Te mau tamarii aita i tia i te avae—Nafea ia faaruru i taua fifi ra
I TEIE mahana, e vau matahiti to Kelly, e, mai ta te hohoˈa i nia nei e faaite maira, e tamarii oaoa roa oia e te oraora maitai. Mea faahiahia mau â te reira, ia ite tatou e i to ˈna fanauraahia, 14 hebedoma na mua ˈˈe i taeahia ˈi te avae, e e 794 anaˈe to ˈna grammes. Hou aˈe te ropuraa o te mau matahiti 60, mea varavara roa, ma te ore hoi e parau e e semeio, ia ora mai te hoê aiû aita i tia i te avae e te paruparu atoa hoi.
Na te aha hoi e faataa ê i te hoê aita i tia i te avae i te hoê tamarii fanauhia e ua tia te avae? Na mua roa ˈˈe, o to ˈna ïa huru nainai roa. Mea rairai roa hoi to ˈna iri, e e ite-roa-hia ˈtu te tahi mau uaua nainai roa i nia iho. Ia au i te taime oia i fanauhia ˈi, e nehenehe to ˈna tino e to ˈna hohoˈa mata e î roa i te huruhuru, o te ore oioi râ hoi i muri aˈe.
E nehenehe atoa te upoo e ore e au maite i te toea o te tino, eiaha râ e haapeapea. A fatata noa mai ai te taio mahana i reira hoi e manaˈohia ˈi e e tupu te fanauraa, e poria mai te aiû e e haamata oia i te rave mai i te huru o te hoê aiû i fanauhia ahiri e ua tia i te avae.
No nia i te mau mea e hinaaro-taa-ê-hia e taua aiû ra, e tauiui noa ïa. Mea taa ê to te tahi e to te tahi huru tupuraa. Ua faatupuhia râ te tahi mau ravea apî i roto i taua tuhaa ra. Maoti te faaohiparaahia te mau ravea apî ma te turuhia mai hoi e te aravihi o te mau taote e tae noa ˈtu hoi te mau aupururaa here mau ta te mau metua i horoa mai, o te hoê faito faahiahia mau ïa tei noaa mai, oia hoi, mea rahi te mau aiû i ora mai.
Te tiaraa o te mau metua
E te mau metua, e tiaraa faufaa mau â to outou no te tauturu i ta outou tamarii aita i tia i te avae. I muri noa ˈˈe i te fanauraa, a haamata i te pii i ta outou tamarii ma to ˈna iˈoa; ia na reira outou, e tupu ïa te mau auraa fatata roa i rotopu ia outou e o ˈna, e e riro hoi te reira i te tauturu rahi ia ˈna. Ia taeahia ia ˈna i te hoê faito au maitai, te tahi atu tuhaa faufaa roa, ia faatupu ïa outou i te tahi auraa pae tino e o ˈna.
E nehenehe hoi e riro ei mea maitai ia mirimiri outou e ia taurumi mǎrû noa outou i te iri o te aiû, mai te peu iho â râ e eita ta outou e nehenehe e rave ia ˈna i roto ia outou. Hau atu, eaha hoi te mea faahiahia roa ˈtu â no taua aiû ra, maoti râ i te faarooraa i te reo o to ˈna mau metua ia himenemene mai no te faataoto ia ˈna aore ra ia parau mai ia ˈna i te tahi mau parau au mau ia faaroo? I te tahi aˈe pae, mai te peu e tei raro roa te faito avae o te aiû aita i tia i te avae, e tia ïa ia haapao maitai. “E ohie roa ratou i te rohirohi, e i muri iho e haaparuparu roa”, ta te taote ra ïa o Peter Gorski i faataa mai, e tei tuatapapa hoi i te parau no te huru o te mau aiû aita i tia i te avae e piti matahiti te maororaa. “Ua ite au i te mau aiû tei rohirohi roa no te mea e pinepine ratou i te hiˈo i te tahi taata e inaha, ere-roa-hia aˈera hoi ratou i to ratou puai. No reira, te mea ta tatou e manaˈo ra e mea maitai, e ere roa ïa i te mea maitai.”
A haere pinepine e farerei i ta outou tamarii, papu maitai, e riro te reira i te faaetaeta ˈtu â i te mau auraa e tahoê ra ia outou ia ˈna. Mai te peu e eita ta outou e nehenehe, a haruharu mai i te mau poroi a te mau melo o te utuafare e tae noa ˈtu hoi te mau maniania e faaroohia i te fare, e a hapono atu i te mau ripene i te fare maˈi ia haafaaroohia ˈtu te reira i te aiû. E nehenehe atoa e tuuhia ˈtu i roto i te vairaa tamarii, te hoê ahu o te mama, ahu e noa ˈtu â ïa e ua puˈahia, e mau noa mai râ to ˈna hâuˈa i nia iho. E tuu na vetahi pae i mua i te mata o te aiû, fatata i te 25 tenetimetera i te atea, te hoê hohoˈa o to ˈna metua vahine, o to ˈna metua tane aore ra o to ˈna mau taeae e tuahine.
