E nehenehe anei e faaore i te amahamaharaa i te pae no te mau peu tumu taa ê a te mau nunaa?
“Ua noaa mai ta mâua mau parau faatia no te haere i roto i te hoê fenua ěê. E haere mâua e ora i te fenua Canada i teie avae i mua nei.”
“Ua ite anei outou e ua tonohia ta ˈu tane i roto i te mau Hau no te ooa no Peresia? Fatata roa mâua i te taui i to mâua vahi faaearaa.”
“Teie ta ˈu tane momoˈa. Oia mau, no te pae Hitia o te râ mai oia. Te opua nei mâua e haere e ora i roto i to ˈna fenua i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa.”
UA TAPAO anei outou e eaha te mea e tahoê nei i teie mau taata? Ua ineine roa ratou paatoa i te farerei i te mau amahamaharaa i te pae no te mau peu ěê, te hoê fifi rahi atu â i to ratou tereraa.
I te tau o to tatou mau metua tupuna, e ere hoi teie huru tupuraa i te mea matauhia, no te mea mea iti roa te taata o te ratere atea i to ratou oire tumu. I teie nei râ mahana, e rave rahi teie e ratere tamau nei na te ara, e tau hora noa te maoro. Te rahi noa ˈtura te taata e faarue roa nei i to ratou fenua.
E rave rahi mau tumu no teie huru tupuraa. A tahi, te tono nei e rave rahi mau pû raveraa ohipa no te pae tooa o te râ, i ta ratou mau taata rave ohipa aravihi i roto i te mau fenua e haere nei i mua i te pae faanavairaa faufaa, no te mau faaauraa ohipa no te hoê taime roa, e e titau ïa te reira i te mau utuafare taatoa ia taui i te faaearaa. I te tahi atu pae, i roto i te mau fenua e haere nei i mua i te pae faanavairaa faufaa, te hinaaro nei te mau taurearea e rave i te mau haapiiraa taa ê i roto i te mau fare haapiiraa tuatoru no Europa e no Marite. Hau atu, i roto i te matahiti i mairi aˈenei, na te mau tamaˈi tivila, te mau tamaˈi i rotopu i te mau nunaa e te hamani-ino-raa o te feia ěê aore ra i te pae no te haapaoraa, i turai i te mau taata e rave rahi ia horo ê atu, ei hiˈoraa, i Auteraria, i Canada aore ra i te mau Etats-Unis.
Noa ˈtu e eaha te tumu no to ratou revaraa, e tia i te feia i tae apî mai, ia rave i te mau tutavaraa rahi no te faaore i te amahamaharaa i rotopu i ta ratou mau peu tumu e to te fenua e farii ra ia ratou.
Faaipoiporaa i rotopu i te mau taata no te pae Tooa o te râ e to te pae Hitia o te râ
E rave rahi mau taurearea, tei haere e faaoti i ta ratou tau haapiiraa i te fenua ěê, teie e farerei nei i reira i to ratou hoa faaipoipo, ta ratou e afai atoa ˈtu na muri ia ratou i roto i to ratou iho fenua, i muri aˈe i te faaipoiporaa. Tera râ, noa ˈtu te mau tupuraa maitatai roa, ua riro te manuïaraa o to raua faaipoiporaa ei ohipa fifi mau, o te titau e ia taa te tahi i te manaˈo o te tahi, i te faaoromai, te haapaeraa ia ˈna iho e te mau tutavaraa mau. No reira, mai te peu e e hinaaro na hoa faaipoipo mea taa ê hoi ta raua mau peu tumu, ia vai tamau noa to raua faaipoiporaa, e tia ia raua ia faaite hau atu â i taua mau huru ra. Teie râ, e rave rahi mau faaipoiporaa i rotopu i na taata e ere hoê â nunaa, o te ore roa ˈtu e manuïa mai te omuaraa ra iho. No te aha hoi? E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa papu maitai:
Ua here ohie noa te hoê potii Marite e moemoeâ haere noa, ia Sami, taurearea haapii atoa mai ia ˈna ra. Mea maitai roa hoi oia e te faariro nei oia ia ˈna mai te hoê tamahine hui arii ra te huru! Aita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe taurearea no to ˈna fenua i faatura ia ˈna mai teie te huru. E to ˈna hoi na mata ereere, auê i te faatupu mai i te hinaaro e! Te hinaaro ra o ˈna e farii i ta ˈna aniraa ia faaipoipo raua e e haere e ora e o ˈna i te pae Hitia o te râ omoe ra.
