Te mau parau tano ore
UA haamauiui-aˈena-hia anei outou na roto i te tahi mau parau, i te hoê taime a otohia ˈi outou? Oia mau, e au atura e ua ite te rahiraa o te taata i te mau parau tamahanahanaraa, te haamanaˈo nei râ e rave rahi taata i oto na i te tahi mau parau o tei ore roa ˈtu i tauturu ia ratou. Ua papai te vahine ra o Ursula Mommsen-Henneberger i roto i te vea heremani ra Kieler Nachrichten e “e mauiui roa [te tahi mau metua] ia parau mai te hoê taata ia ratou: ‘Auaa râ, te vai râ ta outou tamarii.’” Te parau faahou ra oia e: “E riro paha te tahi mau tamarii ei tamahanahanaraa, eita râ ratou e mono i tei moe.”
Ua parau te vahine ra o Kathleen Capitulo, o te tauturu i te feia e oto ra, i teie mau parau i te A ara mai na!: “Te tahi atu â parau o te tia ia apehia, teie ïa: ‘Ua ite au eaha ta oe e farerei nei’. Oia mau, aita hoê aˈe taata e nehenehe e taa maite i te mea e farereihia ra e te tahi atu taata. Area râ, e nehenehe e faaite atu i te taata e oto ra e mea tano iho â ia farerei oia i teie huru manaˈo.”
I roto i te buka ra Te oraraa mai i te ereraa i te hoê tamarii (beretane), ua parau te taata ra o Abe Malawski e “ua papu roa ia ˈna e te taata anaˈe tei erehia i te hoê tamarii o te nehenehe e taa maite i te reira”. Teie ta ˈna i ite mai: “Peneiaˈe hoê ahuru ma pae tamarii ta outou, eita te reira e taui i te mau mea. Eita te hoê tamarii e nehenehe e monohia.”
I mua i te hoê toparaa tamarii aore ra te hoê fanauraa i te tamarii pohe, e parau te tahi mau taata i te mau parau o te ore e tano noa ˈtu te manaˈo maitai: “E hapu â oe i te hoê tamarii e e haamoe oe i te mau mea atoa nei”, “Mea hau aˈe te reira; ahani e aita, e riro te aiû ei hapepa”, “Peneiaˈe paha e ohipa maitai i roto i te hoê ohipa ino”. Ma te haafeaa ore i nia i te mau manaˈo maitai o te feia e parau ra i te reira, eita te mau parau mai teie e faaiti i te mauiui e faatupuhia e te hoê ereraa ino mau.
E riro atoa te mau parau auraa ore e parauhia e te tahi mau ekalesiatiko, ei te tahi atu â tumu e inoino ai te hoê taata e oto ra. Te parauraa e ‘ua faahoˈi mai te Atua i te hoê melahi ia ˈna ra’, te faariroraa ïa i te Teitei mai te hoê taata ino mau e te miimii atoa e e au te reira i te faainoraa ˈtu i te Atua. Hau atu â, eita te hoê parau mai teie e au i te maramarama e aita roa ˈtu to te reira e niu i roto i te Bibilia.
E tia anei i te hoê kerisetiano ia haapeapea roa ˈtu?
Eaha ˈtura ïa no te mau kerisetiano ia erehia ratou i te hoê tamarii? Te faahiti nei te tahi pae i te mau parau a Paulo i nia i to Tesalonia: “Ia ore hoi outou ia taiâ, mai te tahi pae aore o ratou tiairaa ra.” (Tesalonia 1, 4:13). Te opani roa ra anei o Paulo i te oto e te peapea? Aita, te papai noa ra oia e eiaha te kerisetiano, e tiaturiraa hoi to ˈna, ia haapeapea roa ˈtu mai te feia aita to ratou e tiaturiraa. — Ioane 5:28, 29.
Ei hiˈoraa, a hiˈo na eaha te huru o Iesu i to Maria haereraa mai e faaara ia ˈna no nia i te poheraa o Lazaro. Teie ta te aamu e faataa maira: “E ite aˈera Iesu ia (...) [Maria] i te otoraa e te ati Iuda hoi i haere atoa maira, uuru ihora oia e horuhoru atura tana varua.” E, i muri aˈe i to ˈna aniraa ˈtu i hea te taata pohe te vaiihoraahia, “oto ihora Iesu”. I reira ra, e mea ino anei ia oto tatou? E faaite anei teie huru e aita tatou e tiaturi maitai ra i te mau parau fafau a te Atua no nia i te tia-faahou-raa? Eita, e faaite râ te reira i te hoê here hohonu no te taata i pohe. — Ioane 11:30-35; hiˈo Ioane 20:11-18.
E nehenehe atoa te feia e otohia ra e faahoruhoruhia na roto i te mau parau faahoruhoru mai teie te huru ‘E faaore iho â te roaraa o te tau i te mau mea e rave rahi’. A faaore atoa i teie uiraa: “Afea râ oe e tamǎrûhia ˈi?” No nia i te reira, teie te manaˈo o te hoê metua vahine e ora ra i Beretane: “Eita te feia e ani mai ia ˈu e: ‘Afea râ oe e tamǎrûhia ˈi?’, e taa maite eaha te auraa ia erehia oe i te hoê taata fatata roa mai te hoê tamarii. Eita tatou e tamǎrûhia hou tatou e ite faahou atu ai ia ˈna i te faatia-faahou-raa.” Mea tano mau â teie parau a Shakespeare: “E nehenehe te mau taata atoa e upootia ˈtu i nia i te mauiui, eiaha râ te taata e mauiui ra.”
I te tahi taime, o te metua tane te roohia i te mau parau tei ore i feruri-maite-hia. Ua riri roa te hoê metua tane e oto ra i to ˈna aniraahia ˈtu eaha te huru o ta ˈna vahine. Ua parau oia e: “Eita roa ˈtu e anihia e eaha te huru o te tane. (...) E ere roa ˈtu i te mea tia. Hoê â to te tane faateimaharaa e to te vahine. E mauiui atoa oia.”
‘Ia vai toetoe noa’?
I roto e rave rahi fenua, te manaˈohia ra e eita e tia i te mau tane ia faaite i to ratou mau manaˈo hohonu e to ratou atoa mauiui, ia ‘vai toetoe noa’ râ ratou. Ua faahiti o Oliver Goldsmith, papai buka beretane o te senekele XVIII, i te parau no te “mamûraa e tia i te mau tane i mua i te mauiui”. Te ravea maitai roa ˈˈe râ anei teie mamûraa e tia i te mau tane, no te faaruru atu i te mauiui?
I roto i ta ˈna buka Te mau metua e oto ra (beretane), te faahiti ra te vahine ra o Harriet Sarnoff Schiff i te huru o ta ˈna tane: “Teie te hoê tane, te hoê metua tane, tei ‘vai toetoe noa’ i te hunaraahia to ˈna tamaiti, ei faaturaraa i te mau peu.” Te parau faahou ra oia e: “Ua aufau rahi roa o ˈna i to ˈna huru. I roto i te roaraa o te tau, aita oia i faaruru atu i to ˈna mauiui, ua topa roa ˈtu râ oia i roto i te hoê huru peapea tei tupu hohonu noa ˈtu â.”
E faaau atu paha te tahi mau metua tane ia ratou iho i teie tane tei faataa i to ˈna mau manaˈo mai teie: “E au atura e te haere ra vau na nia i te fenua toetoe. Ua rohirohi roa vau. Ua ite au e ia tarava noa ˈtu vau no te faafaaea rii, e taoto roa ïa vau e ia taoto noa ˈtu vau, e pohe ïa vau i te toetoe. Eita râ vau e tâuˈa ˈtu i te reira. Ua rohirohi roa vau no te tamau i te aro.”
Eaha ˈtura ïa te manaˈo o Harriet Schiff? “A haamoe i taua huru itoito ra e a taˈi. A taˈi noa. (...) E ravea teie e mǎrû ai te mauiui.” Te horoa nei te feia i papai i te buka ra Nafea ia faaoromai ia marua te hoê tamarii i te mau manaˈo na te mau vahine e na te mau tane atoa: “Peneiaˈe e umere mai te tahi mau taata i mua i te vai-toetoe-noa-raa, e nehenehe râ e faaore roa ˈtu i te mauiui ia aro tia noa ˈtu tatou i te reira.” (Na matou e haapapu nei). Aita anaˈe, e nehenehe tatou e topa i roto i tei parauhia e te hoê “mauiui taatoa ore”, o te nehenehe ïa e faatupu i te mau faahopearaa ino mau no a muri aˈe.
O te tupu mai ïa ia tapea noa te hoê taata i to ˈna mauiui maoti te faaite-hua-raa i te reira, no te farii atu i muri aˈe e ua faarue mai iho â te taata i pohe, ia ˈna. E itehia e toru tupuraa taa ê i roto i teie huru: e nehenehe te mauiui e hunahia, e faataimehia aore ra e tupu tamau noa mai. Eaha ˈtura ïa te tauturu tano maitai?
Peneiaˈe e mea maitai ia haere e farerei i te hoê taote taa ê. E nehenehe e titau i te taote o te utuafare fetii aore ra i te hoê taata o te horoa mai i te mau manaˈo i te pae varua. E nehenehe atoa te tahi mau melo o te utuafare o te ite maitai i te faataa i te mau mea, e hopoi mai i to ratou tauturu. E hinaaro te taata e oto ra ia turuhia oia i roto i te tau taatoa a tupu noa ˈi to ˈna mauiui.
Inaha, ua faˈi maite o Jess Romero e ua taˈi roa oia i to ta ˈna tamahine e ta ˈna vahine poheraa i roto i te ati manureva. Teie ta ˈna i parau ia A ara mai na!: “I te mairiraa tau hebedoma, ua haere mai to ˈu mau tuahine e tii ia ˈu i te fare maˈi no te faahoˈi ia ˈu i te fare. I to ˈu tomoraa ˈtu i roto i te fare, ua ite atura vau i te hohoˈa o to ˈu tamahine i nia i te papai. Ua parau maira to ˈu taoete o tei ite mai i to ˈu nei huru-ê-raa e: ‘A taˈi pai, a taˈi maitai.’ Ua na reira mau atura vau. Ua tauturu mai te reira ia ˈu ia haamâmâ i to ˈu nei mauiui ta ˈu i huna.”
Noa ˈtu e e faaiti rii te mihi i te mauiui, no te mau taata e rave rahi teie e oto nei, hoê noa mea te nehenehe e tamǎrû ia ratou — te farerei-faahou-raa ˈtu i to ratou feia herehia i moe. I reira ra, te vai ra anei te hoê tiaturiraa no te feia i pohe? E nehenehe anei e tiai i te hoê tia-faahou-raa? Ia ite mai outou i te mau pahonoraa i teie mau uiraa, a taio i te tumu parau hopea o teie anairaa tumu parau.