“Eita vau e tiaturi!”
“E mahana maitai mau te 31 no me 1982. Te puai ra te mahana i roto i te hoê raˈi ninamu. E taime maitai roa no te tamâ i te aua. Aita i maoro aˈenei, ua tâpû matou i ta matou tumu raau paari roa no te fenua Taina e te vai noa nei â te tahi mau amaa e mau huˈa raau i nia i te matie. Ua haamanaˈo aˈera vau e te vai ra ta Georges, te hoê o to matou hoa, te hoê tauihaa no te faaapu o te faaohie maitai mai i ta ˈu nei ohipa; ua taniuniu atura ïa vau ia ˈna.
“E taata pailati manureva aravihi roa o Georges e mea au hoi na ˈna ia faatere i te manureva. Aita ˈtura ïa vau i maere i to ˈna faataaraa mai ia ˈu e e faaori haere o ˈna i te tahi mau hoa na nia i te manureva e ua ani maira o ˈna e e hinaaro anei matou e apee ia ratou. Ua manaˈo aˈera mâua o Diane, ta ˈu vahine, e, i muri aˈe i te mau ohipa i roto i te aua, e faaanaanataeraa au mau te reira. Ua haere atura mâua, e to mâua tamahine iti e toru matahiti. E tamahine iti maramarama roa o Maria, e te nehenehe hoi e to ˈna rouru ravarava maitai e to ˈna mata ereere. Ua oaoa roa o ˈna i te manaˈoraa i taua tere manureva ra.
“I to matou taeraa ˈtu i nia i te tahua manureva, te tiai ra te tahi atu â hoa i to ˈna tere. Ua faaô noa ˈtura matou i roto i te hoê manureva e maha parahiraa. Ua rere matou na nia ˈˈe i te roto e ua haere atura matou i te pae o te mau mouˈa. Auê hoi te nehenehe te mau mea ta matou e ite ra e! I to matou hiˈoraa ˈtu na roto i te hiˈo, ua ite atura matou i te mau vahi i matauhia. Te faafaaea ra te tahi mau taata ma te amuamu i te maa i nia i te hoê aivi. Ua faahiahia roa o Maria. I muri aˈe, a rere noa ˈi matou na nia ˈˈe i te tupuai o te aivi, ua ô aˈera te manureva i roto i te hoê apoo mataˈi. Ua maumau aˈera te matini, e ua topa roa ˈtura te manureva ma te mau ore.
“Hoê noa ˈtura to ˈu manaˈo: te tamataraa i te faaô atu ia ˈu iho i rotopu i ta ˈu vahine o te tapea noa ra ia Maria i nia ia ˈna, e te parahiraa i mua. Aita roa ˈtu vau i nehenehe aˈe e na reira. Ua û aˈera te manureva i nia i te pae o te mouˈa.
“Ua tamata vau i te tia mai i nia, aita râ vau i nehenehe aˈe e hautiuti. Ua faaroo vau ia Diane i te piiraa ia tauturuhia o ˈna, aita râ vau i nehenehe aˈe e rave i te hoê ohipa, maoti râ o te pii-atoa-raa ia tauturuhia mai.
“Ua tae maira te mau tauturu i te pae hopea e ua faahoro-ê-hia ˈtura matou. Noa ˈtu e ua faaohipa o ˈna i to ˈna aravihi i roto i teie tauraa fifi mau, ua pohe roa o Georges e to ˈna hoa. Matou râ, ua pêpê ino roa ïa. Ua roohia o Maria i te mau pêpê i roto i to ˈna tino e te upoo. O ta ˈu metua hoovai tane tei rave i te hopoia teimaha mau oia hoi te haereraa mai e faaite ia ˈu i te fare maˈi e ua pohe o ˈna. E au atura e ua patiahia to ˈu mafatu i te tipi. ‘No te aha hoi o ˈna tei pohe? No te aha hoi e ere o vau tei pohe eiaha râ o ˈna? E ere i te mea tano e o te hoê tamarii mai ia ˈna tei pohe!’ Ahani iho â pai aita vau i farii i teie tere na nia i te manureva...
“Ua fati te ivi tua o Diane, e mea ino roa to ˈna huru. E toru hebedoma i muri aˈe i te ati, ua pohe atoa aˈera o ˈna. Ua erehia ïa vau i ta ˈu tamarii e ta ˈu atoa vahine. Ua manaˈo atura vau e ua erehia vau i te mau mea atoa. Nafea râ ïa vau e nehenehe ai e ora i muri aˈe i te reira?” — Jess Romero, Nouveau-Mexique, Etats-Unis.
“Ua haere to ˈu tamaiti o Jonathan i te tahi mau hoa ra i Long Island. Eita ta ˈu vahine o Valentina e au ia moe atu oia mai teie te huru. Mea riaria roa na ˈna no te mea mea atâata roa te purumu. Teie râ, mea au roa na Jonathan te mau matini uira aravihi, e e fare tamutaraa ta to ˈna mau hoa i reira o ˈna e nehenehe ai e rave i te tahi mau tamatamataraa. O vau anaˈe tei te fare, i te pae tooa o te râ o Manhattan; ua haere ta ˈu vahine e farerei i to ˈna mau fetii i Porto Rico.
“Te taotooto noa ra vau i mua i te afata teata ma te manaˈo e eita e maoro e hoˈi mai o Jonathan. Ua taˈi aˈera te oe. ‘O o ˈna paha’, ta ˈu ïa i parau ia ˈu iho. Ua hape râ vau; o te mau mutoi ïa e te feia faahoro pereoo maˈi.
“‘Te taa ra anei ia oe na vai teie parau faatia no te faahoro i te pereoo?’ ta te mutoi ïa i ani mai ia ˈu. ‘E, na ta ˈu tamaiti o Jonathan.’ ‘E parau oto ta matou e faaite ia oe. Ua tupu te hoê ati purumu e... ua... ua pohe ta oe tamaiti.’ Teie ïa to ˈu manaˈo matamua ‘No puede ser! No puede ser!’ — eita vau e tiaturi!
“Ua riro teie tupuraa mai te hoê topita i roto i to mâua oraraa. Ua faatupu te reira i te hoê pêpê i roto i to mâua mafatu o tei ore â i piri fatata e piti matahiti i muri aˈe.” — Agustín Caraballoso, New York, Etats-Unis.
“I to matou hoˈiraa mai i Paniola i roto i te mau matahiti 1960, o ta ˈu vahine, o María, to mâua na tamarii e toru, o David, Paquito e Isabel, 13, 11 e 9 matahiti, e o vau, e utuafare oaoa mau matou noa ˈtu te mau hamani-ino-raa i te pae haapaoraa ta matou i farerei na ei Ite no Iehova.
“I te hoê mahana no te avae mati 1963, ua hoˈi maira o Paquito mai te fare haapiiraa mai ma te mauiui upoo puai mau. Ua aniani aˈera matou ia matou iho eaha râ to ˈna — aita râ hoi i maoro. Ua pohe oia e toru hora i muri aˈe, o te parariraa te toto i roto i te upoo te tumu.
“Ua erehia matou ia Paquito a 24 aˈenei matahiti. Tae roa mai ai i teie nei mahana, te ite noa râ matou i te mauiui rahi i tupu i to ˈna moeraa. Ia erehia ratou i te hoê tamarii, te ere ra ïa te mau metua i te hoê pae o ratou iho; eita te tau e mairi ra eita atoa te tahi atu mau tamarii ta ratou, e nehenehe e horoi i teie manaˈo hohonu.” — Ramón Serrano, Barcelone, Espagne.
Te tahi noa teie o te mau milioni ati e farereihia nei e te mau utuafare fetii i nia i te fenua taatoa nei. Mai teie e faaitehia nei e te rahiraa o te mau metua e oto nei, e enemi mau te pohe e farereihia e te hoê tamarii. — Korinetia 1, 15:25, 26.
Nafea râ te mau taata tei faatiahia iho nei to ratou ati i nehenehe ai e tamau i te ora i muri aˈe i te hoê ati mai teie te huru? E nehenehe mau anei e ora faahou â i te hoê oraraa au noa? E nehenehe anei e tiaturi e e farerei faahou â tatou i to tatou feia herehia i moe? Mai te peu e e, i hea e nafea te reira e tupu ai? E faataa mai te tumu parau i mua nei i teie mau uiraa e te tahi atu â e taaihia i te reira.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
The Daily Herald, Provo, Utah