Fanauhia hou aˈe e taeahia ˈtu ai te avae fanauhia ma te ore e tia te faito
I TEIE nei iho taime, e rave rahi mau mirioni mau hoa faaipoipo i roto i te ao nei, teie e tiai nei i te hoê “ohipa oaoa mau”. Ua ite te rahiraa o ratou e te fatata maira te taio mahana i reira te fanauraa e tupu ai. Teie râ hoi, te peapea nei vetahi mau metua ia ite ratou e aita te aiû i fanauhia i taeahia i te avae, e mea nainai aˈe hoi oia i te faito matauhia.
I te 22 no mati 1980, i pihai noa ˈtu ia Middletown, i te mau Etats-Unis, ua fanauhia mai te hoê tamahine iti hau atu i te toru avae na mua ˈˈe e tia ˈi to ˈna avae. E 794 grammes to ˈna e e 35 tenetimetera i te roa, oia hoi te aanoraa o teie na api e piti.
O Kelly to ˈna iˈoa e e aiû oia aita i tia i te avae. Ua fanauhia mai oia i muri noa ˈˈe e 26 hebedoma i roto i te opu, maoti hoi i te 40. E haamata to ˈna tupuraa i roto i te opu i te mahana matamua o te mau taime hopea e pohehia ˈi te metua vahine i to ˈna maˈi avae.
Te mau aiû aita i taeahia te avae e mau aiû faito paruparu roa
E faahitihia te parau ra “aita i taeahia te avae” no te mau tamarii e fanauhia hau atu i te toru hebedoma hou aˈe e tiahia ˈtu ai te avae, aore ra hou atu i te 37raa o te hebedoma hapûraa. E parauhia na e e aiû aita i tia i te avae te mau aiû atoa tei raro mai to ratou faito i te 2500 grammes, ua fariihia râ i te tahi auraa apî no taua parau ra, ia manaˈohia e te faito o te tahi mau aiû ua tia te avae, tei raro atoa mai i te 2500 grammes. Te vahi apî, ua itehia i roto i te mau taurearea vahine, e tae noa ˈtu hoi i roto i te mau tamarii tamahine aita i taeahia te faito taurearea, te maraaraa i te pae no te mau aiû fanau apî faito teiaha paruparu roa.
I te mau Etats-Unis, fatata 10 % o te mau tamarii teie e fanauhia aita i tia i te avae, oia hoi 300000 tamarii i te matahiti. I rapae i te opu o to ˈna metua vahine, e ora taue noa ˈtura ïa te aiû aita i tia i te avae i roto i te hoê vahi ta ˈna e ore â e nehenehe e faaruru. Ua riro atura ïa o ˈna mai te hoê taata e haere ra e hiˈopoa i te Poro toetoe Rahi e aita to ˈna e ie puhaparaa e aita atoa hoi e pute no te taoto i roto.
Papu maitai, aita te mau melo i paari, tera râ, tei reira ratou. Inaha hoi, i te 15raa o te hebedoma hapûraa, ua oti maitai te mafatu, te roro, te mape e tae noa ˈtu hoi te upaa e e taa-maitai-hia taua mau melo ra. I te toru o te hebedoma, e haamata te mafatu, tei ore hoi i oti roa, i te otui!
Papu maitai, eita te hoê aiû i roto i te opu e nehenehe e ora i rapaeau i te vairaa tamarii i roto i na hebedoma matamua o te hapûraa. Teie râ, ua nehenehe vetahi mau ravea apî i faatupuhia i te pae no te rapaauraa e faatopa mai i nia i te 22 hebedoma te matahiti hapûraa i reira e nehenehe ai e faaora i te hoê aiû aita i tia i te avae. Ua faatupu mai râ taua ohipa nei i te tahi fifi, i reira te moni i riro ai ei mea faufaa roa. E hiˈopoa anaˈe na mea nafea te mau ohipa i te tupuraa.
Mau vahi apî i noaa mai i te pae no te rapaauraa
I te omuaraa o te mau matahiti 60, hau atu i te afaraa o te mau aiû aita i tia i te avae e oia hoi tei taeahia i te hoê faito teiaha i to ratou fanauraa ra i rotopu i te 900 e te 1400 grammes, tei pohe. I te matahiti 1963 ra, aita te mau taote aravihi roa ˈˈe o te mau Etats-Unis i nehenehe e faaora ia Patrick, te aiû 1400 grammes a te peretiteni John Kennedy.
