VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g89 8/9 api 29
  • ‘Ia pohe noa ˈtu te mau moana’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Ia pohe noa ˈtu te mau moana’
  • A ara mai na! 1989
  • Papai tei tuea
  • Te aha nei te taata i te fenua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te mau moana—E taoˈa faufaa mau anei aore ra e faarueraa pehu na te palaneta nei?
    A ara mai na! 1989
  • Eaha mau na te fifi o te mau mǎhu e tapoˈi ra i te fenua nei?
    A ara mai na! 1989
  • Te mau moana—O vai te nehenehe e faaora ia ratou?
    A ara mai na! 1989
Ite hau atu â
A ara mai na! 1989
g89 8/9 api 29

‘Ia pohe noa ˈtu te mau moana’

“IA POHE noa ˈtu te mau moana o to tatou fenua, oia hoi, ia ore taue noa ˈtu te ora i roto i te mau moana no tera aore ra tera tumu, o te ati hopea roa ˈˈe ïa e te ino roa ˈˈe i roto i te aamu peapea mau o te taata nei e o te tahi atu mau animala e faaea atoa ra i nia i teie palaneta.” O ta Jacques Cousteau ïa i parau i roto i te omuaraa parau o te buka matamua o ta ˈna buka parau paari ra Te ao o te mau moana.

Te na ô faahou ra o Cousteau e: “Ia ore anaˈe te ora i roto i te mau miti, e maraa tamau noa te faito mǎhu carbonique i roto i te reva mataˈi. Ia raeahia te hoê faito mǎhu carbonique taa maitai, e haamata te ‘hatua’ e tapoˈi ra i te fenua i te fa mai: e tapeahia te mau hihi veavea no ǒ mai i te fenua e faahoˈihia ˈtu i roto i te reva mataˈi, i raro aˈe i te tuhaa stratosphère, ma te haamaraa taue noa i te anuera o te fenua nei i nia i te iriatai. E tahe te mau haapueraa pape toetoe paari i na poro e piti o te fenua nei, e maraa te faito o te mau moana i nia tau 30 metera i roto i te tahi matahiti. E tapoˈi-roa-hia te mau oire rarahi o te fenua nei. Ia ore ratou e moe roa atoa, e horo atu ïa hoê tuhaa i nia i te toru o te huitaata nei i nia i te mau tupuai mouˈa aore ra i te mau mouˈa, o te ore hoi e nehenehe e faaamu i teie mau taata.”

Te faataa ra o Cousteau i teie nei i te pae hopea o te ati: “Ma te haapue noa i nia i te vahi teitei, ma te pohe i te poia, ma te faaruru i te mau vero puai e te mau maˈi pee huru ê mau, ua motu roa hoi te mau auraa totiale e te mau auraa fetii, e haamata te mau taata i ora mai i te erehia i te mataˈi no te mea ua pau te mau rimu e te mau raau tupu o te fenua nei. Ma te haapue noa i nia i te area repo apîapî roa e faataa ê ra i te mau miti pohe e te mau aivi hotu ore, e riro te huitaata nei i te pohe. E toru ahuru e tae atu paha i te pae ahuru matahiti i muri aˈe i te poheraa o te moana, e pohe te taata hopea o te palaneta. Aita ïa e mea ora faahou maoti râ te mau bateria e te tahi mau manumanu amu tino pohe.”

Teie râ, ia hiˈohia i te huru o te taata, eita iho â ïa teie faaararaa mai te tahi atu e tiaorohia nei i teie mahana, e tâuˈahia, a tamau noa ˈi te mau taata nounou moni i te horo tia ˈtu i roto i te ati. No reira, ua tano maitai teie mau parau ta Iehova i faahiti mea maoro i teie nei: “E ere tei te taata iho to ˈna haerea”; e no reira na Iehova iho e rave i te tahi ohipa no te haamou i te ‘feia e faaino nei i te fenua’. — Ieremia 10:23; Apokalupo 11:18.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono