Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha o papa e o mama e tatamaˈi noa ˈi?
Mea rahi roa to ˈu fifi i te fare. Aita vau e taa nei e nafea râ. E maniania noa to ˈu papa no te mau mea atoa, e na reira atoa to ˈu mama. Aita e maa i ama ia hoˈi mai oia na te ohipa mai, e tuôtuô noa te reira i nia ia mama. — Te hoê tamahine iti 12 matahiti.
E mǎtaˈu roa vau ia taa to ˈu na metua. Oia mau, mea here na ˈu raua toopiti atoa, e hinaaro vau e faaea noa i pihai iho ia raua; tera râ, e tatamaˈi noa raua no te moni e no te tahi atu mau ohipa. — Te hoê tamaiti iti 10 matahiti.
MAI ta tatou e ite nei i roto i na hiˈoraa e piti nei, te tiaturi nei te mau tamarii ia here to ratou mau metua ia raua iho e ia tapitapi te tahi no te tahi, ia faaite raua i te paari e te aravihi i noaa mai ia raua, ia faaite raua i te aroha e te hamani maitai, ia hoê aˈe huru raua ia hiˈo i te mau mea atoa; e mai te peu hoi e, e taa ê to raua manaˈo i nia i te tahi mau uiraa, ia paraparau raua ma te mǎrû e raua anaˈe ra. Oia mau, mai te huru ra e mea au ore roa no te mau metua ia tatamaˈi.
Tera râ, te ite ra paha oe, i roto i to oe ati rahi, e e ere hoê â manaˈo to to oe na metua, e aore te mau peapea e faaafaro-noa-hia nei ma te hau. To oe hoi tera na metua, e ia tatamaˈi raua, e peapea roa ïa oe. No reira, ia paraparau oia i te taime e tatamaˈi ai to ˈna na metua, te faˈi ra te hoê taurearea: “Mai te huru ra e i te tahi taime, te motumotu ra te hoê mea i roto ia ˈu.”
No te aha e tatamaˈi ai?
Auê ïa te faahiahia e ahiri te mau mama e haapao noa na i ‘te ture o te hamani maitai i ta ˈna arero’ ma te faahiti ore i te parau teiaha (Maseli 31:26). E hau roa ˈtu â i te maitai, ahiri te mau papa, ‘eiaha e iria ˈtu’ i nia i ta ratou mau vahine (Kolosa 3:19). Tera râ, aita anei te Bibilia e parau ra e: “Te hapa nei hoi tatou atoa i te mau mea atoa e rave rahi. E ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e te taata parau-tia oia.” — Iakobo 3:2.
E feia hara anaˈe to outou mau metua. Peneiaˈe paha, e pinepine raua i ‘te faaoromai te tahi e te tahi ma te aroha’. (Ephesia 4:2.) Teie râ, eiaha e maere i te mea e, i te tahi mau taime, e tae mai te riri e e tupu atu te tamaˈi.
E haamanaˈo atoa oe e te ora nei tatou i roto i “te ati rahi i taua anotau hopea nei”. (Timoteo 2, 3:1.) Te hopoiraa mai i te mau mea e hinaarohia ra e to ˈna utuafare fetii, te aufauraa i te mau tarahu, te faaoromairaa i te huru e itehia ra i nia i te vahi raveraa ohipa, tera te mau tumu faateimaharaa puai e tuu nei i te faaipoiporaa i roto i te hoê tamataraa fifi roa. E mau faateimaharaa taa ê atu hoi te fa mai nei mai te peu e te rave ra na taata faaipoipohia i te ohipa. I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe noa te faaotiraa e na vai e tunu i te maa aore ra e tamâ i te fare, e faatupu i te peapea.
Eaha te manaˈo e tupu mai i roto ia oe
Noa ˈtu eaha te au ore e faaamahamaha ra i to oe na metua, eita e ore e e haafifi roa ta raua tatamaˈiraa ia oe. Te faataa ra te taata papai vea ra o Linda Bird Francke e e pinepine te mau tamarii i te “faateitei i to ratou metua. Aita te hoê tamarii e ite ra i to ˈna papa aore ra i to ˈna mama mai te mau taata te vai ra to ratou mau paruparu e te mau peu. Te faariro ra oia ia raua mai te hoê faanahoraa aueue ore i topa mai mai te raˈi mai, ei tumu hoê roa, te taviniraa e te parururaa ia ˈna”. Ia ite oe i to oe metua ia tatamaˈi, e taa ia oe i reira e: e ere atoa raua i te mau taata “aueue ore” mai ta oe i manaˈo noa na. Tera te nehenehe e faaino i te mau niu mau iho no te hau o to oe feruriraa e e faatupu i roto ia oe i te mau huru mǎtaˈu atoa.
