Ua haapii au i te haavî ia ˈu iho
E ERE TE VAHI faahiahia roa: e fare inuraa taofe no Europa noa mai te mau fare inuraa taofe atoa, e faataˈi hoi au i te upaupa i reira. Mai tei matauhia, ua taero vau e to ˈu mau hoa. Aita vau i ite e no te aha te tahi mau taata e haere mai i teie fare i riri ai ia matou.
Tupu atura te hoê taputoraa. No te mea e taurearea apî hoi au e te puai hoi, moto atura vau i te hoê taata e topa ˈtura i nia i te hoê airaa maa. I muri iho rave atura vau i te hoê parahiraa ua tairi haere noa ˈtura vau. Tau minuti noa, aita e taata faahou to roto i te piha; hoê anaˈe iho taata e tarava noa ra i raro, aita e hautiuti faahou. Ma te mǎtaˈu, ua hoˈi oioi atura vau i te fare no te aroha atu i ta ˈu vahine e horo atu ai, ma te tiaturi maitai e e tapeahia vau i te fare auri no te taparahi taata.
E tia ia ˈu ia faaite atu e e ere a tahi ra vau a riri ai mai tera te huru. Ia taa râ ia outou to ˈu huru, e tia ïa ia outou ia ite i to ˈu huru oraraa i te matamua. Ua ora vau i roto i te hoê utuafare Tsigane o te faaea tamau ra i te hoê vahi. E taero tamau noa to ˈu papa, e mea pohehae roa na ˈna i to ˈu mama. E mea pinepine te tatamaˈiraa i te tupu i to matou fare.
Te huru oraraa o ta ˈu i rave i muri aˈe na te reira i tuu ia ˈu i roto i te mau ohipa iino. E ohipa faataˈi upaupa ta to ˈu papa, e ua pee noa vau na muri ia ˈna mai te vauraa iho â o to ˈu matahiti. Ua haapii vau i te faataˈi i te upaupa umeume, e i te 13raa o to ˈu matahiti e nehenehe ta ˈu e hauti o vau anaˈe aore ra i roto i te hoê pûpû. E hauti au i roto i te mau hotela, te mau fare inuraa taofe, i te mau faaipoiporaa, mea pinepine i te po taatoa. Ua haamata oioi noa vau i te inu e te pupuhi i te avaava.
Faaipoipo e te pohehae
Aita te reira mau mea i tauturu mai ia ˈu ia faatupu i te hau. Aita atoa i roaa ia ˈu te paari i to ˈu faaipoiporaa. I te 19raa o to ˈu matahiti, ua faaipoipo vau i te hoê tamahine Tsigane nehenehe mau. Ia au i te peu tsigane, na te raatira pûpû e faaipoipo i te taata e ere na te pope. Ua rave oia i to ˈu rima e te rima o ta ˈu vahine e ua taamu ihora oia, mea huri te raroraa i nia. I muri iho ua manii oia i roto i te rima taitahi te hoê inu e ava to roto. E tia ia ˈu ia inu i roto i te rima o ta ˈu vahine, e o ˈna ra e inu ïa i roto i to ˈu. I taua taime ra, ua riro ïa mâua ei na taata faaipoipo i mua i te nunaa tsigane, i muri iho ïa mâua e haere atu ai i te fare oire no te haamanaraa i to mâua faaipoiporaa.
I muri noa iho, ua haamata ˈtura vau i te pohehae rahi mai to ˈu atoa papa. Haamata ihora vau i te taparahi i ta ˈu vahine, tae roa e piti taime i te hebedoma! Na te reira paha i turai ia ˈu ia inu rahi atu â. Aita atoa hoi te ava i haamaitai noa ˈˈe i to ˈu huru. I te hoê mahana, te inu ra vau iǒ to ˈu papa e to ˈu mau hoa Tsigane. Ua faaino ihora to ˈu tuaana i ta ˈu vahine. Ua taero roa hoi au, hoˈi oioi atura vau i te fare, ua ume au i ta ˈu vahine mai nia mai i te roˈi e ua putohia mai e au e to ˈna ahu taotoraa e tae roa mai i te fare o to ˈu papa. I reira, ua faahoreo vau ia ˈna i nia i te satauro e e haavare ta to ˈu tuaana i parau.
Noa ˈtu â ïa e ua horeo o ˈna mai ta ˈu i hinaaro, ua rahi roa ˈtura to ˈu riri. Mea horo to ˈu hoˈiraa i te fare, ua rave atura vau i te toˈi e ua haamata ihora vau i te vavahi i te mau haamaramarama o te fare. Ua haere maira te tahi o to ˈu mau tuane e tapeapea ia ˈu. Ua turai haapuai roa vau ia ˈna e topa ˈtura oia na nia i te eˈa e ua fati roa to ˈna rima.
Te hoê tauiraa
Auaa teie ohipa fifi i faahitihia i te haamataraa, fifi o ta ˈu i manaˈo e ua taparahi pohe roa vau i te hoê taata, i haamata ˈi au i te tapeapea rii i to ˈu huru ino. Ia oti te aroharaa ˈtu i ta ˈu vahine, haere atura vau i te fare pure o to matou vahi. Tuturi atura vau i raro i te tomoraa ˈtu iho â e, ma te taˈi, ua pure ihora vau i te Atua ia faaore mai i ta ˈu hara. Ua tǎpǔ ihora vau e eita vau e na reira faahou. I to ˈu faarooraa e aita taua taata ra i pohe, ua taanini noa ra oia, topa roa ˈtura to ˈu hau.
Aita vau i ite e no te aha ra, e haapeapea noa vau e ua paruparu roa vau. E toru mahana i muri iho, te haere ra vau i te ohipa na nia i te pereoo auahi, ua paraparau maira te hoê taurearea ia ˈu no nia i te Basileia o te Atua, te hoê faatereraa o te faatitiaifaro i te mau fifi atoa o te huitaata nei. Oia mau, te hoê faatereraa o te faaore roa i te maˈi, te pohe e te mihi i nia i te fenua nei! E Ite no Iehova taua taurearea ra. I te mea hoi e e taata tiaturi Atua iho â vau, ua faaroo maitai atura vau i ta ˈna parau. Tera râ, e mea fifi mau na ˈu i te tiaturi i te mea o ta ˈna i faaite mai ia ˈu. “O vai te nehenehe e rave i te reira mau mea?” ta ˈu ïa i ani atu ia ˈna. “O te Atua, Mana Hope”, ta ˈna ïa i pahono mai.
Ua oaoa roa vau i taua pahonoraa ra. Ua horoa mai oia i te hoê buka iti nainai e ua parau mai oia e e haere mai oia e farerei ia ˈu i to ˈu fare. I roto i taua area ra, ua patoto mai e piti Ite i to ˈu opani e ua vaiiho mai raua e toru buka tahito, i neneihia e te Taiete Watch Tower e teie te iˈoa Création, Réconciliation e te Richesses. I te haereraa mai te taurearea ta ˈu i farerei i roto i te pereoo auahi e hiˈo ia ˈu, haamata atura mâua i te haapii i te buka ra “Que Dieu soit reconnu pour vrai”a.
Mea vitiviti roa vau te haereraa i mua. E ono noa hebedoma, auaa atoa hoi te taioraa i teie mau buka i taa ˈi ia ˈu e aita hoê aˈe faufaa ta ta ˈu haapaoraa e horoa mai. Ua haere au i te fare o te perebitero no te faaite e te faarue nei au i te Ekalesia katolika.
Te patoiraa i roto i te utuafare
Ite ihora vau e, e tia mau ia ˈu ia taui i to ˈu huru. Ua matau ia ˈu te hoê vahine paari i te vahi ta ˈu e rave ra i te ohipa e Ite o ˈna. “E haere anei te mau Ite i te vahi arearearaa e i te oroa faaipoiporaa?” ta ˈu ïa i ani atu. “E, ta ˈna ïa i pahono mai. E haerea kerisetiano râ to ratou.” Ua hinaaro vau ia faataa mai oia ia ˈu i te auraa o ta ˈna e parau ra.
“Eita ratou e inu faataero, eita ratou e tuôtuô e eita atoa ratou e pupuhi i te hoê avaava.”
Mai te reira iho â taime, aita vau i pupuhi faahou i te avaava. E e toru avae i muri aˈe i to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia, ua faaea taue au i te hauti upaupa e to ˈu mau hoa faataˈi upaupa, no te mea ua ite au e e faataupupu te amuimuiraa ino ia ˈu.
E tia ia ˈu ia imi i te tahi atu ravea no to ˈu oraraa. Haere atura vau e rave i te ohipa mai te taata ohipa tima. E ere ra ta ˈu ohipa apî te mea moni roa mai ta ˈu ohipa faataˈi upaupa. I reira, ta ˈu vahine, to ˈu papa e to ˈu mau tuaana — e te feia atoa i matau ia ˈu — i te haamataraa e patoi mai ia ˈu e ua imi ratou i te mau ravea atoa ia hoˈi faahou vau i to ˈu huru tahito. Tera râ, na roto i te tauturu a Iehova, ua faaea vau i te inu e ua tamata vau i te haavî ia ˈu iho.
Te manaˈo ra paha ïa outou e ua oaoa ta ˈu vahine i taua mau tauiraa ra, aita roa ˈtu. I te mea hoi e aita vau e taparahi faahou ra ia ˈna e aita atoa hoi mâua e tatamaˈi fahou ra, ua manaˈo oia e aita vau e here faahou ra ia ˈna! Mai tera te feruriraa o te vahine Tsigane. Hau atu â, te fatata maira te Noela, aita vau i faaineine aˈe no te faahanahana i te reira. Ua haapii au i roto i te Bibilia e eita te Atua e au i taua oroa rab. Teie râ, aita hoi ta ˈu vahine e taa ra e no te aha. Ua riri roa o ˈna e ua faarue mai oia ia ˈu, ua rave atoa oia i ta mâua mau tamarii e maha. Hoˈi atura oia iǒ to ˈna metua, o tei papai mai ia ˈu e: ‘A faarue i ta oe haapaoraa apî, aore ra eiaha e haere faahou mai iǒ matou e eita ta oe vahine e hoˈi faahou atu ia oe ra!’
E tamataraa teimaha mau teie, no te mea e mea here roa na ˈu ta ˈu vahine e ta ˈu mau tamarii. Ua tapea maite ra vau, e e piti hebedoma i muri iho, ua hoˈi mai ratou paatoa i te fare — aita hoê aˈe parau. E ono avae tia i muri aˈe i to ˈu aparauraa e taua taurearea ra, ua bapetizo ihora vau ia ˈu ia riro mai au ei Ite no Iehova.
Ua nehenehe ia ˈu i te haavî ia ˈu iho
Oia mau, no bapetizo-noa-hia iho nei au, e mea fifi roa na ˈu ia haavî ia ˈu iho. Tera râ, na roto i te haapiiraa i te Bibilia e na roto atoa hoi i te pure uˈana, ua horoa mai o Iehova i te puai e au no ˈu.
E tia atoa ia ˈu ia faaruru i te patoiraa a ta ˈu vahine. Mea pinepine, o ˈna i te faaooo mai ia ˈu ia haapii anaˈe au i te Bibilia. Mai te peu e tamata vau i te faaite atu ia ˈna i te ohipa o ta ˈu i taio, e himene oia haapuai eiaha o ˈna ia faaroo i to ˈu reo. I muri iho râ, ua puta roa oia i te iteraa e ua taui roa to ˈu huru. E piti matahiti i muri mai ia ˈu, ua pûpû atoa oia ia ˈna no Iehova.
E rave rahi matahiti i mahemo mai to ˈu fatataraa i te haapohe i te hoê taata i roto i te hoê fare inuraa taofe. I muri aˈe, ua noaa ia ˈu te haamaitairaa na roto i te riroraa mai ei matahiapo i roto i te hoê amuiraa o te mau Ite no Iehova e te iteraa i ta ˈu e toru tamarii i te fariiraa i te parau mau. Ua haaatihia vau e te mau kerisetiano mau o te ore e mâtaˈu ia ˈu, te hinaaro nei râ ratou e haere na muri iho ia ˈu i roto i te pororaa.
Auê au i te oaoa i te mea e ua tauturu mai te parau mau ia ˈu ia haavî ia ˈu iho! — Te faaea ra oia i roto i te hoê fenua i reira ua opanihia te ohipa a te mau kerisetiano e te hau, ua hinaaro ïa te taata na ˈna teie tumu parau eiaha ia faaitehia i to ˈna iˈoa.
[Nota i raro i te api]
a I teie mahana ua pau teie mau buka.
b Hiˈo i te pene 25 o te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua o te riro mai ei paradaiso.
[Parau iti faaôhia i te api 23]
I te 19raa o to ˈu matahiti, ua faaipoipo vau i te hoê tamahine tsigane nehenehe mau.
[Parau iti faaôhia i te api 24]
Haamata ihora vau i te taparahi i ta ˈu vahine, tae roa e piti taime i te hebedoma.
[Parau iti faaôhia i te api 25]
“Eita ratou e inu faataero, eita ratou e tuôtuô e eita atoa ratou e pupuhi i te avaava.”