu i te aho pau? E faahiti anaˈe na i te tahi maˈi haape, te hoê ohipa taue o tei faahoruhoru i te aau aore ra te hoê tatiraa puai roa. E, ia roo-anaˈe-hia te hoê taata i teie maˈi, e paruparu roa ïa te mau vahi haereraa mataˈi i mua i te mau taoˈa taa ê atu i to te tino aore ra te tahi atu taoˈa taa maitai. Inaha, ia paruparu anaˈe te mau vahi haereraa mataˈi i mua i teie mau taoˈa, e nehenehe atoa te tahi atu mau mea, mai te mau tauiraa o te anuera aore ra o te haumi, te mau ohipa taue e faahoruhoru i te aau aore ra te faaetaetaraa tino, e faatupu i te maˈi.
I te tahi mau taime, e manuïa te mau taote i te ite mai vetahi o te mau taoˈa ê atu i to te tino e faatupu i te maˈi, mea varavara roa râ i te itehia mai te taatoaraa. E noa ˈtu e e itehia mai te reira, mea pinepine e eita te taata maˈi e nehenehe e paruru ia ˈna. E titauhia paha i te taata maˈi e te taote atoa, i te taime e te faaoromai rahi no te faataa na roto i te hoê maimiraa hohonu i te mau tumu o te maˈi e te rapaauraa tano roa ˈˈe. Teie râ, maoti teie mau tutavaraa atoa e nehenehe ai e aro ma te aravihi aˈe i te mau tupuraa atoa o te aho pau.
Nafea ia arai i te mau tupuraa o te maˈi
E rave rahi mau mea o te faaino i te mau mahaha e o te nehenehe e faatupu i te maˈi i nia i te hoê taata e aho pau to ˈna. Mai te peu e e nehenehe, a ape i te mau huru tupuraa e faataahia ra i muri nei:
Te auauahi o te avaava: Eiaha e puhipuhi i te avaava, e eiaha e haere i roto i te mau piha mea rahi roa te auauahi. Eita e maoro roa, eita te mau taote e aroha faahou i te feia maˈi aho pau e tamau noa nei i te puhipuhi i te avaava. Hau atu, e tia atoa i te mau hoa o te taata maˈi ia haapae i te puhipuhi i te avaava na pihai iho ia ˈna. Peneiaˈe paha eita to ˈna maˈi e tupu mai i tera iho â taime, tera râ, tau hora i muri iho, e nehenehe o ˈna e roohia i te fifi ino roa no teie noa auauahi.
Te repo puehu: Mai te peu e e nehenehe ta outou, eiaha e rave i te mau ohipa e afai i te repo puehu i nia e a ape i te mau vahi opanipanihia mea rahi roa te repo puehu. Mai te peu e, i ta outou raveraa ohipa, mea rahi roa te repo puehu, a feruri ïa e a taui i ta outou ohipa. I ǒ te tahi feia e aho pau to ratou, e tupu noa mai te tapao o te maˈi i te po aore ra i roto i to ratou piha. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, o te mau repo puehu o te fare te tumu, e tae noa ˈtu te mau manumanu iti ino huˈa roa e haapu ra i reira. No reira, ia mâ maitai ïa te piha taotoraa o te taata maˈi i te mau repo puehu atoa. Teie hoi te tahi mau manaˈo tano maitai:
A tamâ i to outou piha i te mau mahana atoa.
I te mau hebedoma atoa, a tamâ maitai i te mǎrû roi, te roi niuniu, te mau paraitete e te tahua. Mea au aˈe te tahua iri i te mau vauvau tahua aore ra te mau vauvau e tuuhia i raro i te roi, te mau paruru auri aore ra raau i te mau paruru ahu.
A tahirihiri i te repo i nia i te mau tauihaa fare, te niaraa o te opani e te mau turuiraa e te raau e haaati ra i te haamaramarama, e te hoê ahu rarirari.
E tia ia puaivai maitai te piha. A tamau i te mau opani e te mau haamaramarama ia oti anaˈe te reira, e toru aore ra e maha hora na mua ˈˈe outou e haere ai e taoto.
A haapao maitai i te taoˈa i hamanihia i te mǎrû roi, te mau paraitete e te mau turua, eiaha e rave i te taoˈa e faatupu i te maˈi. Mai te peu e e nehehene, a tuu pinepine i te roi i raro aˈe i te mahanaa.
Te tahi atu mea: eiaha roa ˈtu e faatia i te mau animala ia tomo mai i roto i te fare. Mai te peu e ua papu ia outou e na ta outou animala e faatupu ra i to outou tatiraa, a imi i te tahi atu fatu no ˈna, aore ra, eiaha e faatia ia ˈna ia tomo mai i roto i te fare.