E nehenehe anei e manaˈo e e manuïa teie faaipoiporaa? Noa ˈtu e ua paraparau teie taurearea ia ˈna no nia i te fenua i reira oia i fanauhia ˈi, aita roa ˈtu paha ta ˈna vahine e manaˈo ra eaha mau na te huru oraraa i reira. Aita o ˈna i ite aˈenei i ta ˈna tane i roto i te oraraa ta ˈna i matau aore ra e to ˈna utuafare fetii. E ere na te hoê aore ra e piti nohoraa i roto i taua fenua ra, e faaite papu mai ia ˈna e mea taa ê roa te ora-tamau-raa ˈtu i reira.
Te mau tumu e riri ai ra
Eita e feaaraa e te hoê o te mau tumu matamua e riri ai te vahine faaipoipo apî, te oreraa ïa raua ta ˈna tane e faaea o raua anaˈe, aita hoi o ˈna i matau i te reira. E ite ïa oia i muri aˈe e, no te ora e te hoê taata no te pae Hitia o te ra, e tia atoa ia ˈna ia farii i te taatoaraa o te utuafare fetii hoovai i te mau taime atoa, e te mau metua tane fetii, te mau metua vahine fetii e te mau taeae fetii tapiri e te tahi atu â. E nehenehe ta teie rahiraa fetii e oia atoa te feia tapiri, e aniani i te tahi mau uiraa no nia ia ˈna iho ma te haama ore, inaha i te tahi vahi ê atu, e ere ïa i te mea auhia ia uiui i te reira. Tera râ, i roto i te mau fenua mediterane, aore roa ˈtu hoi ratou e haapeapea no teie mau huru uiraa, e nehenehe te taata e inoino roa mai te peu e aita teie mau uiraa e uihia mai. No te mea hoi e mea titauhia ia fanau te feia faaipoipo i te tamarii, eiaha e maerehia ia tamoemoe noa te feia e ora ra i pihai iho ia raua, i te mau tapao faaite i te hoê hâpuraa.
Te parauhia ra i te fenua Farani e, e upoo faatere te taata hoo arahu i roto i to ˈna utuafare, area i te pae Hitia o te râ ra, e au te hoê fare i te hoê hotera te huru. E tae mai te mau hoa e te mau fetii ma te ore e faaite, i te hora manaˈo-ore-hia, e mea pinepine no te taoto roa mai. Mai te peu e aita te vairaa maa i î maitai, e titauhia ïa maa aravihi iti no te faaineine i te maa.
I te pae Hitia o te râ, e tia i te vahine ia faaea noa i te fare. Parau mau, i roto i te tahi mau fenua i te pae Hitia o te râ, te rave nei te tahi mau vahine i te ohipa i rapae, tera râ, na ratou e haapao i te mau hopoia utuafare atoa. O te tane te upoo faatere hoê roa, e ua riro ta ˈna parau ei ture e tia ia aurarohia. I roto i te tahi mau Hau no te ooa no Peretia, e opani-roa-hia te mau vahine ia haere o ratou anaˈe i rapae i to ratou fare. E ia haere anaˈe ratou i rapae, e tia ia ratou ia tapoi i to ratou tino taatoa e ia tahuna atoa i to ratou mata.
E nehenehe te hoê taata o tei ore i matau i te mau peu a te mau fenua no te pae Hitia o te râ, e huru ê roa i te iteraa ˈtu i te huenaneraa e te mau turairairaa taata e tupu pinepine i te mau tapearaa pereoo mataeinaa, i te mau vahi aufauraa o te mau fare toa rahi, i roto i te mau maumauraa o te mau pereoo e i te mau vahi raveraa ohipa a te Hau. Te hoê taata tei mataro i te huru manaˈo ra e “tei tae matamua mai, o ˈna ïa te haapao-matamua-hia”, e riro ïa oia i te inoino roa i mua i te hoê huru faatereraa paetahi.
