Te uiui nei te mau taurearea . . .
Nafea outou e ora ˈi i te raau taero?
I te mea hoi e te rahi noa ˈtura te mau taurearea e tamata nei i te raau taero, te rahi noa atoa ˈtura ïa te faufaaraa no te faahoˈi-faahou-raa i te huru mau o te feia tei taero roa. Te tatara nei teie tumu parau i te mau huru manaˈo hohonu no te rapaauraa. Te nenei nei matou i teie tumu parau no te tautururaa i te feia e aro nei ia ore ratou ia rave faahou i te raau taero. Na roto atoa i teie tumu parau, te tiaturi nei matou e e nehenehe te hoê faaararaa no nia i te mau fifi tei taaihia i nia i te rapaauraa i te feia tei taero roa e tauturu i to tatou mau taurearea taio ia ore roa ˈtu ratou ia faataero ia ratou, noa ˈtu e hoê noa iho taime.
TE faatia ra o Alain e: “I te mau taime matamua a faaea ˈi au i te faataero ia ˈu iho, aita vau e taa faahou i te mea o ta ˈu e hinaaro ra. I te tahi taime, eita vau e taa e te oaoa ra anei au aore ra te peapea ra. E mea pinepine to ˈu riri te tupu mai no te hoê noa mea iti nainai roa. Aita roa ˈtu vau e ite ra e nafea ra vau ia tamârû i to ˈu mau manaˈo.”
E huru matau-ore-hia anei teie? Eita. E mea pinepine te feia taero e haamata ra i te ora te ite i te mauiui i te mau taime matamua e faaea ˈi ratou i te faataero ia ratou iho. Te vahi fifi râ, e mea pinepine atoa ïa ratou te imi i te ravea no te tamârûraa ia ratou na roto i te rave-faahou-raa i te raau taero. No reira e mea faufaa roa ïa ia haapii ratou e ia vai maitai noa ratou i te pae feruriraaa. Nafea ra ïa e nehenehe ai?
Mea nafea ia rapaau i te pae no te feruriraa
Te faaite ra o Alain tei upootia mai i te raau taero hau atu i te hoê matahiti i teie nei e: “No te tapea i to ˈu iho mau manaˈo a faanaho noa ˈi au i to ˈu oraraa, ua faaitoito vau i te pee i teie faaueraa ohie roa e: e haapao maitai au eiaha vau ia poia roa, ia riri, ia moemoe aore ra ia rohirohi. Ua ite au e ia haapao maitai anaˈe au i taua faaueraa ra e maitai roa ïa vau, i te pae tino e i te pae feruriraa atoa hoi.” Taa ê atu i te reira, a faaroo i te parau a te feia aravihi no te haamaaroraa i te feia taero e:
Te poia: Ia au i te hiˈoraa a te feia aravihi, e faatupu te poia i te toparaa o te faito tihota i roto i te toto, e nehenehe atoa oia e faariri e e haaparuparu i te taata. E mea tia roa ïa i te taata taero e haamata ra i te ora ia tamaa i te hora tia e ia tamau noa, ma te amu i te mau maa tano maitai mai te pota, te maa hotu e te mau protéines. Oia mau, eiaha atoa e amu i te tahi mau maa navai ore (mai te mau maa momona, faraoa momona, faraoa paapaa e te mau inu momona aita e ava to roto). E mea titau-atoa-hia eiaha e inu i te ava, o te nehenehe e taui i te huru o te taatab.
Te riri: E faatupu mai te hoê riri rahi i te hoê ati mau i nia te feia taero o te haamata ra i te ora. E turai oia i te taata ia rave e ia parau i te mau mea o ta ˈna e nehenehe e tatarahapa i muri iho. E faatupu mai taua mau mea ra i muri aˈe i te mau manaˈo no te faahape ia ˈna iho, te paruparu e te au-ore-raa ia ˈna iho, te mau manaˈo o te nehenehe e aratai faahou â i te taata taero e haamata ra i te ora ia rave faahou i te raau taero. Te parau mai nei te Bibilia ia tatou e: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia.” (Ephesia 4:26). No reira, e nehenehe oe e riri, ia tia râ ia oe ia tapea i te riri. A ani ia oe iho e: ‘No te aha vau i riri ai? Mea nafea ia faatitiaifaro i taua tupuraa ra?’ A tamata i te aparau atu i te hoê taata paari na mua ˈˈe a parau atu ai aore ra a rave atu ai i te tahi ohipa o ta oe e tatarahapa i muri aˈe. A faataa marû atu ia ˈna i te mea o ta outou e ite ra, ma te faariro ia oe iho ei taata paari. Te hoê o te mau ravea faahiahia roa ˈˈe o te faaiteraa ˈtu ïa i to outou mau manaˈo.
Te moemoe: E nehenehe te moemoe e faatupu mai i te mau manaˈo tano ore mai te manaˈoraa e e taata faahiahia roa o ˈna, te nounou, te manaˈo noa ia ˈna iho, e te paruparu. I reira â, e nehenehe teie mau huru manaˈo tano ore e faahoˈi faahou i te taata taero tahito ia rave faahou â i te raau taero no te tamârû ia ˈna iho. Ia taa anaˈe ia oe e te moemoe ra oe, a faaitoito i te haere atu e farerei i te hoê hoa papu no te faaite atu ia ˈna i te mea o ta oe e ite ra (Maseli 17:17). Aore ra a faaite atu i to oe papa aore ra to oe mama. Te ravea maitai roa no te aroraa i te moemoe ia ineine noa ïa oe no te tauturu atu ia vetahi ê. A haamanaˈo oe e “e mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai”. — Ohipa 20:35.