Te anuera e te haumi: E nehenehe te mau anuera toetoe roa aore ra veavea roa e te mau tauiraa taue o te faito anuera e faatupu i te maˈi. Te mea maitai roa ˈˈe, o te hoê mataˈi haumǎrû e te haumi rii. No reira, eita ïa te feia maˈi aho pau e haere i rapae i te hoê mahana rupehu aore ra te hoê mahana toetoe roa. A ape i te veavea mârô o te haaveavearaa fare no roto mai i te hoê pu otahi. Mai te peu e e roohia outou i te aho pau ia taui anaˈe te anuera i te po, no te aha outou e ore ai e tamau i roto i to outou piha i te mau tau toetoe, i te hoê matini haamahanahana te vai ra te hoê taoˈa o te faaaifaito noa i te veavea o te piha i nia iho? Mai te peu e o te haumi te fifi, a tamata ïa i te hoê taoˈa faaaifaito i te haumi.
Te hepohepo e te rohirohi: E nehenehe na huru e piti nei e faatupu i te maˈi. Oia mau, i te tahi taime, eita e nehenehe e haavî i te hepohepo. Teie râ, e rave rahi feia i roohia i te aho pau tei ite e mea faufaa roa te mau faaeuraa tumu bibilia no ratou i roto i teie nei tuhaa. “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora”, o ta te Papai ïa e parau ra (Maseli 14:30). Hau atu, e tia mau â i te taata maˈi ia haapao i to ˈna mau otia i te pae tino: eita o ˈna e faarohirohi ia ˈna, e nehenehe hoi te reira e faatupu i te maˈi.
Te maa: E nehenehe atoa te mau tatiraa i te pae no te maa e faatupu i te aho pau, i ǒ te mau tamarii iho â râ aore ra te mau taata paari tei roohia i teie maˈi mai to ratou nainairaa mai â. E tia atoa ia ara i te mau maa matauhia, mai te û, te huero moa e te titona. Teie râ, e tia paha ia outou ia maimi maoro hou e itea mai ai i te maa tano ore, mai te peu iho â râ e o te hoê taoˈa faaohipa-pinepine-roa-hia mai te tihota ra te huru. Oia atoa, e ere roa ˈtu i te mea papu e hoê anaˈe maa te tia ia faahapahia. E tia i te mau taata paari i roohia i te aho pau, ia haapao maitai i te mau ava taero, te uaina iho â râ e te pia, e mau taoˈa faaino atoa paha.
Te faaetaetaraa tino: I te tahi taime, na te hoê rohiraa i te pae tino puai roa e faatupu i te aho pau, o te tupu pinepine hoi i muri aˈe i te tutavaraa i ravehia. Mai te peu e mai te reira outou, eiaha ïa e rave faahou i te mau faaetaetaraa tino o te titau i te mau rohiraa itoito puai, mai te hautiraa squash; a maiti râ i te mau ohipa o te titau i te hoê rohiraa tamau aˈe, mai te aˈuraa aore ra te pereoo taataahi. Mea au aˈe paha ia rave aore ra ia faaohipa i te hoê raau aore ra te hoê tauihaa e tamǎrû i te taheraa puai i roto i te mau vahi haereraa mataˈi na mua ˈˈe outou e rave ai i te tahi tutavaraa rahi i te pae tino. Hau atu, e nehenehe atoa te ravea rapaauraa maoti te mau mea natura, parauhia physiothérapie, e tauturu ia outou, na roto i te hoê porotarama tamau, ia faarahi i to outou matauraa i te faaetaetaraa tino; ia maitai noa ˈtu te aravihi o to outou mau mahaha, e rahi atoa ïa te mau ohipa o ta outou e nehenehe e rave.
Te mau maˈi haape: Mea pinepine te hoê maˈi o te hutiraa aho haihai roa, mai te maˈi hota aore ra te maˈi hupe, i te faaino roa i te tapao o te aho pau, aore ra e faatupu roa ˈtu i te maˈi. I te tahi taime, eita te mau raau rapaau i te aho pau matauhia e navai mai te peu e e tupu te maˈi haape.