Ia au i te Vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare fetii (beretane), “ua hau atu i te afaraa o te mau tamarii e 6 e tae atu i te 11 matahiti i uihia i roto i te hoê titorotororaa aita i maoro aˈenei tei parau e e mǎtaˈu roa ratou ia tatamaˈi anaˈe to ratou mau metua”. Te hoê potii iti o Cindy te iˈoa teie e faataa ra e: “I te tahi mau taime, e mau tatamaˈiraa rarahi te tupu i rotopu i to ˈu mama e to ˈu papa; no to ˈu mǎtaˈu rahi, e haere au e taoto. E uiui noa ïa vau e anafea râ ïa e faaea ˈi.”
Te mau peapea i nia i te parau o te moni — e tumu parau pinepine te reira e fa nei i rotopu i na taata faaipoipohia — te nehenehe e faatupu i te manaˈo i roto ia oe e ua fatata paha ïa te utuafare i te topatari. I te tahi aˈe pae, mai te peu e o oe te tumu o te peapea (‘Ahiri e eita oe e faaite i te huru etaeta aˈe i nia ia ˈna, e faariro ïa oe ia ˈna mai te hoê tamarii faatiatia-noa-hia!’), e manaˈo paha ïa oe e na oe te hape.
E nehenehe atoa te mau peapea hau ore e ia hiˈohia ˈtu, no te tahi noa ïa mau ohipa faufaa ore, e haafifi ia oe. (‘Eita vau e hinaaro faahou e hoˈi i te fare, e aitâ te maa i ama ˈtura’.) E pinepine hoi te reira i te faaite mai i te hoê manaˈo hau atu i te hohonu. E mea tia ïa ia haamata oe i te uiui e eita anei te reira e tae roa ˈtu i te faataaraa. No te mau huru auraa ore hoi e itehia ra, “eita ˈtura oe e anaanatae faahou i te faaea i te fare e eita ˈtura oe e hinaaro ia haere mai to oe mau hoa”. — Te mau fifi i roto i te utuafare (beretane), a Sara Gilbert.
E nehenehe atoa te mau peapea i rotopu i te mau metua e tuu ia oe i mua i te mau maitiraa e haafifi roa ia oe. Mai te faataahia ra e te Vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare fetii, “te piriraa oe i te hoê o te mau metua, ua riro ïa ei fifi ia ite atu e eita oe e au-faahou-hia mai e te tahi”. Te mǎtaˈuraa i te parau atu aore ra i te raveraa i te hoê ohipa e faatupu i te manaˈo e no te pae o te tahi oe aore ra o te tahi, e, te ôraa ˈtu oe i roto i te peapea, e nehenehe ïa oe e faaea riri noa i te mau taime atoa e parahi ai oe e to oe na metua.
‘E faataa anei raua?’
Eita paha. Te faaite ra te Bibilia e e tupu i roto i te faaipoiporaa te tahi mau fifi. I roto i te Korinetia 1, 7:28, te faataa ra te aposetolo Paulo e te feia atoa e faaipoipo “e ati râ to te reira i te tino nei”, aore ra “e farerei ratou i te mau ati i roto i to ratou oraraa”. (Français courant.) No reira, ia tupu noa ˈtu te peapea i rotopu i to oe mau metua e ia vaha rahi roa anaˈe raua, e ere ïa i te auraa e aita raua e here faahou ra ia raua aore ra e tupu te faataaraa. Te faaite mai nei te mau Papai e noa ˈtu te tapitapi mau ra te tahi no te tahi, te tupu nei iho â te mau tatamaˈiraa i te tahi mau taime.
Ua horoahia mai o Sara, te vahine a Aberahama, i mua i te mau vahine kerisetiano ei hiˈoraa no te auraro (Petero 1, 3:6). Area râ, i to ˈna iteraa ia Isemaela, te tamaiti a ta ˈna tane ta te vahine tavini ra o Hagara, e riro oia ei fifi no Isaaka, te tahi atu tamaiti a Aberahama, ua faaite o Sara i to ˈna mau manaˈo puai: “E tiavaru ê atu i teie nei vahine tavini e ta ˈna tamaiti, e ore te tamaiti a teie nei vahine tavini e riro ei taata aiˈa atoa, raua o te tamaiti na ˈu nei, o Isaaka.” (Genese 21:9, 10). Eita ïa e ore e, i roto i taua taime ra, ua rahi te inoinoraa i rotopu ia Sara e ta ˈna tane. Aita râ e faahopearaa ino roa ˈtu i tupu i muri aˈe i taua tatamaˈiraa ra. Inaha, ia au i te faaueraa a te Atua, ua faaroo atura Aberahama i te aniraa a ta ˈna vahine.