I roto i te tahi atu mau tumu e nehenehe e faatupu i te iria, te vai atoa ra te huru peu arearearaa taa ê, te faaite-oioi-raa i to ˈna mau manaˈo hohonu — te riri aore ra te aroha — e te hoê tuuraa reo teitei aˈe i to te mau fenua no te Tooa o te râ.
Nafea ia ape i te riro mai ei tumu e riri ai te taata
I to ˈna atoa pae, e nehenehe te vahine e riro mai ei tumu e riri ai te tahi pae, mai te peu e aita o ˈna e faatura i te mau peu tumu a to ˈna fenua apî. I te pae Hitia o te râ, e tia i te mau vahine ia ahu ma te haehaa. Eita atoa e auhia te mau tua vai-tahaa-noa. I roto i te mau pǔpǔ taata aore ra i te mau fenua mahometa, ua opanihia te mau ava taero.
Ia tomo mai te hoê manihini i roto i te hoê piha, e tia paatoa mai te mau taata i reira no te farii e no te aroha ia ˈna. E inoino roa ïa oia mai te peu e e aroha-noa-hia ˈtu oia e te upoo. Hau atu, e tia ia horoa ˈtu i te inu i te hoê manihini, i te mau taime atoa, noa ˈtu e aita oia i faaara mai i to ˈna taeraa mai. E ere roa ˈtu ïa i te mea tano ia ani atu ia ˈna na mua ˈˈe e te hinaaro ra anei oia e inu i te taofe. Oia mau, noa ˈtu e te hinaaro ra oia aore ra eita, e pahono mai iho â ïa oia e aita. Noa ˈtu e e horoahia ˈtu i te inu ma te ore e ani ia ˈna, e nehenehe ta ˈna e ore e farii i te haamataraa, e e farii i muri iho mai te peu e e ani-faahou-hia ˈtu, no te mea aita o ˈna e hinaaro e ia hiˈohia o ˈna mai te hoê taata nounou. Ia ore râ te vahine farii e ani faahou atu, e hiˈohia ïa oia ei vahine horoa ino.
Tera noa ïa te tahi mau peu apî te tia i te hoê potii ia haapii i te faaau atu, ia haere oia e ora i te pae Hitia o te râ. I roto i te tahi atu mau fenua, mea taa ê atu â te mau peu tumu.
Nafea ia faaore i te amahamaha e tupu mai na roto i te taa-ê-raa te mau peu tumu
E tia i te feia e opua nei e taui i te fenua no te mea te faaipoipo nei raua, ia tuatapapa na mua ˈˈe no nia i te huru tupuraa ta raua e farerei atu. Mai te peu e o outou aˈe tera, a haamata na i te taio i te mau mea atoa te itehia mai ia outou, no nia i te aamu e te mau peu o te fenua a te taata ta outou e opua ra e faaipoipo. A ratere atu i reira, e a hiˈopoa i te haerea o ta outou tane momoˈa i roto i to ˈna utuafare fetii. E nehenehe te hoê taata tei farereihia i roto i te hoê huru tupuraa matauhia, e taui roa i roto i to ˈna iho fenua. Te faaite ra anei teie taata i herehia ra, tei ite i te peu e te maitai atoa hoi, i teie mau huru i nia i te mau melo atoa o to ˈna utuafare?
Mea titau-roa-hia ia ore te tahi e huna ˈtu i te tahi mea i to ˈna hoa. A aparau no nia i te mau tumu e riri ai outou hou te reira e rahi roa mai ai. A hiˈo na e eaha te mau faanahonahoraa te nehenehe e ravehia. I muri aˈe i to raua imiraa i te mau ravea atoa, e ite vetahi e mea taa ê roa to raua huru oraraa e aita hoi ta raua e nehenehe e taui. Mea maitai aˈe ia ite i te reira, hou na taata faaipoipo a tahoê roa ˈtu ai i to raua oraraa, e haamuiui hoi te reira ia raua.
