VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/12 api 24-26
  • E faaô atoa anei au ia ˈu i roto i te ohipa “body building”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faaô atoa anei au ia ˈu i roto i te ohipa “body building”?
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tuhaa matamua te tia ia hiˈopoahia
  • “E faufaa iti haihai to te reira”
  • Te mau ati
  • Te au-rahi-roa-raa ia ˈna iho
  • Eaha ta outou e rave?
  • No te aha vau e haapeapea ˈi i to ˈu huru rapaeau?
    Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei
A ara mai na! 1986
g86 8/12 api 24-26

Te uiui nei te mau taurearea . . .

E faaô atoa anei au ia ˈu i roto i te ohipa “body building”?

O! PIAOAO!” Te haapapu maira ïa teie tuô i ta outou iho i ite i roto i ta outou hiˈo: aita to outou tino i tupu maitai mai te tahi mau taurearea hoê â matahiti e o outou. Aore ra, te faaooohia ra outou no te mea e mea poria rii outou. Noa ˈtu â râ eaha te huru, peneiaˈe paha ua manaˈo mau outou e rave i te ohipa faaetaetaraa tino, aore ra “body building”.

I teie mahana, e rave rahi mau tane e te rahi noa ˈtura hoi te mau vahine, teie e rave nei i te ohipa faaetaetaraa tino. Oia mau, aita roa e vahi ino aore ra e vahi hape ia hinaaro i te hoê tino maitai aˈe. Te hinaaro pauroa nei tatou i te hoê hohoˈa nehenehe. Te tapao nei te vea ra Metua (beretane) e “te huru hiˈoraa a te hoê taurearea no nia i to ˈna tino, e ere ïa i te mea faufaa ore. Te huru faatiaraa o to tatou tino, o te hoê tuhaa atoa ïa o to tatou iho hohoˈa. E nehenehe te reira e ohipa mai i nia i to tatou tiaturiraa ia tatou iho e i nia i te mau mea e ravehia nei e tatou aore ra e ore e ravehia nei e tatou i roto i te oraraa”. Tera mau râ anei te ravea?

Te tuhaa matamua te tia ia hiˈopoahia

Ia au i te parau a James Comer, o te rave nei i te ohipa i te Pû maimiraa no nia i te tamarii i te Haapiiraa tuatoru Yale, “to tatou huru manaˈo no nia i to tatou tino, eita noa ïa e tuea e to tatou huru mau”. Oia hoi, ia au i to tatou hiˈoraa, mea pinepine tatou i te manaˈo e mea roa ˈˈe tatou aore ra mea poto aˈe i to tatou iho rahiraa mau, aore ra te manaˈo ra tatou e mea teiaha aore ra mea mama aˈe tatou ia faaauhia i to tatou faito mau.

No reira ˈtura, aita anei outou e faaohipa nei i te hoê hiˈoraa tano ore no nia i to outou tino e inaha, aita roa ˈtu e faufaa ia rave atu outou i te ohipa faaetaetaraa tino? No te aha outou e ore ai e ani atu i te manaˈo o to outou mau metua, aore ra a te hoê hoa ta outou e tiaturi maitai ra, e tae noa ˈtu i te manaˈo o to outou taote? A tiai na maa taime iti ia nehenehe to outou tino ia tupu maitai! Mea taere aˈe te tahi mau taata ia tupu i te pae tino i te tahi mau pueraa. E hau atu â, te here nei to outou mau hoa mau ia outou noa ˈtu eaha to outou huru rapaeau.

Noa ˈtu e mea faufaa mau â te huru rapaeau, e ere roa ˈtu ïa te reira te ohipa faufaa roa ˈˈe. Ua tono te Atua i te hoê peropheta no Iseraela tahito i o te hoê taata e rave rahi tamarii tamaroa ta ˈna, no te faatahinu i te hoê o taua mau tamarii ra ei arii. I to ˈna iteraa i te matahiapo, e tino etaeta maitai hoi to ˈna, ua manaˈo atura te peropheta ra e ua itehia mai ia ˈna taua taata ra ta ˈna i imi noa na. “Ua na ô mai râ Iehova ia Samuela, Eiaha e hiˈo i to ˈna mata, (...) e hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.” (Samuela 1, 16:7). Oia mau, no te raatira i te hoê nunaa, eita noa ïa te hoê tino etaeta maitai e navai.