A hiˈo na outou ia Elise, i fanauhia i te matahiti 1971, 10 hebedoma na mua ˈˈe e tia ˈtu ai te avae, e to ˈna faito teiaha 1500 grammes ïa. E faatiahia to ˈna mau metua ia haere mai e hiˈo ia ˈna e piti noa taime i te hebedoma. Te haamanaˈo ra o Béatrice, te metua vahine e: “E ere hoê â mau auraa to ˈu e o Elise mai te mau auraa fatata roa i rotopu i to ˈu aiû matamua e na tamarii tootoru ê atu ta ˈu i fanau i muri iho.” Teie râ, ta ˈna ïa e faataa ra, “i roto i te roaraa o te tau, ua haafatata noa mâua te tahi e te tahi, e ua ite aˈera vau e o Elise te tamahine tauturu roa ˈˈe e te au roa ˈˈe o te mau tamarii”.
E nehenehe ta te metua vahine e horoa na to ˈna aiû aita i tia i te avae, te maa maitai roa ˈˈe oia hoi: to ˈna tîtî. Ua itea te mau aivanaa no te fenua Canada, no Toronto, e mea taa ê te û o te mau metua vahine i fanau i te mau tamarii aita i tia i te avae, e te û o te mau metua vahine tei fanau i te mau tamarii tei tia i te avae, e e ohie aˈe hoi te mau aiû aita i tia i te avae i te amu i te reira. Ia au i te Vea a te Taatiraa a te mau taote marite, “e [fanaˈo] rahi aˈe te aiû aita i tia i te avae, i te mau protéines e te tahi atu mau mea e vai ra i roto i te û mama e mea faufaa hoi no te tupuraa o te tamarii”.
Ta te tahi pae e nehenehe e rave
Ua matau anei outou i te tahi mau hoa aore ra te tahi mau melo o to outou utuafare no fanau noa maira ratou i te tahi aiû aita i tia i te avae? Mai te peu e e, e nehenehe ta outou e tauturu rahi ia ratou. I roto i te mau mea ta outou e nehenehe e rave no ratou, e nehenehe ta outou e tapao mai i te mau mea ta outou e haere e hoohoo haere mai na ratou, te tunuraa i te maa, te faaneheneheraa i te fare, te puˈaraa i te ahu e, oia hoi, te haapaoraa i te tahi atu mau tamarii. Ia haapao outou i taua mau ohipa matauhia ra, e riro ïa outou i te haamâmâ rahi mai i te mau metua, te pinepine hoi i te tere i roto i te mau tere atea ia haere e hiˈo i ta ratou tamarii i roto i te hoê pu e haapao i te mau aiû fanau apî.
Te faatia ra o Christine, tei fanau hau atu i te pae hebedoma na mua ˈˈe e tia ˈtu ai te avae, e ua rave to ˈna mau taeae e mau tuahine kerisetiano i taua mau ohipa ra no ˈna. “I roto i taua mau hebedoma matamua ra, ta ˈna ïa e parau ra, ua riro mau â ratou no ˈu ei pu oaoaraa e faaitoitoraa tamau.”
Ia haamanaˈo atoa na outou e hapono atu i te tahi mau rata aore ra mau taoˈa horoa. E nehenehe atoa tatou e na reira no te hoê aiû aita i tia i te avae mai te hoê aiû tei tia i te avae; e haapao noa râ tatou i te rahi o te tamarii. Te vai ra te tahi mau pahii e te tahi mau ahu i hamani-taa-ê-hia no te mau aiû aita i tia i te avae.
Mea faufaa mau â te turu i te pae no te here. Ei manaˈo maitai noa to outou e tia ˈi. Teie ta Mary, te metua vahine o Kelly, e parau ra no nia i taua tuhaa ra: “Mea hinaaro mau â na ˈu ia faaroo i te mau parau maitai e te mau faaitoitoraa. Mea riri roa na ˈu ia parauhia mai vau e: ‘Eiaha e here roa ia ˈna.’ Te mea e hinaarohia e au ra, ia noaa ïa ia ˈu i te tahi tiaturiraa.” Ua noaa ia ˈna i te puai i roto i te manaˈo bibilia i muri nei, i papaihia i roto i te Isaia 41:13 e na ô ra e: “O vau hoi to Atua ra, o Iehova, o tei mau ia oe i to rima atau ra; o tei parau atu ia oe e, Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.”
