No te aha aita to te mau girafes e fifi aˈe i te pae no te taheraa o te toto
O GIRAFE Vahine te animala roa roa ˈˈe o te fenua nei! E mea faahiahia mau to ˈna mau uaua taheraa toto. No te aha? No te mea te pâmu ra to ˈna mafatu i te toto i roto i to ˈna arapoa roroa, e mea titauhia ïa ia tahe puai to ˈna toto. Teie râ, ia piˈo anaˈe to ˈna arapoa i raro, eita te mau uaua e hopoi ra i te toto i roto i to ˈna roro e eita to ˈna mau mata e mutu. Ua ui te hoê vea no te pae o te ite aravihi i teie uiraa: “No te aha aita te tahe-puai-raa o te toto i tumutu i taua mau uaua rairai roa ra aore ra i mâˈi mai ai te toto na roto ia ratou?
Te tumu mau o te reira maoti ïa te hoê rahiraa uaua nainai roa tei tafifi haere noa hoi e tei parauhia ra ma te tano maitai e “te mau uaua faahiahia mau”. Ua titiahia te toto e tahe ra na roto i te mau uaua rarahi o te arapoa e taua “mau uaua faahiahia mau ra” hou a tae roa ˈtu ai i roto i te roro. Ua paruru-maite-hia ïa oia i te tahe taueraa o te toto.
Te horoa mai nei teie mau animala haviti mau i te hoê hiˈoraa faahiahia mau ia piˈo ratou i raro no te inu i te pape. Te ravea hoi e tae roa ˈi te afii i te faito o te pape, e mea tia ïa ia ratou ia hamaa na avae mua aore ra ia tuturi. Mai te peu hoi, e tei roto noa oia i teie huru tiaraa tano ore, e a ite atu ai te girafe i te ati, i te reira iho â taime e tia oioi mai oia e e afai mai i to ˈna afii i nia. I te na reiraraa, e nehenehe oia e taninito roa, no te mea e iti taue ia te taheraa o te toto. Area râ, eita e naeaehia e piti tetoni, e nehenehe ta Girafe Vahine e horo puai atu. Ua faataa mai te hoê tumu parau a te Vea i te pae ite aravihi no Afirika Apatoa (beretane) i teie taa-ê-raa “i te faanahoraa no te faaaifaitoraa i te taheraa o te toto i roto i te afii o te girafe”, e ua parau oia e mea tia mau ia faatupuhia te mau tuatapaparaa hau atu no te taa-maite-raa i taua ohipa maere ra.
Mea maoro to te feia aivanaa maereraa i mua i te mau avae o te girafe. Te parau ra te vea ra Scientific American e: “i raro aˈe i te ohiparaa a te puai parauhia pesanteur, e tia roa ïa i te toto ia pauma ˈtu i roto i te mau avae e ia mâˈi mai na roto i te mau uaua rii nainai roa.” E ere râ mai te reira te huru. Aita te mau girafe e mauiui nei no te mau uaua puupuu e te oruraa o te mau avae. No te aha hoi?
Aita i maoro aˈenei, ua hiˈopoa maite te hoê pǔpǔ aivanaa no te mau fenua taa ê atoa i te girafe e ua ite ratou e rave rahi mau tuhaa no nia i to ˈna hamaniraa taa ê mau. Na roto i te faitoraa i to ˈna mau uaua rarahi, ua papu aˈera ia ratou e te menemeneraa o te mau uaua e na nia maira i te mau avae mea meumeu ïa e aano atu ratou ia atea anaˈe i te mafatu. Ia au i te buka Panorama d’Afrique du Sud (beretane), na te reira e arai eiaha “te toto ia haapue i roto i te uaua a riro mai ai ei mau uaua puupuu (...) i roto i te mau avae o te girafe. Hau atu no te meumeu o te mau uaua rarahi e te paari e te etaeta o te iri o te mau avae, no reira ïa e tahe tamau noa ˈi te toto i te tahe i roto i te uaua”.
I Afirika anaˈe e ora oviri noa ˈi te mau girafe. Mai te peu e haere outou e mataitai i te hoê vahi vairaa o taua mau animala ra, e nehenehe outou e ite atu i taua mau animala rarahi ra e te mǎrû ia horo haere noa na roto i taua vahi aihere ra aore ra te amu ra ma te hau i te mau rauere o te mau tumu raau. I reira ïa outou e haamanaˈo ai i te faanahoraa maere mau no to ratou taheraa toto, e nehenehe e naeaehia e 5,50 metera te teitei. E mai te peu e e mataitai outou ia Girafe Vahine ia piˈo no te inu i te pape, e haamanaˈo ia outou e, te tamata noa nei te taata i te taa e nafea ra teie animala i te faaruru atu i te mau tauiraa taue noa o te taheraa toto. No te aha ïa te mau girafes e ore ai e fifi i te tahe-puai-raa aore ra i te itiraa te taheraa o te toto? O te Atua ra o Iehova anaˈe ra te ite, te Poiete o taua mau animala hamani taa-ê-hia ra! — Ioba 37:14; 16.