E parau mai paha outou e: “Te hinaaro noa nei hoi au e riro mai te tahi mau taurearea hoê a matahiti e o vau iho. E farii mai ïa ratou ia ˈu e eita ïa ratou e faaooo mai ia ˈu.” Parau mau, eita hoê aˈe taata e au ia faaooohia o ˈna no to ˈna huru rapaeau. Teie râ, ua riro anei te ohipa faaetaetaraa tino ei ravea no to outou mau fifi? Te faataa nei o Guillaume e, “i roto i ta ˈu fare haapiiraa, fatata e vau ahuru i nia i te hanere o te mau taurearea teie e faaetaeta nei i to ratou tino na roto i te amoraa i te mau faito teiaha. Aita e faufaa, no te mea mai te huru ra ïa e te afai-rii-noa-hia ra te auri i nia. Ahiri e aita e taata e rave i teie huru ohipa, te feia e ere i te mea pautuutu maitai, mai te reira atoa iho â ïa to ratou huru i teie nei. Te haere noa nei ïa te reira i nia”!

Teie hoi te fifi, e ite atu te taata e hinaaro ra e rave i te ohipa faaetaetaraa tino no te tataˈu, e mea etaeta aˈe te tino o te tahi mau taata i to te tahi pae. No reira ˈtura, e nehenehe outou e horoa e hia rahiraa taime no te haamataro ia outou e, i te pae hopea, e inoino atu ai, no te mea aita i raeahia ia outou te faito o to outou mau hoa. “Teie râ, mea maitai roa ˈˈe ïa vau i te pae tino nei”, ta outou paha e parau mai. “E tia mau â ia vai maitai noa i te pae tino!”

“E faufaa iti haihai to te reira”

Noa ˈtu e e faufaa haihai roa ta te hoê taurearea kerisetiano e horoa no te reira, e nehenehe te haamataroraa i to ˈna tino — e tae noa ˈtu te amoraa i te mau faito teiaha — e haamaitai i to ˈna oraora-maitai-raa i te pae tino. No reira ˈtura te Bibilia iho e parau ai e “o te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa (...) to te reira”. (Timoteo 1, 4:8.) E te faaite atoa nei te tahi mau tuatapaparaa i te pae no te rapaauraa i te reira. Te farii atoa nei o Michel i teie manaˈo.

Te haamanaˈo ra oia e ua rave oia i te tahi ohipa faaetaetaraa tino i to ˈna taurearearaa ia roaa mai ia ˈna te hoê huru “puai aˈe e te paari atoa”. I muri aˈe, ua rave faahou oia i taua ohipa ra e toru ahuru ma ono hoi matahiti to ˈna, teie râ, ua taui te tumu oia e rave ai i te reira. I muri aˈe i to ˈna faaea-noa-raa e ono matahiti i muri mai i ta ˈna iri papairaa, e ahuru ma hoê to ˈna kilo i haere i nia, ua ite mai oia e ua tauturu te amoraa oia i te mau faito teiaha, ia tamarû ia ˈna e ia topa mai to ˈna kilo i nia i te hoê faito tano maitai. Te parau nei oia e: “I teie nei, te ite nei au i te hoê huru maitai aˈe i te pae feruriraa e i te pae tino, ua itea faahou mai ia ˈu te rahiraa o te puai tei moe ia ˈu e ua topa mai to ˈu mau kilo hau i raro.” Teie râ, ua parau mai oia i te A ara mai na! e: “E tia râ ia tatou ia haapao maitai ia tatou iho.” No te aha râ?