Te huˈa rii no te tiare: I te tau toetoe, e tupu mai te mau fifi e rave rahi i nia i te feia i roohia i te mau maˈi o te hutiraa aho, te tupu-atoa-hia nei râ vetahi feia i te hota e parauhia hota o te aihere mǎrǒ. Inaha, e nehenehe vetahi mau huˈa rii no te tiare e tautau haere noa ra na roto i te mataˈi i te tau veavea ra, e faaino i te feia e aho pau to ratou. Eita e nehenehe e faaore i te mau tumu o teie huˈa tiare, teie râ, e nehenehe vetahi mau ravea tano maitai e faaohipahia. Ei hiˈoraa, a ape i te vahi matie i tâpû-apî-hia, e tae noa ˈtu i te mau ori-haere-raa i te mataeinaa i te mau avae mea rahi roa te huˈa tiare. Hau atu, a tamau, mai te peu e e nehenehe ta outou, i te hoê matini faaaifaito i te haumi e te anuera tano maitai.
Te mau vahi ninaemoa: E rave rahi mau vahi ninaemoa teie e tupu nei i roto i to tatou vahi nohoraa. E tupu taua mau vahi ninaemoa nei, e tae noa ˈtu te mau taoˈa iti faahotu, i nia i te mau taoˈa no roto mai i te raau aore ra te animala. Mea au roa na ratou te mau sitona, te to papaa, te mau aihere e te mau rauere. Noa ˈtu e mea iti roa te mau taoˈa rii faahotu i tapaohia mai mai te mau taoˈa e faatupu i te fifi i ǒ te feia e aho pau to ratou, ua faaite mai te hoê maimiraa i ravehia i Niu-Zelani e ua riro ratou ei faatupu maˈi rahi. I te mea e eita roa ˈtu e nehenehe e faaore i teie mau taoˈa huˈa roa e tautau noa ra na roto i te mataˈi, teie te tahi mau manaˈo o ta outou e nehenehe e faaohipa:
Eiaha e haere na roto i te mau piha i raro mai i te fare aore ra i roto i te mau fare haumi i reira ua ninaemoa roa te mau patu.
Eiaha e paraˈu aore ra e tanina i te mau rauere aore ra te aihere mârô.
A tamâ maitai aore ra a faaore roa i te mau tauihaa atoa tei ninaemoa.
Eiaha e tuu i te raau tupu i roto i te fare; eiaha atoa e haapue i te pehu haamaitai repo i roto i te aua.
Mai te peu e e ite outou i te tahi mau vahi ninaemoa i ǒ outou, a tamâ oioi noa ïa.
E aho pau anei to ta outou tamarii?
Mai te peu e e, e tia ïa ia outou ia tauturu atu ia ˈna. E tia ia outou iho, e tae noa ˈtu i te pǔpǔ i te fare haapiiraa, ia taa i to ˈna mau fifi e ia tauturu ia ˈna ia faatitiaifaro i te reira. Eiaha e faahepo ia ˈna ia rave hau atu i te tia ia ˈna, teie râ, eiaha atoa e vaiiho ia ˈna ia manaˈo e, no to ˈna maˈi, eita ïa o ˈna e rave i te tahi mau ohipa maitatai roa no ˈna.
Mea maitai aˈe ia ape i te mau tataˈuraa i te pae faaetaetaraa tino; parau mau, e nehenehe te mau tamarii e aho pau to ratou e amui atoa ˈtu i roto i te rahiraa o te mau hautiraa mai te peu e aita ratou i tupuhia i te maˈi. Teie râ, e nehenehe noa paha ta te mau tamarii aho pau o te tupu pinepine mai, e rave i te hoê tuhaa haihai roa o te mau ohipa faaetaetaraa tino, e e tia i te feia paari ia ara eiaha e titau rahi roa i te tamarii i roto i teie tuhaa. Ia faaohipa-maitai-hia râ te tahi mau raau, e nehenehe teie mau huru tamarii e rave tamau i te ohipa faaetaetaraa tino, ei hiˈoraa i te fare haapiira i te mau taime i faataahia no teie ohipa. I reira, e tia i te orometua haapii ia ite e nafea râ e afea râ e faaohipa ˈi i te hoê mohina pâmu raau.
Te vai ra te tahi mau tamarii, mea iti roa râ, tei roohia i te aho pau o te ite tamau nei i te fifi no te huti i te aho e mea pinepine roa ratou i te hǐo na roto mai i te ouma. E mau tamarii hepohepo roa ratou, e te haapeapea rahi nei to ratou mau metua e to ratou mau orometua haapii no ratou. E pinepine ratou i te mairi i te haapiiraa, e eita ta vetahi o ratou e nehenehe e amui atu i roto i te mau hautiraa e te tahi atu mau tamarii.
