VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g88 8/11 api 27
  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa i nia i teie nei ao
  • A ara mai na! 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê ui taa ore
  • Mau haamaramaramaraa hopea no nia i te SIDA
  • Parau faatianiani ma te auauahi ore
  • Mau haamaruaraa tamarii o te vahine taaro
  • Mau hopearaa hebedoma taparahi taata
  • Te SIDA—No te aha oia i parare rahi ai?
    A ara mai na! 1988
  • Te SIDA—Nafea ia paruru ia tatou i te reira?
    A ara mai na! 1988
  • Te SIDA—Te hoê ati no te mau taurearea
    A ara mai na! 1991
  • Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA
    A ara mai na! 1994
Ite hau atu â
A ara mai na! 1988
g88 8/11 api 27

Hiˈoraa i nia i teie nei ao

Te hoê ui taa ore

Mea taa ore roa te mau Marite mai te 18 e tae atu i te 24 matahiti, i te pae iho â râ o te tatuhaaraa o te mau fenua. I roto i te hoê maimiraa apî, ua anihia ˈtura i te mau taurearea no roto mai e iva fenua maona, ia horoa mai i te iˈoa o na vahi e 16 o te fenua nei. O te mau Marite ïa te feia hopea roa. Ia au i te U.S.News & World Report, ua faaite mai taua maimiraa ra i ravehia na te taiete National Geographic e e 20 % o te mau Marite i roto i taua faito matahiti nei, “tei ore i ite e tei hea roa te mau Etats-Unis i nia i te hohoˈa o te fenua nei”. I roto i te feia i uiuihia, e 25 % o tei ore i ite e tei hea râ te moana Patitifa, e 20 % o tei ore i nehenehe e faaite e tei hea roa te Hau no New York i nia i te hoê hohoˈa fenua.

Mau haamaramaramaraa hopea no nia i te SIDA

Ia au i te tahi mau numera i neneihia i roto i te New York Post, “hoê taata maˈi marite i nia i te 5 000 e tâpûhia, o te nehenehe e peehia i te SIDA ia pâmuhia oia i te toto e tirotiro SIDA to roto, tei ore hoi i itehia mai i te taime hiˈopoaraa”. Teie râ, te maraa noa ˈtura teie huru tupuraa i roto i te tahi mau vahi mai ia New York, i reira ua parare roa ïa te SIDA. “Hoê taata i nia i te 500 e hinaaro nei i te faito toto rahi” o te nehenehe e roohia i te tirotiro, ta taua vea nei â e faaite ra. No te faataa i taua mau numera ra, te faahapa nei te taote ra o Allan Salzberg i te manuïa-ore-raa o te mau hiˈopoaraa e ravehia nei no te faataa i te toto e tirotiro to roto. E pinepine te mau taoˈa taa ê no te parururaa i te tino e parauhia anticorps, i te tupu mai e rave rahi mau hebedoma i muri aˈe i te ôraa ˈtu te tirotiro i roto i te tino, e e nehenehe hoi te taata i peehia i te SIDA, e horoa i to ˈna toto i roto i taua area taime ra.

Parau faatianiani ma te auauahi ore

Mai tau matahiti mai â, eita te rahiraa o te mau hohoˈa faatianiani i neneihia i roto i te mau vea e faaite faahou nei i te auauahi e mâˈi maira na roto i te mau avaava. Ia au i te hoê vea auteralia (The Sydney Morning Herald), te faariro nei te mau pǔpǔ e haa nei ia ore te avaava, i te reira mai te tahi poroi faatianianiraa haavare o te ohipa i nia i te au ore o te taata no te auauahi i teie nei mahana. Te patoi nei iho â ïa te mau tia no te ohipa hamaniraa avaava i taua faahaparaa nei, i te na ôraa e ua riro te reira ei “ohipa patoiraa rahi i te avaava”; tera râ, mea papu maitai e te faahiahia nei te mau parau faatianiani i te huru hiˈoraa “viivii ore” o te avaava o te ore i tutuihia, ei hiˈoraa, ma te faaite mai i te hoê cow-boy pautuutu maitai e te hoê avaava i roto i te vaha, aore ra te hoê taurearea haviti mau e te hoê potii purotu e inu ra i ta raua taofe, a tapea noa ˈi i te hoê avaava.

Mau haamaruaraa tamarii o te vahine taaro

Ua papai te vea beretane ra Sunday Mirror e, no te haamaitai i to ratou aravihi i roto i te mau tataˈuraa, i roto i te tahi mau fenua, e opua te mau vahine taaro e hapû e i muri iho, e haamarua ïa ratou i ta ratou aiû. Inaha, ua itehia e i roto i te mau avae matamua o te hapûraa, e maraa roa ïa te puai o te mau uaua o te vahine. Ia au noâ i taua vea nei, ua riro roa vetahi mau faatere i te pae taaroraa i te faaitoito i te tahi mau vahine taaro ia faaohipa i te ravea ia hapû ratou ma te ore e taati atu i te tane. Ia au i te parau a te taote Risto Erkola, taote aravihi firilane i te pae no te taaroraa, “ua riro ïa te hapûraa ei ravea au-roa ˈˈe-hia no te upootia rii mai i nia i te tahi pae”.

Mau hopearaa hebedoma taparahi taata

I te fenua Helemani, ua tupu te hoê maraaraa rahi i te pae no te mau ati purumu pohe roa i te mau hopearaa hebedoma, i roto i te mau mataeinaa. Ia au i te vea helemani ra Schweinfurter Tagblatt, “te rahiraa o te feia pohe e te feia pepe ino roa, tei raro mai ïa ratou i te 20 matahiti, e aita i raeahia ˈtura hoê matahiti te noaaraa mai ta ratou parau faatia no te faahoro i te pereoo”. I te mea e e ohipa peapea roa teie, ua pia te faatereraa hau i teie parau “Ati purumu e roohia i nia i te mau taurearea e e tupu i muri aˈe i te tahi mau taime arearearaa”. I roto i te mau tumu e tupu ai te ati ra, te vai ra, taa ê atu i te aravihi ore o te mau taata faahoro, te tomo-roa-raa te mau pereoo e te faahororaa ma te taero ava.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono