Te iteraa i te parau — Te hoê ïa semeio
UA IMI aˈenei anei outou e nafea râ ia parau? Mea varavara roa te reira no te mea mea au iho â na tatou ia faaite i to tatou mau manaˈo e to tatou mau manaˈo hohonu ia vetahi ê. Te haapapu ra te hoê taata aravihi e “e ore roa e nehenehe e feruri mai te peu e aita e parau”.
Oia mau, e horoa te mau animala i te mau haamaramaramaraa te tahi i te tahi ma te ore e parau: te himene nei te mau manu, te uuru nei te mau liona, te hio nei te mau ouˈa, te ori nei te mau manu meli. Te faaohipa nei vetahi te tahi mau huru tiaraa, te aparaa, te fâfâraa, te taˈiraa — e tae noa ˈtu i te hâuˈa, ei ravea no te faaiteraa i ta ratou e hinaaro ra. ‘Faaea noa ˈtu!’, ‘A ara!’, ‘Haere mai ia ˈu nei!’ Te reira te poroi maramarama mau a te mau animala.
E mea taotiahia râ te faaiteraa i te hinaaro o te mau animala. Area râ te taata, e nehenehe ïa ratou e tauaparau no nia i te mau mea atoa o ta ratou e hiˈopoa nei e e feruri nei maoti te paraparau. No reira o Dennis Child, te hoê haapii tamarii, i parau ai e: “Ua riro te aparauraa ei ravea faahiahia mau na te taata.” Tera râ, mea nafea e noaa ˈi te reira ia tatou? E mea nafea te mau metua e nehenehe ai e tauturu ia ite ta ratou mau tamarii i te paraparau?
Te iteraa i te parau e te roro
Te maere noa nei â te mau aivanaa no nia i te ravea no te haapiiraa no te iteraa i te parau, mai te mau senekele mai â. E mea maere mau ia hiˈohia te mau pepe no ite noa ˈtura i te haere e te tamaa o ratou anaˈe iho, ia parau mai ma te ore e ite i te mau ture tarame, aita hoi i horoahia ˈtu te hoê haapiiraa taa ê. Teie ta te taata haapii i te reo o Ronald Langacker i papai: “Te haapii nei [te tamarii] (...) i te hoê huru paraparau tatuhaa e e ere atoa i te mea afaro roa, aita hoi i naeahia ˈtura to ˈna matahiti no te feruri maitai e no te faataa mai.”
No reira, e rave rahi mau aivanaa teie e manaˈo nei e te ravea no te haapii i te mau reo — eiaha râ te hoê noa reo taa ê — tei roto ïa ia tatou hou te fanauraa, o te itehia hoi i te tamarii-rii-raa.
Teie râ, aita te roro o te hoê tamarii fanau apî i navai no te haapii maitai i te parau. Aita râ te reira e haafifi i te tamarii i te tamata i te aparau. I te mea mau râ, te manaˈo nei te tahi mau taata maimi e, te huru paraparau a te mau aiû o te hoê ïa tuhaa matamua no te paraparauraa, te hoê huru faaineineraa no reira hoi oia e nehenehe ai ia faahiti maitai i te mau reta parau a muri aˈe. A faaitoito noa ˈi te aiû i te faatupu i te mau taˈiraa reo, te faaineine vitiviti roa ra ïa to ˈna roro i te ite i te parau. Noa ˈtu e mea tupu taere noa te tino o te hoê tamarii e tae noa ˈtu i te 12 o to ˈna matahiti, e naeahia râ i to ˈna roro 90 % i to ˈna teiaha mau hou te paeraa o to ˈna matahiti. (I te 12 o to ˈna matahiti, ua naeahia ïa i te roro to ˈna faito mau.) Te auraa ra, mea faufaa roa ïa te mau matahiti matamua e pae no te oraraa nei, na matahiti matamua e piti iho â râ, no nia i te haapiiraa i te parau.
I roto i taua taime ra, e tupu ai tau miria cellules o te roro, e te tupu nei te mau tuatiatiraa i rotopu ia ratou, ma te hamani i te hoê haapueraa cellules vî maitai. I rotopu i te 15 e te 24 avae, te itehia ra ïa te hoê vitivitiraa taa ê mau o te tupuraa o te mau cellules o te roro. I reira, ua ineine ïa te roro no te iteraa i te parau. No reira, e titauhia ra ia paraparau-maitai-hia e te hoê tamarii i roto i te mau matahiti matamua o to ˈna oraraa.
Ua faahitihia i roto i te Bibilia te hiˈoraa o te hoê taurearea, o Timoteo, tei haapiihia i te parau a te Atua “mai te tamarii-rii-raa mai â”. — Timoteo 2, 3:15.
Nafea ia tauturu i te mau tamarii ia rahi atu â to ratou aravihi i te paraparau
E tiaraa faufaa roa to te metua vahine no te haapii i to ˈna aiû i te parau. Mai te peu e e haapao maitai oia, e taa ïa ia ˈna ta te aiû mau faaiteraa ia ˈna, e e paraparau pinepine atu oia ia ˈna hou o ˈna e taa ˈi i te auraa o mau parau. Mea na reira o ˈna i te faaineineraa ia ˈna ia ite i te parau. Eita e maoro e pahono mai te tamarii ia ˈna na roto i ta ˈna iho mau parau. Te parau ra te taata maimi o M. Lisina: “Ma te papu maitai, e riro te huru paraparau a te tamarii ei ravea no te aparauraa ˈtu i te feia e haaati ra ia ˈna.” No reira, e tauturu atoa te metua tane, te mau taeae e te mau tuahine, o papa ruau ma e te mau hoa i te tamarii ia ite i te parau ia paraparau atu ratou ia ˈna e ia faatia i te mau aamu aore ra ia taio atu i te tahi mea.
Hau atu i te reira, ua tapao o C. Sandström, te hoê taote tuete no te pae o te feruriraa e, mai te peu e mea ite aˈe te tahi mau tamarii i te paraparau, no te mea ïa “i te rahiraa o te taime, mea pinepine ratou i rotopu i te taata paari. I te rahiraa o te taime, e mea mâtau to ratou utuafare i te putuputu no te inu i te taofe e e faatiahia taua mau tamarii ra ia apiti atoa mai i roto i te paraparauraa”. I te tahi aˈe pae, te mau tamarii e fifihia ra i te paraparau, “te inu ra ïa ratou i te taofe ratou anaˈe i te mau mahana atoa” e “aita ratou e faatiahia ra ia faaô atoa i roto i te paraparauraa ia tamaa anaˈe i te ahiahi”. No reira, ia tahoê te utuafare fetii taatoa no te tamaa, e tauturu ïa te reira i te mau tamarii ia rahi atu â te aravihi i te paraparau.
A hopoi i ta oe tamarii na muri ia oe ia haere oe e ori haere; e mau taime maitai te reira no oe no te tauturu atu ia ˈna ia paraparau na roto i te faataaraa ˈtu i te tahi mau mea na roto te tahi mau parau ohie roa. A hiˈopoa orua atoa i te rotoraa o te hoê tiare; a hiˈo e o ˈna atoa i te hoê he te amu ra i te rauere raau aore ra te hoê tuturahunui e hamani ra i ta ˈna puaaverevere. A haafaufaa i to ˈna hinaaro rahi e ite i te hoê mea, no te faananea atu â i ta ˈna parau. I te aua vairaa animala, a faataa ˈtu ia ˈna i te mau animala ta orua e ite ra. A paraparau ia ˈna no nia i te mau apu e te mau ofai e vai ra i nia i te eˈa o ta orua e haere ra, e te maa huru rau au maitai o ta orua e amu ra. Oia mau, e titau te reira i te taime e te faaoromai, na te mau faahopearaa râ e faahoona mai.
Ua itehia i te tahi mau metua te hoê ravea faufaa roa, no te tauturu i ta ratou mau tamarii rii ia ite i te parau: e faaroo pinepine ïa ta ratou mau tamarii i te mau ripene o te buka ra Ta ˈu Buka Aamu Bibiliaa.
Eita noa te mau parau apî, te mau pereota e te mau tuuraa parau apî, e te feruriraa apî, e faaoraora i ta ˈna huru parau e faarahi atoa râ te reira i to ˈna aravihi i te pae feruriraa. Ia faataa anaˈe oe i te mau ohipa maere o ta te natura e haapii mai nei ia tatou no nia i te Poiete, aore ra ia paraparau tatou ia ˈna no nia i te mau opuaraa a te Atua, e hohonu ïa to ˈna here e ta ˈna haamaitai i te Atua. — Deuteronomi 6:6-9.
Ia paari anaˈe tatou e nehenehe â tatou e faananea ˈtu â i ta tatou paraparau e ia haamaitai atu â i ta tatou huru paraparau. I te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e tutava i te aparau maitai i to tatou taata-tupu na roto i te haapiiraa i te tahi mau reta parau apî ma te auraroraa i te mau ture tarame. Ia na reira anaˈe tatou, e vai tamau â ïa taua semeio ra, oia hoi te aparauraa, e e varavara atoa hoi ïa tatou i te imi e nafea ia parau.
[Nota i raro i te api]
a E nehenehe oe e ani atu i te reira i te feia nenei i teie vea (na roto i te reo farani).