Te tumu, inaha, aita i maoro roa i teie nei, ia fanauhia mai te hoê aiû aita i tia i te avae, e faaotihia na eiaha e rapaau ia ˈna, oia hoi e vaiiho-noa-hia na te mau aiû fanau apî aita i tia i te avae aore ra maˈimaˈi ia pohe noa na. Papu maitai, e rapaauhia na ratou e e faatamaahia, aita râ hoi te tahi huru ravea rapaauraa papu maitai e faaohipahia na. E i muri aˈe, ua opua aˈera te tahi mau taote manaˈo maitai e horoa papu ia ratou no te faaora i taua mau aiû fanau apî ra.
I te matahiti 1975 ra, ua faatupu aˈera te Fare Vanaa marite i te pae no te mau tamarii, i te tahi ravea apî i te pae no te rapaauraa, oia hoi te tuatapaparaa i te tuhaa no te mau aiû fanau apî, i haapaohia no te rapaauraa, no te tupuraa e no te mau maˈi o te aiû fanau apî. Ua faaineine-taa-ê-hia no te mau aiû fanau apî i te tahi mau ravea apî i te pae no te rapaau-uˈana-raa i haapaohia no te faatupu i te tahi mau huru faaohiparaa a te vairaa tamarii. I teie mahana, fatata 90 % o te mau aiû aita i tia i te avae e to ratou faito teiaha tei rotopu ïa i te 900 e te 1400 grammes, o te ora mai.
Teie râ, e ere roa ˈtu te ravea e faaohipahia nei i nia i te aiû, i te ravea au roa, e te nehenehe atoa hoi ia hiˈo. Te itehia ra e e tuuhia ˈtu na e ono uaua i nia i te aiû aita i tia i te avae, e ua ereere roa atoa hoi to ˈna iri i te patia. Mai teie te huru ta te vea i te pae no te ite aravihi ra o Discover, faataaraa mai i te tahi ravea apî no te faaora mai i te hoê aiû fanau apî:
“E taamuhia na te rahiraa o te mau aiû ma te ahu ore, i nia i te mau amuraa maa e mǎrû to nia iho e tei faaahuhia i te uira; ua faatuatihia ratou i te tahi mau mohina e mau matini. I te paeau rahi, e vahine utuutu to ratou tataitahi e haapao ia ratou tataitahi. (...) E pee taue noa hoi to ratou ouma i nia; mea mǎrû roa to ratou ivi aoao e e fifihia hoi ratou ia huti i te aho. Te tapao ra hoi te mau matini 150 otuiraa te mafatu i te minuti hoê e i rotopu i te 30 e te 90 hutihutiraa i te aho.”
E fifi mau â
Ia au i te hoê titorotororaa i ravehia, te farii nei te mau hanere pu e haapaohia no te rapaau i te mau aiû fanau apî i te mau Etats-Unis, te tahi tau 17000 mau aiû aita i tiahia te avae e tei raro mai to ratou faito teiaha i te 900 grammes i te mau matahiti atoa. I teie nei ua tapaohia te hoê faito fatata e 70 % o taua mau aiû aita i tia i te avae, e ora mai. Na nia râ i teihea mau tutavaraa?
Te mau fifi e farereihia nei i te pae tino e i te pae no te roro ino roa i roto i te mau aiû aita i tia i te avae, tei nia ïa i te 5 e te 20 %, faito teitei roa ˈˈe hoi teie ia faaauhia i te mau tamarii e fanauhia e ua tia te avae. E papu maitai, ia rahi noa ˈtu â te aiû i te nainairaa, rahi noa atoa ˈtu â ïa te fifi. Te mau fifi matamua e nehenehe e roohia i nia i te aiû aita i tia i te avae, te taere-roa-raa ïa i te pae no te feruriraa, te fifiraa i te pae no te mata e i te pae no te tariˈa, e te mau fifi no nia i te mau huru o te tamarii. E ere râ hoi te reira anaˈe. Teie ta te taata i papai i te buka ra Buka no nia i te tamarii aita i tia i te avae (beretane) i papai: “I roto i te mau tamarii i fanauhia e tei raro mai hoi to ratou faito teiaha i te 1500 grammes, mea rahi ta ˈu i ite tei roohia i te fifi i te pae o te taioraa, te fifi i te pae no te huru, te fifi i te pae no te mata aore ra te tahi atu mau fifi ta te mau taote e parau ra e e mau fifi ‘haihai roa’.”
Te farerei atoa nei hoi te mau tamarii aita i tia i te avae ta te mau taote e parau ra e e mau tamarii maitai, i te tahi mau fifi. Teie ta te taote ra o Forest Bennett, taata haapao i te pae no te hiˈopoaraa i te mau tamarii i roohia i te mau fifi rahi roa ˈˈe i te Haapiiraa tuatoru no Washington i Seattle (Etats-Unis), i parau: “E mau faahopearaa maitai anaˈe ta te mau hiˈopoaraa atoa i ravehia i nia i taua mau tamarii aita i tia i te avae ra, i horoa mai. Teie râ hoi, ua tamau noâ te mau metua i te parau mai ia matou e mea taa ê roa taua mau aiû ra i to ratou mau taeae e tuahine. Mai te huru ra ïa e eita ratou e ataata rahi, eita ratou e paraparau rahi i to ratou metua vahine, eita ratou e ite maitai i te mori e e faaroo maitai i te maniania, e mea fifi aˈe hoi ratou i te tahi atu mau tamarii. E ia paari mai ratou e ia haere ratou i te haapiiraa, e farerei ratou i te mau fifi.”
I te tahi aˈe pae, mea fifi roa no vetahi mau utuafare fetii tei roto hoi ta ratou aiû i te hoê pu hiˈopoaraa, peneiaˈe i roto i te hoê fare maˈi tei atea roa i to ratou vahi faaearaa, ia haere pinepine mai e hiˈo ia ˈna, e te reira no te hiˈo noa ˈtu ia ˈna ia mauiui. Hau atu, e nehenehe te taeraa mai te aiû i te fare e riro ei fifi mau. Teie ta Sandy Garrand, peretiteni no te hoê pu no te tauturu i te mau metua, e parau ra no nia i taua fifi ra:
“Mea fifi mau â ia farii e te haamâuˈa nei te mau fare maˈi e 300000 dala marite no te rapaau i te hoê aiû fanau apî e piti aore ra e toru avae te maoro e i muri iho, na te mau metua anaˈe atura ïa e rave ia ˈna ma te ore roa ˈtu hoi ratou e ite e e roohia anei ta ratou tamarii i te fifi aore ra eita. E huru tupuraa moemoe mau â ta te reira e faatupu. E fifi roa ˈtu hoi ïa te mau auraa i rotopu i te mau melo o te utuafare fetii e tae noa ˈtu hoi i rotopu i na hoa faaipoipo.”
Teie ta te metua tane o te hoê tamahine iti i fanauhia aita i tia i te avae, i parau: “I te hoê tau, ua riaria roa matou e ia pohe o ˈna. I teie nei, i te tahi taime, e riaria na matou ia ora mai oia. Ahiri e aita te mau ravea apî, ua pohe ïa oia, e eita ˈtura ïa matou e uiui i teie mau uiraa atoa. Peneiaˈe mea maitai aˈe paha ïa ahiri e mai te reira te huru.”
Te peapea nei te taote ra o Constance Battle, vahine faatere i te Fare maˈi no te mau tamarii maˈimaˈi i Washington, i te mea e “tei mua oia i te mau huru tupuraa peapea mau i reira e faaohipahia ˈi i te mau ravea rapaauraa maitai hoi”. Teie ta ˈna e aˈo ra i te feia e tuatapapa i te parau no te mau aiû fanau apî: “Te parau nei au e: ‘A feruri maitai na mua ˈˈe outou e faaora ˈi i te hoê tamarii o ta outou e ore roa ˈtu e ite a muri aˈe. Inaha, e moe-roa-hia oia no te mea aita e ravea aravihi faahou no te atuatu ia ˈna.’”
Ia hiˈohia te papu ore rahi o te oraraa a muri aˈe o te mau tamarii e rave rahi aita i tia i te avae i te pae tino e tae noa ˈtu i te pae feruriraa, e tae noa ˈtu hoi te mau haamauˈaraa rahi i te pae no te rapaauraa, e taa ïa ia tatou e no te aha râ te hoê vea i mairi ai i te mau aiû aita i tia i te avae, i te iˈoa ra “Fifi rahi mau e piti miria dala marite”.
Te tahi atu â tuhaa o te fifi
Afea tatou e nehenehe ai e parau e ua riro mai te hoê aiû ei taata? I te mau Etats-Unis, e haamarua na te tahi mau vahine, ma te tia hoi i te ture, e tae roa ˈtu i te 24raa o te hebedoma hapûraa, a faaora-atoa-hia ˈi te mau aiû aita i tia i te avae hoê â matahiti. Teie ta te vea ra Omni i parau: “Te iti noa ˈtura hoi te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te haamaruaraa tamarii e te faaoraraa i te mau aiû aita i tia i te avae — e no te iti e ravehia ˈi i roto i te tahi mau fare maˈi i te mau haamaruaraa tamarii i roto i te hoê piha ohiparaa, e i roto i te tahi atu piha ohiparaa, e faaorahia ïa te mau aiû aita i tia i te avae e piti noa aore ra e toru hebedoma hau atu to ratou.”