I te tahi mau taime, e aupuru rahi roa to ratou metua tane aore ra to ratou metua vahine ia ratou. Mai te peu e te ora ra ratou i roto i te hoê utuafare tei amahamaha na roto i te mau feii e te mau tatamaˈiraa tamau, eita paha e noaa ia ratou i te turu, te here, te taa-maitai-raa e te mau faaitoitoraa o ta ratou e titau rahi ra. E tauturu te mau metua o te faaohipa i te hoê hiˈoraa tia e te papu maitai no nia i te huru o to ratou tamarii, ia ˈna ia tamǎrû i to ˈna hepohepo, ma te faaiti atoa hoi i te ino o te maˈi.
Ia roo-noa-hia ˈtu te hoê taata i te aho pau...
A hopoi atu i te taata maˈi i roto i te hoê vahi hau e a tamǎrû atu ia ˈna. Noa ˈtu e te tia noa ra oia aore ra te parahi ra, a haapiˈo ia ˈna i mua, inaha, mea maitai aˈe teie huru ia tupu anaˈe te maˈi. E tia ia ˈna ia haavitiviti noa i te rave i ta ˈna raau tamǎrû. Mea pinepine, mea oioi aˈe te hoê mohina pâmu raau i te tamǎrû i te maˈi, e inaha, mea maitai aˈe, i te hoê raau e momihia. Mai te peu e tupuraa puai roa teie, e mai te peu iho â râ e eita ta te taata maˈi e nehenehe e paraparau maitai, a afai oioi noa ia ˈna i te taote. E tia atoa ia tapao e ia tupu anaˈe te aho pau, e pau rahi roa te pape i roto i te tino o te taata maˈi ia paupau anaˈe to ˈna aho. No reira, a faainu rahi ia ˈna i te pape.
Te mau ravea rapaauraa
Mea maitai roa te ravea parauhia physiothérapie (na roto i te mau ravea natura) no te feia i roohia i te aho pau, no te mea e haapii te reira ia ratou nafea ia huti maitai i te aho — maoti te uaua i ropu i te ivi ouma e te opu — e ia faarahi atoa i to ratou aravihi no te huti i te aho. E nehenehe atoa te taote e haapii i te taata maˈi i te ravea no te tamǎrû ia ˈna, te tiaraa maitai o te tino, e tae noa ˈtu te mau ohipa faaetaetaraa tino o te tauturu ia ˈna ia haavî i to ˈna maˈi. E rave rahi mau huru rapaauraa, inaha, o te mau taote tei ite maitai e eaha te ravea tano maitai aˈe i te taata tataitahi.
No te rapaau i te aho pau, te ravehia nei i te mau raau huru rau, mai te cromoglycate de sodium, vetahi mau raau faaitoito e te mau raau tamǎrû huru rau. Oia mau, e nehenehe te mau huru raau atoa e faatupu i te tahi atu mau maˈi, e e nehenehe te taote e horoa i te tahi atu ravea rapaauraa.
E maˈi fifi roa te aho pau. E tia i te mau metua e te mau hoa ia taa maitai i te reira mai te peu e e hinaaro ratou e tauturu i te taata maˈi. Eiaha e parau atu ia ˈna e, ‘Auê, eiaha e haapao’, aore ra ‘Mea maitai roa hoi oe!’. E nehenehe te feia i roohia i te aho pau o te taa papu i to ratou maˈi, e oaoa roa i te iteraa e, a tiai noa ˈtu ai ia faaora te Atua i te huitaata atoa nei i roto i te ao apî, e nehenehe ta ratou i teie nei iho â e faaineine maitai ia ratou ia tupu noa ˈtu te aho pau, e aro maitai atu â i te mau mea e faatupu i teie maˈi e e faaiti roa mai i to ratou hepohepo, to ratou haapeapearaa e to ratou fifi (Isaia 33:22, 24).— Na te hoê taata i roohia i te aho pau.
[Nota i raro i te api]
a I te tahi taime, mea paruparu roa te taata maˈi e eita ta ˈna e nehenehe e rave i teie mau ohipa atoa. Mai te peu e tera aˈe to outou huru, e nehenehe te tumu parau ra “Nafea ia tapea i te hoê fare mâ noa ˈtu te maˈi”, i neneihia i roto i A ara mai na! o te 22 no me 1982 (vea farani), e horoa mai i te mau manaˈo maitatai roa.
[Hohoˈa i te api 28]
(Hiˈo i te papai)
HURU TANO
Uaua tei paruparu
Taoˈa e tapoˈi ra i teie vahi
Vahi haereraa mataˈi ateatea maitai
TUPURAA O TE AHO PAU
Uaua paari
Taoˈa e tapoˈi ra i teie vahi tei ino roa
Vahi haereraa mataˈi apǐapǐ
Tare