Te faataa mai nei oia e: “Mea maitai ia vai aifaito noa. Te horoa nei au no teie haamataroraa tino e piti tuhaa taime i te hebedoma, e hoê tuhaa taime, e 45 minuti ïa; no te mea e, i roto i te oraraa, te vai ra te mau ohipa faufaa roa ˈˈe.” No nia i te faufaaraa ia vai aifaito noa, teie ta Guillaume, tei faahiti-aˈena-hia i nia mai, e parau ra no to ˈna mau hoa haapiiraa: “Te haamataro nei ratou pauroa hoê hora i te mahana, inaha e nehenehe hoi ratou e rave i te tahi atu mau ohipa anaanatae aˈe e faufaa aˈe.” No reira, noa ˈtu e e haamata mai taua ohipa ra mai te hoê ohipa hauti ino ore, e nehenehe mau â tatou e hemo roa i roto i taua ohipa hauti ra.

Te mau ati

Oia mau, te vai ra iho â te mau ati. Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê tumu parau no te Changing Times no nia i te ohipa amoraa i te mau faito teiaha: “Te ati rahi roa ˈˈe oia hoi, te tua mure ïa, mai te peu eita outou e etaeta maitai ia amo anaˈe outou i te hoê faito teiaha. E ohipa ite-pinepine-atoa-hia te moturaa te mau huru iri e tapoˈi nei i te ivi o te turi.” Hau atu â, mea pinepine te maˈi arthrose, no te tapono iho â râ, e te maˈi tendinite. Ia au i teie noâ tumu parau, e ere teie mau ati “i te mea varavara i rotopu i te feia e faaohipa nei i te mau faito teiaha roa, noa ˈtu e e ere faahou ratou i te taurearea aore ra ua mairi ratou i te piti ahuru matahiti.”

No te mau tamahine, e tia ïa ia ite ratou e e nehenehe te hoê haamataro-rahi-roa-raa e faatupu mai i te mau fifi i nia i to ratou maˈi avaˈe. No to ratou huru tupuraa i te pae no te mau oromona e te pae no te huru o te tupuna e noaa mai ia ratou, aita te mau uaua o te rahiraa o te mau vahine, e tupu roa mai to te tane. Mai te peu e e rave te tahi mau vahine i te ohipa amo faito teiaha no te mea te hinaaro nei ratou e faarahi atu â i to ratou mau uaua, e tia ïa ia ratou ia haamataro maoro atu â i te rahiraa o te mau tane.

Hau atu â, mea rahi aˈe te meˈi i o te mau vahine. No reira vetahi mau vahine e faaau ai i te mau tabula haapararairaa etaeta mau no te faaore i taua meˈi ra, e mea matauhia hoi, e ia pararai e ia raeahia ia ratou te hoê faatiaraa tino au maitai. Teie râ, e nehenehe te hoê tabula haapararairaa tano ore e riro ei ino no te aifaito-maitai-raa o te maa. Ua faataa mai te vea ra Newsweek no nia i te hoê vahine faaetaeta tino tuiroo: “Noa ˈtu e mea rahi to ˈna mau uaua, e mata pohepohe roa to ˈna, mai te mea ra e ua rohirohi roa o ˈna e ua pohehia oia i te maˈi.”

Te au-rahi-roa-raa ia ˈna iho

Ua parau roa te tahi mau taata e rave nei i te ohipa faaetaetaraa tino e e “ohipa na te feia tei maamaa-roa-hia” tera. Ua faataa mai te hoê o ratou e: “Teie ïa te auraa o taua ohipa ra, te turai-noa-raa i to outou mau otia, te iteraa e e raeahia to outou mau uaua i tei hea faito.” I roto i te hoê tumu parau neneihia e te vea ra Time, ua tapao mai o Lance Morrow e te au no te faaetaetaraa tino, “i o te mau tane e i o te mau vahine atoa, ua taui roa ïa te reira mai te hoê ohipa maamaa. Te fariiraa i teie mau huru haamauiuiraa no te mea noa e te au rahi roa nei te hoê taata ia ˈna iho, te faaite mai ra ïa te reira, i roto i te hoê faito, i te hoê huru maamaa tei au roa i te ohipa faaroo”.