E riro te mau manaˈo i muri nei ei mea faufaa no te feia e manaˈo ra e faaipoipo: A faaitoito i te haapii i te reo o to outou utuafare hoovai. Mai te peu e e paraparau noa outou na roto i to outou reo i mua i te tahi mau taata o te ore e taa ra eaha te auraa, e nehenehe ratou e manaˈo e te parau ra outou no ratou. Eiaha e tiai roa e ia taa papu ia outou i te tarame no te aparau atu e o ratou. A faaohipa i te mau parau ta outou i ite, e e ite atu ïa outou e e oaoa roa ratou i te tauturu mai ia outou ia haere i mua.
Eiaha e faaau noa i to outou huru oraraa apî e tei vaiihohia ˈtu i muri. A faˈi na e ta outou mau peu tahito, e ere ïa te reira anaˈe te tia ia rave. Ua matau paha outou i taua mau peu ra, tera râ, e peu taa ê ta te feia atoa e haaati ra ia outou. Ei hiˈoraa, i te pae Hitia o te râ, te tamaaraa rahi roa ˈˈe, o to te hora ahuru ma piti i te avatea ïa, eiaha râ to te ahiahi, mai tei matarohia paha i roto i to outou fenua. No reira, ma te faaore roa i te mau tâpû faraoa ohie noa i te avatea, e faaineine ïa te vahine i te maa mahanahana maitai na ta ˈna tane, o te hinaaro hoi e ia tamaa raua toopiti atoa ra. No te faaau mǎrû noa i taua oraraa apî nei, e tia ïa i na taata faaipoipo ia faaite i te manaˈo faaau ohie.
No nia i te maa, mea maitai atoa ia haapii i te au i te mau maa no te fenua iho. A faaineine i te hoê maa apî no te faaoaoa i to outou hoa; e maere roa paha o ˈna e e oaoa atoa hoi. A faatano maitai i ta outou huru raveraa e a tuu atoa ˈtu i teie maa e te mau maa ta outou e faaineine tamau nei; e haapaari hau atu â te reira i to outou faaipoiporaa. Hoê â huru atoa no te upaupa no te pae Hitia o te râ.
A rave atoa i te taime no te haamataro ia outou i te mau peu totiale o te fenua. E ite oioi atu outou i te tahi, na roto noa i te hiˈopoaraa. Teie te tahi mau peu no te pae Hitia o te râ: te tauaparauraa ˈtu ma te peu maitai, e te feia afaifai taoˈa atoa; te horoaraa ˈtu i te hoê aua iti taofe aore ra te hoê inu toetoe na te hoê manihini, noa ˈtu e aita oia i faaara mai; te tiaraa i nia no te aroha i te mau manihini ma te aroha rima roa ˈtu, e te fariiraa i te mau fetii ma te aparaa ˈtu ia ratou hoê taime i nia i na paparia.
I mua i te mau tupuraa apî atoa, a ani i to outou hoa e eaha te mea e tia ia outou ia rave. Ei hiˈoraa, ua haapii te hoê vahine na roto i te arai o ta ˈna tane e, e peu matauhia na te mau tamarii, noa ˈtu e e taata paari ratou, ia apa i te rima o to ratou mau metua e te mau metua hoovai no te aroha ˈtu ia ratou. I roto i to ratou fenua, e tapao te reira no te faatura. I to ˈna rave-matamua-raa i te reira, ua huru-ê-roa-hia oia. I muri aˈe râ, ua riro te reira ei peu matauhia. Aita noa oia i faaoaoa roa i to ˈna mau fetii hoovai, ua faatupu atoa râ oia i te mau taairaa maitatai e ta ˈna tane.
Te faufaaraa o te hoê haerea maitai
Te manaˈo ra paha outou e mea hiˈopoa roa te feia tapiri, i te tahi aˈe pae râ, e ineine noa ratou i te tauturu ia outou ia tupu noa ˈtu te hoê fifi. O ta te hoê ïa vahine marite i faaipoipo e te hoê taata no Lebanona, i ite. I to ˈna hoˈiraa ˈtu i te fare i muri aˈe i ta ˈna mau hoohooraa, ua î roa ïa to ˈna fare i te taata. Ua roohia ta ˈna tane i te fifi i ta ˈna vahi raveraa ohipa. Ma te fifi rahi, ua tapae roa oia i mua i to ˈna opani aua a ite ai te hoê taata tapiri ia ˈna e te mauiui ra. Ua tauturu atura teie taata ia ˈna ia tomo atu i roto i to ˈna fare e ua faataoto ihora ia ˈna i nia i to ˈna roi. I muri iho, ua faaara ˈtura o ˈna i te mau taata atoa no taua vahi ra, haere ihora vetahi e tii i te taote, area te tahi pae ra, ua haapao maitai atura ratou i te taata maˈi. Haere atura vetahi e hoo mai i te mau raau ta te taote i papai. Ua putapû roa teie vahine i mua i te maitai o ta ˈna mau taata tapiri.