Te faaite atoa ra taua vea ra i te hoê parau o te haapapu roa mai i te fifi: “I roto i te mau aiû aita i tia i te avae e 16 noa hoi to ratou hebedoma e tae atu i te 20 hebedoma, o te mau mahaha anaˈe te mau melo aita e ohipa ra. Maoti râ hoi te tahi mau ravea apî i te pae no te horoaraa i te mataˈi i rapaeau mai i te tino, e faatopahia mai â ïa te faito no te faaora, i raro”, ia nehenehe te mau aiû apî roa ˈtu â e faaorahia. Inaha hoi, i te 27 no tiurai 1985, ua fanau te hoê vahine i te hoê aiû e 22 hebedoma e e 340 grammes to ˈna faito teiaha, e te ora noa râ oia!
I roto i te tahi mau fare maˈi, i muri aˈe i te hoê haamaruaraa tamarii, ia tamau noâ te mafatu o taua tamarii i haamaruahia ra i te otui te tahi tau minuti te maoro, e tuuhia ˈtu taua aiû ra i roto i te pu hiˈopoaraa i te mau aiû fanau apî ia mahanahana maitai oia e ia pohe oia i roto i te mau tupuraa au maitai. Te haamanaˈo ra râ te taote ra o Elizabeth Brown, no te fare maˈi no Boston, e ua ora mai te hoê o taua mau tamarii ra e ua horoa-faaamu-hia i muri iho. Area te metua vahine o taua aiû ra, te parau ra te taote Brown e “ua oaoa roa oia e ua ora mai te aiû”.
Mea faufaa mau â te ora. E aita ˈtu mea e tamahanahana i te mafatu o te hoê metua tane e o te hoê metua vahine maoti râ i te iteraa i ta raua aiû i te oraraa mai e te riroraa mai ei tamarii oaoa e te oraora maitai, e te reira, noa ˈtu e i to ˈna fanauraa, ua taeahia to ˈna avae aore ra aita. Teie râ, eaha te ohipa i roohia i nia ia Kelly, te tamahine iti ta matou i faahiti i te parau i te omuaraa o teie nei tumu parau? Nafea tatou e nehenehe ai e tauturu i te mau metua ia faaruru i te fifi no nia i te fanauraa i te hoê aiû aita i tia i te avae? Eaha ta te hoê vahine hapû e nehenehe e rave no te faaiti mai i te mau fifi ia fanau noa ˈtu o ˈna e aita i tiahia te avae o te aiû? Eaha te tumu matamua no te mau fanauraa o te mau tamarii aita i tia i te avae, e e nehenehe anei e itea mai i te tahi ravea papu maitai no te arai i taua fifi ra?
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
Te faaoraraa i te mau aiû aita i tia i te avae
“E ere na te mau metua i titau e ia naeahia teie nei faito. Na te mau taote râ, e o vau atoa nei hoi, i hinaaro e haere roa ˈtu â i mua. E porotarama ta ratou e te manaˈo noa ra ratou i to ratou toroa. Ia paraparau atu outou e te mau metua, e ite atu ïa outou e mea riaria roa ˈtu â na ratou ia fanauhia mai te hoê aiû hapepa i te fanauraa o te hoê aiû pohe.” — Taote William Silverman, orometua haapii tahito i te pae no te rapaauraa i te mau tamarii i te Fare Vanaa i te pae rapaauraa e no te tâpûraa i te Fare haapiiraa tuatoru Columbia.
[Hohoˈa i te api 12]
E rave rahi mau tamarii teie e fanauhia nei aita i taeahia te avae. Eaha hoi te tumu? E nehenehe anei e arai i taua fifi nei? Eaha hoi te mau otia e nehenehe ai te hoê aiû aita i taeahia te avae e ora ˈtu? Te vai ra anei te hoê fifi? Eaha te nehenehe e parau no taua mau tamarii ra? Eaha hoi te tia ia rave-taa-ê-hia no ratou? Eaha te tauturu papu ta te mau metua e ta te mau hoa e nehenehe e hopoi mai no ratou? Te horoa mai nei teie numera o te “A ara mai na!” i te hoê pahonoraa i taua mau uiraa ra.