No reira, te mau peapea e tupu ra i rotopu i to oe na metua, e ere paha ïa i te mea ino roa i mua i to raua mata i to oe iho. O ta Margaret ïa i taa maitai, i to ˈna tamataraa e faahau i te tamaˈi o to ˈna na metua, ua pii atu oia e: “A faaea na i te tamaˈi.” Eaha tei pahonohia mai ia ˈna? “Te paraparau noa nei hoi mâua.”
E rave rahi mau tatamaˈiraa i rotopu i te tane e te vahine, e faaea oioi nei e ua aramoina ˈtu, mai te peu iho â râ te mǎtaˈu nei to oe na metua i te Atua e te faaohipa nei i teie aˈoraa: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.” (Ephesia 4:32). E mea papu roa ïa e e faaore iho â to oe na metua i to raua mau peapea noa ˈtu e aita oe e faaô atu i roto.
“I te omuaraa, e tatamaˈi noa raua, i muri iho ïa e taparahi ai”
Tera râ, aita te taatoaraa o te mau peapea i rotopu i te tane e te vahine e afaro oioi noa nei. I te hoperaa te hoê titorotororaa e hitu matahiti te maoro i ravehia i te Fenua Marite i pihai iho e 2000 utuafare fetii, mai te mea ra e “hoê utuafare fetii marite i nia i te ono i reira e tupu ai i te mau matahiti atoa, te tupairaa te hoê o na taata faaipoipo i te tahi. (...) Ia hiˈohia, te huna ra teie mau manaˈo i te tupuraa mau”. I to ˈna faaite-poto-noa-raa mai i te mau peapea o to ˈna na metua, teie ta te hoê taurearea i parau: “I te omuaraa, e tatamaˈi noa raua, i muri iho ïa e taparahi ai.”
Mai te peu e teie aˈe te huru i ǒ oe, ma te feaa ore, te farerei nei ïa to oe mau metua i te mau fifi rahi i roto i to raua faaipoiporaa. E nehenehe atoa to oe iho oraora-maitai-raa i te pae tino, na reira atoa i to to oe na metua, i te fifihia. Teie ta Marie, te hoê vahine apî, ua farerei noa to ˈna metua vahine i te fifi e ta ˈna tane inu hua i te ava, e haamanaˈo ra: “Ua mǎtaˈu roa vau. Ia manaˈo aˈe au e e hamani ino o papa ia ˈna, aore ra o mama aˈe te haapepe atu ia papa.”
Te hoê atu tumu fifi roa te riro ei manaˈonaˈoraa, oia hoi, noa ˈtu e eita raua e tupai te tahi e te tahi, e faaohipa to oe na metua i te tahi mau parau faaino, ma te faatupu-noa-raa ‘i te mamahu ore, i te iria, i te riri, e te avau e te faaino’. (Ephesia 4:31.) Oia atoa, ua riro te tahi mau manaˈo e aita e mâha ra i te pae taatiraa, aore ra te ereraahia i te haapao maitai, ei mau tapao papu maitai no te mau fifi ino i roto i te oraraa o na taata faaipoipohia.
I rotopu i te tahi mau utuafare fetii, e mau tumu taa ê maitai te mau tatamaˈiraa, mai te inu-hua-raa i te ava aore ra te raveraa i te raau taero. Aore ra, hoê o na taata faaipoipohia e kerisetiano oia, e te tahi ra, e ere oia i te kerisetiano. Ua tohu mai Iesu e, te reira huru ra ‘e tupu ïa te tamaˈi’ i roto i te utuafare fetii. E mau tamaˈi rarahi te nehenehe e tupu mai i rotopu i na taata faaipoipohia. — Mataio 10:35.
Eaha te tia ia oe i te rave mai te peu e te ite ra oe e te fifihia ra te faaipoiporaa o to oe na metua? E hiˈo noa ˈtu anei oe i te ati ma te ore e rave i te tahi ohipa? E tatara mai ïa te tahi tumu parau i mua nei i teie parau.
[Hohoˈa i te api 18]
E haafifi te mau tatamaˈiraa i rotopu i te mau metua i te mau taurearea.
[Hohoˈa i te api 19]
Ia faaohipahia te mau faaueraa tumu bibilia, e tupu faahou ïa te hau.