A farii ïa e e tiamâraa to vetahi ê no te faaohipa i te hoê huru raveraa taa ê atu i ta outou iho. A haamanaˈo atoa e e ere no te mea e mea taa ê e piti na huru raveraa, mea tano ïa hoê area te tahi ra, mea hape ïa.
Ua riro te faaohiparaa i te mau aˈoraa a te Bibilia, ei tauturu faufaa mau no te faaore i te mau fifi i te pae no te taa-ê-raa te mau peu tumu. E manuïa na feia faaipoipo ia faatura ˈtu te vahine i ta ˈna tane ma te faariroraa ˈtu ia ˈna ei upoo no ˈna e ia here te tane i ta ˈna vahine mai ia ˈna atoa (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:21-33). E tia ia raua ia faaite i te faaoromai rahi e ia taa raua i to te tahi e to te tahi huru, i roto i te taime haamatauraa i to raua oraraa apî.
Oia mau, e nehenehe te mau manaˈo taa ê e tupu mai i te taime e maiti ai na hoa faaipoipo i te mau peu tumu ta raua e rave i roto i te mau tupuraa taa ê: ta te tane aore ra ta te vahine? Tera râ, te feia faaipoipo e auraro i te Parau a te Atua, e haapao ïa ratou i te faaueraa bibilia e tano i teie tupuraa e e faaitoito ratou no te faatura i te reira. Noa ˈtu e no nia i te hoê tumu i te pae no te huru taata iho, e nehenehe e faaohipa i te faaueraa tumu bibilia i faahitihia i roto i te Korinetia 1, 13:4, 5 e na ô ra e: “E ore te aroha (...) e imi i te maitai no ˈna iho.” — Hiˈo atoa i te Korinetia 1, 10:23, 24.
Hau atu, mai te peu e ua taui outou i te fenua, a haamanaˈo maitai e o outou te taata ěê, e o outou iho te tia ia rave i te tutavaraa no te faaau ia outou iho i teie fenua. Eiaha e tiai e na vetahi ê e faaau ia ratou i nia i to outou mau manaˈo aore ra i ta outou huru oraraa. Teie râ, e nehenehe ta outou e faaite atu i te tahi mau vahi taa ê o ta outou iho mau peu, i to outou mau hoa apî.
No reira, e nehenehe anei e faaorehia te amahamaha e tupu na roto i te taa-ê-raa te mau peu iho tumu? Oia mau, inaha, ua riro hoi te mau taata huru rau tei manuïa i te na reiraraa e tei haafaufaa roa ˈtu â i to ratou oraraa maoti te faatuearaa te mau peu iho tumu maitai o na pae e piti, ei haapapuraa i te reira.
[Tumu parau tarenihia i te api 19]
Nafea ia faaau ia ˈna i te hoê fenua apî
✔ A paraparau i te reo o te fenua iho
✔ A haapii i te tahi mau meano nia i te mau peu tumu o te fenua
✔ A tamata i te tunu i te maa i matauhia i roto i taua fenua ra
✔ Eiaha e faaau noa i to outou oraraa apî e to outou oraraa na mua ˈˈe
✔ A rave i te hoê huru feruriraa maitai e te mau manaˈo e tano
✔ A faaohipa i te mau faaueraa tumu bibilia
[Hohoˈa i te api 17]
E tia i na hoa faaipoipo, e mau peu iho tumu taa ê to raua, ia rave i te mau tutavaraa taa ê ia manuïa to raua faaipoiporaa.
[Hohoˈa i te api 18]
I roto i te mau fenua i te pae Hitia o te râ, e pûpûhia ˈtu i te inu na te hoê manihini, i te mau taime atoa, noa ˈtu e aita oia i tiaihia.