Ia au i te Bibilia
E tia anei ia tatou ia auraro i na Ture Hoê ahuru?
I TE MATAHITI 1513 hou to tatou nei taua te rima o te Atua i te papairaa i te reira. Mai reira mai, ua papai-faahou-hia na Ture Hoê ahuru e te taata, e ua ati roa te ao nei. E tau hanere milioni taata tei taio, e no e rave rahi mau taata, ua mau aau roa ïa te reira ia ratou. Aita e vai ra te tahi atu â mau ture mai teie te huru tei farii-rahi-hia e te taata. Teie ïa te uiraa, i te 3500raa o to ˈna matahiti haamanaˈoraa i te matahiti 1988 ra: Te mana noa ra anei na Ture Hoê ahuru e tia ˈtu ai ia tatou ia auraro? — Exodo 20:1-17; 31:18.
No vai ma ïa te reira?
Ua horoa ˈtu te Atua i na Ture Hoê ahuru i te nunaa Iseraela. Te haapapu maitai maira ta ˈna mau omuaraa parau e te faatae ra o ˈna i te reira i teie anaˈe iho nunaa: “O vau to Atua ra o Iehova, o tei aratai mai ia oe mai te fenua maira mai Aiphiti, mai te utuafare i tavini ai ra.” Te faaite maitai maira taua mau parau nei e ua riro na Ture Hoê ahuru ei tuhaa no te hoê pueraa ture — Exodo 20:2.
Ua horoahia mai anei te reira na te mau kerisetiano?
Teie râ, e huru tano anei to na Ture Hoê ahuru no te ao taatoa nei, a mana noa ˈi te reira e a muri noa ˈtu, e a haapao atu ai te feia e ere i te ati Iseraela i te reira? E ere roa ˈtu ïa. Aita teie ture i horoahia ˈtu i te amuiraa kerisetiano i to ˈna haamauraahia tau senekele i muri aˈe. Te horoa nei te Bibilia i te tumu ia ˈna i parau ai e “o te Mesia hoi te faahope i te Ture”. (Roma 10:4.) Eaha ïa te auraa?
E rave anaˈe na i te hoê hiˈoraa: I te matahiti 1912 ra, te faito teitei roa ˈˈe i te pae no te ouˈa teitei (i rapaeau) e 2,01 metera ïa. E hitu ahuru ma pae matahiti i muri iho, i te matahiti 1987 ra, ua naeahia ïa i te faito e 2,43 metera te teitei. Te vai nei râ te hoê otia ta te taata e ore e nehenehe faahou e ouˈa i nia ˈˈe i te raau i faataravahia i nia e piti pou. Te taata taaro e taeahia ia ˈna teie otia, e riro atoa ïa oia i te faahemo i te mau faito teitei i taeahia na mua ˈtu. E nehenehe atoa hoi e parau e o ˈna “te hopea” o taua mau faito teitei ra. E faaau anaˈe na ïa tatou i teie nei i teie faahiˈoraa i nia i na Ture Hoê ahuru.
I to ˈna haamauraa “i te Ture”, te vai atoa ra hoi i roto na Ture Hoê ahuru e hau atu â i te 600 ture e mau faaueraa, e i to ˈna horoaraa ˈtu te reira i te mau ati Iseraela, ua faataa aˈera te Atua i te tapao hopea e naeahia i te taata, oia hoi te huru tia roa. E au ra e ua faateitei-roa-hia te raau i faataravahia. No te teitei rahi te mau faaueraa morare o teie Ture a te Atua, o te hoê anaˈe iho ïa taata tia te nehenehe e faatura i te reira. Te parau ra te Koheleta 7:20 e: “Aita mau e taata parau-tia i te fenua nei, o tei rave i te parau maitai, e aore roa e hara.”
Te raau i faataravahia, oia hoi te mau faaueraa parau-tia a te Atua, tei nia roa ïa oia no te mau ati Iseraela tia ore. Te faataa ra te aposetolo Paulo e no te aha: “I tuu-atoa-hia mai te reira [te Ture] no te hara, e ia tae mai te huaai [te Mesia aore ra Kirito] no ˈna taua parau i parauhia maira.” (Galatia 3:19). Na roto i te Ture, te faaite ra te Atua i te mau ati Iseraela e e mau taata hara tia ore anaˈe ratou paatoa, e ore hoi e nehenehe e faarirohia ei mau taata parau-tia na nia i ta ratou mau ohipa e rave ra.
O te hoê anaˈe hoi taata te nehenehe e ouˈa i nia ˈˈe i teie raau i faataravahia: o te Mesia aore ra Kirito tei tǎpǔhia maira. No reira, ua horoa mai te Atua i teie mau faaueraa teitei i te mau ati Iseraela mai te hoê tapao ta ratou e nehenehe e haamau a tiai noa ˈtu ai te taeraa mai o te taata Tuiroo, oia hoi te Mesia, ia naeahia ia ˈna te reira hoê noa taime e atira ˈtu ai.
“E aratai ia tatou i te Mesia ra”
Ia au i teie nei mau parau, ua papai o Paulo i roto i te Galatia 3:24 e: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo [ia ˈna].” I te tau i reira te Bibilia i te papairaahia, e aratai na te hoê orometua i te hoê tamarii i to ˈna taata haapii ra; e nehenehe atoa ta ˈna e aˈo i te tamarii e e haapii atu ia ˈna i te mau ture no nia i te haerea.
Te faaineine ra ïa na Ture Hoê ahuru, e tae noa ˈtu te toea o te Ture, i te mau ati Iseraela no te taeraa mai te Mesia e te aratai atura hoi ia ratou ia ˈna ra. Ia ˈna i haere mai i te fenua nei e i ora i roto i te mau ati Iuda, ua auraro papu Iesu i te taatoaraa o te Ture e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa; riro maira ei “faahope i te Ture”. No reira, ua iriti aˈera te Atua i taua raau i faataravahia ra e ua mono maira i te tahi mea maitai roa ˈˈe. Ua pûpûhia ˈtura i te mau ati Iuda “ei ǒ” ia “tia-noa-hia mai ïa [ratou] e to ˈna aroha mau, i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu” — Roma 3:24.
Ua papai atoa o Paulo e: “Aita outou i raro aˈe i te ture, tei raro aˈe râ outou i te aroha”, e ua na ô faahou e: “Te arataihia ra outou e te varua, aore ïa outou i raro aˈe i te ture.” — Roma 6:14; Galatia 5:18.
E auraro ïa tatou i te aha, e tia ˈi?
E tia anei ia faaoti e, i te mea hoi e aita te mau kerisetiano “i raro aˈe i te ture”, ua matara mai ïa ratou i te mau huru opaniraa morare atoa? Aita roa ˈtu. Mai ta Paulo e parau ra, na te varua moˈa o te Atua i aratai i te mau kerisetiano e eita oia e turai i te taata ia rave i te hara. E faaitoito râ oia ia ratou ia faaatea ê ia ratou i te mau hara ta na Ture Hoê ahuru i faahiti ê na. No reira ia taio outou i te Korinetia 1, 6:9, 10, e ite ïa outou e te faahiti faahou ra e rave rahi mau ture a te mau kerisetiano te tahi mau ture o na Ture Hoê ahuru. E faautua-noa-hiâ te ohipa haamori idolo, te faaturi, te eiâ e te nounou.
Hau atu, ua huti mai te Mesia mai roto mai i te mau ture tahito, e to roto atoa hoi na Ture Hoê ahuru, i teie nei na faaueraa tumu e piti nei: “Hinaaro oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to manaˈo atoa”, e: “ E aroha ˈtu oe i to taata-tupu, mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:37-39). No reira te taata e faaitoito i te auraro i taua mau faaueraa ra, e tatarahapa ia rave oia i te hara e o te tiaturi i te hoo i pûpûhia mai e te Mesia, e riro ïa oia i te haamaitaihia mai e te Atua e e riro atoa oia i te fanaˈo i te ora mure. — Tesalonia 2, 2:16.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu â mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka ra Auxiliaire pour une meilleure intelligence de la Bible, api 281 e 282, neneihia e te Taiete Watch Tower.