Te au-rahi-roa-raa ia ˈna iho, e parauhia narcissisme na roto i te reo farani, o te haamoriraa ïa, e te vai atu â, i to ˈna iho tino, e mea ohie roa te faaetaetaraa tino i te huti mai ia outou i roto i taua eˈa ra. Teie râ, te aˈo maira te Bibilia e: “E maue ê atu i te haamori idolo [te mau huru haamori idolo atoa].” — Korinetia 1, 10:14; Ioane 1, 2:15-17.

Eaha ta outou e rave?

No reira ˈtura, a feruri maitai i nia i teie tumu parau. Tei ia outou noa iho te faaotiraa eaha ta outou e rave, i muri aˈe i to outou faaararaa ˈtu i to outou mau metua e i to ratou fariiraa mai i ta outou opuaraa (Ephesia 6:1-3). Oia atoa, eiaha e moehia ia outou e mea faufaa ia feruri maite ma te tia i te mau tumu e turai ra ia outou ia rave i te reira. Ua horoahia teie auraa i te ohipa faaetaetaraa tino: “Te faatupuraa i to ˈna tino i te rahi no te tataˈuraa.” Tera anei to outou hinaaro huna? — Roma 12:1, 2.

Mai te peu e e faaoti outou i te rave i te ohipa amo faito teiaha, a manaˈo e e tia ia vai aifaito noa outou, i te pae no te taime e te mau tutavaraa ta outou e horoa ˈtu no teie ohipa. Eiaha ia moehia ia outou e aita te Bibilia e parau nei ma te maitai no nia i te “faaherehere ore i te tino nei”. (Kolosa 2:23.) Hau atu â, mea ino te rave-rahi-roa-raa i te hoê mea.

Eiaha roa ˈtu outou e rave i te tahi mau haamataroraa e outou anaˈe iho, noa ˈtu e e ohipa matauhia e outou i te na reira! Te vai ra te tahi mau taata tei ore roa ˈtu i taua noa ˈˈe i teie aˈoraa e ua roohia ratou i te mau ati ino roa, e tae noa ˈtu i te pohe. Mai te reira atoa, mai te peu e eita outou aore ra to outou mau metua e papu ra i to outou maitai i te pae tino, eiaha ïa e amo atu i te hoê noa ˈˈe faito teiaha na mua ˈˈe outou e farerei ai i te hoê taote.

Mea faufaa roa atoa ia haapao outou i ta outou mau amuimuiraa (Korinetia 1, 15:33). Eiaha outou ia hutihia e te feia e parau mai ia outou e rave i te mau raau parauhia e anbolisants, tei parau-noa-hia e mea ino ore, no te faaoioi i te tupuraa o to outou mau uaua. A haavî i te hinaaro ia roaa ia outou te hoê tino nehenehe roa e ‘eiaha ia hau te manaˈo ia outou iho’. — Roma 12:3.

Mai te peu e maiti outou aore ra eita i te rave i te ohipa faaetaetaraa tino, a feruri na i teie uiraa: no te aha outou e ore ai e horoa maa taime iti e te tahi tutavaraa no te faaetaeta i to outou feruriraa, ia roaa mai ia outou te hoê feruriraa e te hoê mafatu maitai e tei haamataro-maitai-hia, e no te reira, ia auhia mai outou e te Atua e te mau taata? Te tiai nei to outou feruriraa apî i te hoê noa mea, oia hoi, ia faaetaetahia oia ia raeahia to ˈna tupuraa maitai roa ˈˈe. Inaha, mai ta Shakespeare i parau, “na te feruriraa e haafaufaa i te tino”.

[Parau iti faaôhia i te api 25]

Te faaau nei te tahi mau vahine i te mau tabula haapararairaa ia roaahia mai e ratou te hoê faatiaraa tino au maitai e te pararai mau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono