Te papai mai nei te feia taio
Te apartheid
Mai te peu e mea here roa na ta outou faanahonahoraa i te mau taata, no te aha ïa outou e ore ai e faahapa roa i te apartheid no to ˈna huru mau, oia hoi te hoê huru hamani ino rahi (8 no tiunu 1988)? E tia hoi i te kerisetiano tataitahi e parau nei e te vai ra te Atua i roto i to ˈna mafatu, ia faahapa roa i te apartheid. Te faaitoito nei au i ta outou faanahonahoraa ia faahapa i te apartheid ma te huna ore i mua i te aro o te mau taata atoa, e ia faahapa atoa i te mau huru haavîraa atoa i roto i te ao nei.
S. C., Angleterre
Ua taa i te rahiraa o te mau taata taio i ta matou mau vea, ma te tia mau hoi e, te faahapa nei matou i te mau haavîraa e ravehia nei i nia i te mau taata no te huru o to ratou iri, teie râ, ua faahiti matou i teie nei manaˈo na roto i te faatura e au maite i te mau manaˈo tumu o te vea ra “A ara mai na!”. — Te mau taata nenei.
Aita ta ˈu e parau faahaparaa [i te tumu parau no nia i te apartheid], teie râ, e au ra e te faaoti nei outou e o te Ekalesia a te mau Ite no Iehova anaˈe teie e faaitoito nei i te mau taata ia tahoê, noa ˈtu eaha te huru o to ratou iri. Teie te mau parau i papaihia i raro aˈe mai i te hoê hohoˈa: “E anaanatae e rave rahi mau taata i te poroi no nia i te Basileia i to ratou iteraa ˈtu i te hau e vai ra i rotopu i te mau Ite no Iehova e ere hoê â huru iri.” Aita vau e patoi ra i teie faaiteraa; te hinaaro noa nei râ vau e faaite e te vai atoa ra taua hau nei i roto i te mau Ekalesia méthodistes, o te faaitoito nei i te haapao atu i te mau taata Ereere e o te farii maitai nei hoi ia ratou.
D. K., Angleterre
Te farii nei matou e, i te tahi mau taime e ia au atoa i ta ratou mau ravea, ua haamaitai vetahi mau Ekalesia no taua fenua ra, i te mau taairaa i rotopu i te mau taata iri ê. Tera râ, aita te rahiraa o te mau Ekalesia i na reira, mai ta e piti na ekalesiatiko, hoê méthodiste e hoê congrégationaliste, i faahitihia i te api 6 o te tumu parau, i farii. E rave rahi matahiti i teie nei, i Afirika Apatoa e tae noa ˈtu na te ao taatoa nei, eita roa te mau Ite no Iehova e roaahia i te pae no te mau auraa maitai e vai ra i rotopu i te feia e ere hoê â huru iri, ma te ore roa ˈtu e maniania e e faatupu i te mau feiiraa i te pae politita e ma te ore atoa e orure i te mau faatereraa hau. — Te mau taata nenei.
Te faarueraa i te fare
Te faahiti nei te tumu parau ra “Te faarueraa mai i te fare: Te reira anei te ravea?” (8 no eperera 1988) i te hoê ohipa i tupu i nia i te hoê potii e 14 matahiti o tei faarue mai i to ˈna utuafare no te mea aita o ˈna e afaro ra e to ˈna mau metua e eita hoi ta ˈna e nehenehe e aparau atu ia raua. Te manaˈo ra hoi o ˈna e eita ta raua e nehenehe e taa e eaha to ˈna mau manaˈo hohonu e to ˈna mau hinaaro. E 14 matahiti atoa to ˈu, e aita i maoro aˈenei, ua rave atoa vau mai ia Aimée. Ua faarue mai vau i te utuafare e ua haere atura vau e tapuni i to ˈu mau hoa ra, no te mau tumu atoa i turai ia Aimée ia na reira. Te vahi taa ê râ, aita vau i taoto e te hoê tane e aita atoa vau i rave i te raau taero. Ua haere mai to ˈu nau metua e tii ia ˈu i te po iho â i faarue ai au i te fare. Ua haere atura matou e tauaparau e te mau matahiapo o ta matou amuiraa. I teie nei mahana, ua faatitiaifaro matou i to matou mau fifi e ua taa ia ˈu i teie nei e ua ineine noa to ˈu nau metua i te tauturu mai ia ˈu. Ua ite au e, noa ˈtu eaha te mau parau o ta ˈu e hinaaro e parau atu ia raua, e taa mai ïa raua i to ˈu huru. Ahiri au i taio i taua tumu parau ra na mua roa ˈˈe, eita roa ˈtu ïa vau e faarue i te fare.
A. B., Etats-Unis
Te mau parau faaino i te tahi atu mau haapaoraa
Mea tamau roa vau i te taio i te A ara mai na! e rave rahi matahiti i teie nei, e te manaˈo nei au e tei nia outou i te eˈa maitai. Tera râ, ua feaa roa to ˈu manaˈo na roto i ta outou mau parau faaino tuutuu ore i te tahi atu mau haapaoraa; e mea pinepine, ua riro roa teie mau parau faahaparaa e oia atoa, ei parau faaino rahi, ma te ore e faahiti i te parau ra pariraa haavare. Inaha, aita outou e faaite ra i te aroha, e te atea ê roa nei outou i te hopoia ta outou e hinaaro ra e haapao, oia hoi, mai te peu eita vau e hape, te pororaa i te parau apî maitai.
B. P., France
Te faaite nei matou i te anaanatae haavare ore e te aroha i te mau melo o te mau huru haapaoraa atoa, mai te peu râ e mea hape ta ratou mau tiaturiraa e ta ratou mau peu faaroo e ia ore te reira e fariihia e te Atua, ua riro ïa to matou haamaramaramaraa ˈtu ia ratou na roto i te faaiteraa i te hape, ei haapapuraa aroha mau. Aita o Iesu i huna i ta ˈna parau ia ˈna i faahapa i te haavare o te mau peu faaroo a te mau papai parau e a te mau Pharisea i to ˈna ra tau, ma te faaite e mea faufaa ore ta ratou haamoriraa (Mataio 15:1-14; 23:2-32). Na te Parau a te Atua e faaite tahaa e e faautua i te mau peu faaroo hape e ravehia nei na nia i To ˈna iˈoa. Te pee nei matou i te hiˈoraa o Iesu ia huti matou i te ara-maite-raa o te taata i nia i ta te Parau a te Atua e parau ra, e e nehenehe e noaa i te feia e faaroo mai i te mau haamaitairaa mure ore. — Te feia nenei.