Ia au i ta ˈna e parau ra, ua faaitoito rahi mau â te mau tere o te mau matahiapo o ta ˈna amuiraa tei haere mai e farerei ia ˈna. I te tahi aˈe pae, ua haapapu mai na metua vahine toopiti nei, Christine raua o Mary, e ua haapaari roa ˈtu â te turu rahi a ta raua tane i roto i taua fifi ta raua e farerei ra, i to raua mau auraa i te pae no te faaipoiporaa.
Te eˈa o te paari: te faaineineraa na mua ˈˈe
Mea maitai aˈe ia rave i te mau tutavaraa no te ape i te fanau mai i te hoê aiû aita i tia i te avae maoti hoi i te rapaau noa ˈtu i te hoê aiû aita i tia i te avae. Ia au i te hoê tuatapaparaa i ravehia i te mau Etats-Unis, i rotopu i te 24 e te 28 o te hebedoma hapûraa, e nehenehe te hora tataitahi e noaa mai e tuu i te hiti 150 dala marite i te pae no te rapaauraa. No reira, e nehenehe e riro ei mea faufaa roa mai te peu e te vai ra i roto i ta outou “vairaa buka no nia i te hapûraa”, te tahi mau buka no nia i te fanauraa i te aiû aita i tia i te avae e ia rave atoa i te tahi mau faanahoraa mai te peu e e tupu noa ˈtu mai te reira te huru. Teie râ, mea faufaa roa ˈtu â ia tamata i te ape i te hoê fanauraa e tupu hou aˈe a taeahia ˈtu ai te avae.
Na mua roa ˈˈe, eiaha roa ˈtu ïa te hoê vahine hapû e puhipuhi i te avaava. Ia au i te hoê vea a te mau taote (Medical World News), mai te huru ra ïa e ia puhipuhi te hoê vahine i te avaava ia hapû oia, e faaino roa te reira i te mau uaua rarahi e aratai i te toto o te mafatu i roto i te tahi atu mau melo o te aiû i roto i te opu. Teie ta te hoê orometua haapii i te Haapiiraa tuatoru Cornell (Etats-Unis) i parau: “Ia manaˈo vau e nehenehe e faatuati i te mau fifi i faatupuhia i nia i te mau uaua rarahi e aratai i te toto o te mafatu i roto i te tahi atu mau melo o te aiû i roto i te opu, e ta tatou i ite no nia i te faito teiaha paruparu roa i te fanauraa ra, te faito teitei o te mau fifi e farereihia i te fanauraahia iho â te tamarii e te rahiraa o te mau aiû i fanauhia e te mau vahine puhipuhi i te avaava e aita i tia i te avae.”
I muri iho, mai te peu e ua hapû outou, e tia ia outou ia ape i te rave i te mau ohipa atoa e titau rahi ia outou i te mau tutavaraa, oia hoi ia amo i te mau taoˈa teiaha roa. I te pae hopea, a rave ia ore roa ˈtu outou ia itea ˈtu i roto i te tahi mau huru tupuraa e huru ê atu ai outou i te pae tino aore ra i te pae no te feruriraa. Oia mau, te faaite maira te Bibilia e ia tano mai te tahi taoˈa i nia ia outou aore ra ia faaitehia mai outou i te tahi mau parau peapea, e riro ïa te reira i te faaoioi i te hoê fanauraa. — Exodo 21:22; Samuela 1, 4:19.
Mai te peu e e riro mau â outou i te fanau na mua ˈˈe e taeahia ˈtu ai te avae, a haere atu e farerei i te hoê taote aravihi, ei hiˈoraa, i te hoê taote aravihi i te pae no te fanauraa. I roto i te tabula o te mau fifi rahi roa, te vai ra ïa te fanauraa i te hoê aiû aita i tia i te avae, te hapûraa e rave rahi taime, te matahiti (hau atu i te 40 matahiti aore ra i te vai-taurearea-raa ra) e te inu-hua-raa i te ava taero. E nehenehe atoa te mau vahine i roohia i te hepohepo rahi e farerei i taua fifi ra, te mau vahine omaha tihota e tae noa ˈtu hoi te mau vahine aita to ratou pu fenua e afaro maitai ra. No taua mau metua vahine atoa, e tia iho â ïa ia hiˈopoa-maitai-hia ratou. I te tahi aˈe pae, a ara ei maa maitai ta outou, ia maitai noa outou e o aiû.
Teie râ, noa ˈtu taua mau vai-ara-raa no outou ra, aita e mea e haapapu maira e e tupu mau â te tahi fanauraa i te taime i haapaohia. Mea pinepine roa te mau fanauraa aita i taeahia te avae o te aiû e te rahi noa ˈtura hoi i te tupu. Eaha ïa ta te tau a muri aˈe e faaherehere maira no tatou i roto i taua tuhaa ra? E nehenehe anei e tiaturi e ia tae i te hoê mahana, e ore taua fifi ra o te fanauraa?
[Hohoˈa o Kelly i te api 17]