Te rohirohi: Ia au i te tahi mau parau faaite, e nehenehe te rohirohi e faaino i te haamaaroraa i te hoê taata taero. Eita noa te rohirohi e faariri e e haaparuparu ia oe, e haapouri atoa râ oia i to oe feruriraa. No reira, e mea titauhia i te feia taero e hinaaro ra ia ora mai ratou i te raau taero ia faanaho maitai i ta ratou hora taotoraa oia hoi ia taoto e ia ara i te hora tia e ia tamau noa hoi i te na reira, ia nehenehe ratou e taoto i te po.
I roto i te faaohiparaa, eaha ïa te noaa mai? Te faataa ra o Alain e: “Ia ite anaˈe au e te au ore ra vau aore ra te paruparu ra, e faafaaea ïa vau e e uiui au ia ˈu iho e: ‘Ua poia anei au, ua riri roa anei au, ua moemoe rahi anei au aore ra ua rohirohi roa anei?’ E mea pinepine au i te faatitiaifaro i te hoê o taua mau tumu ra i reira ïa vau e ite faahou ai i to ˈu maitai — ma te ore e rave i te raau taero!”
Te mea titau-roa-hia: te mau taairaa hohonu roa
Mea pinepine te hoê taata taero i te faatupu i te hoê taairaa i roto ia ˈna e ta ˈna raau taero: e tiaturi oia i te raau taero no te paruru ia ˈna, no te faaoaoa aore ra no te haapapu ia ˈna iho i roto i te mau tupuraa fifi roa.
Te faatia nei o Fred, tei faataero ia ˈna e rave rahi te matahiti e: “I te mau taime atoa e haere ai au i te hoê arearearaa e au-ore-roa-hia ïa vau. Mea mamahu roa vau e e haamâ haere noa vau i te taata. E mauiui roa to ˈu ouma, e eita vau e taa faahou e nafea ra. Hoê anaˈe ravea o ta ˈu i ite no te faaoreraa i taua mau huru ra maoti ra o te raveraa ïa i te raau taero. Eita râ e maoro e tupu mai te mau fifi.” Eaha te mau huru fifi? Te na ô nei â oia e: “E piti taime to ˈu tapearaahia, te taime matamua no te faatura-ore-raa ïa i te ture, te piti ra no te faahororaa ïa i te pereoo ma te taero ava. I roto i teie na taime e piti atoa ra tei raro aˈe ïa vau i te mana o te raau taero.”
Noa ˈtu e aita to ˈna e fifi i te pae no te ture, e nehenehe te hoê taata taero e faatupu i te fifi i nia i ta ˈna mau orometua haapii i te fare haapiiraa. Aore ra eita te feia e here ra ia ˈna e au faahou ia ˈna. Mai te peu e ino roa ˈtu to ˈna mau auraa ra, peneiaˈe paha oia i te tamata i te faaore i te rave i te raau taero. Mai te peu râ aita oia e mono i to ˈna mau taairaa tahito e te mau raau taero i te hoê mea hohonu roa ˈtu â, e nehenehe oia e riro faahou mai ei taata taero. Te faaite nei te taote Sidney Cohen i teie hiˈoraa tano maitai i roto i Te vea a te taiete rapaauraa marite (beretane) e: “E faarue te feia tei taero roa i te raau taero o te faahuru ê nei i to ratou huru, mai te peu e e itehia ia ratou te hoê mea maitai roa ˈˈe.”
I hea e itehia ˈi “te hoê mea maitai roa ˈˈe”
Ua itehia ia Alain e ia Fred “te hoê mea maitai roa ˈˈe” i te raau taero. Ua haapii raua i te Bibilia e te mau Ite a Iehova. Na roto i taua haapiiraa i te Parau a te Atua ra, ua haapii ïa raua ia ite i te mau huru maitai o te Atua e i te haamau i te mau taairaa fetii i rotopu ia raua e o ˈna.
Te faataa ra o Alain e: “To ˈu iteraa i te aroha o te Atua na te reira i haafatata roa ia ˈu i pihai iho ia ˈna e i nehenehe ai hoi ia ˈu i te faaruru i te oraraa ma te tiaturi papu. Mea oaoa roa ˈˈe au i teie nei eiaha mai te matamua ra.” Hoê â to ˈna manaˈo e to Fred o te na ô ra e: “Noa ˈtu â ïa e ere hoê â huru maitai to tera e tera mahana, e nehenehe râ ta ˈu e parau ma te haavare ore e ua itehia ia ˈu te hoê hau hohonu roa o ta te raau taero i ore â i horoa mai na ˈu.” Taua ‘hau a te Atua ra, na ˈna e faaitoito i to tatou mafatu e to tatou manaˈo’ ua tapuhia mai te reira i te feia atoa e atuatu i to ratou mau auraa fatata e te Poiete. — Philipi 4:6, 7.
Aita hoê aˈe ta te taata e ravea no te turai ia noaa te hoê oaoaraa hau, e tei hau atu â, o te nehenehe e tauturu mai ia outou ia faaruru i te mau tupuraa o ta outou e ore e tia ia faaoromai mai te maˈi aore ra te pohe o te hoê taata herehia (Koheleta 9:11). Taa ê atu i te reira, e nehenehe e noaa ia outou te puai no te faaruru i te mau fifi o te mau mahana atoa: e nehenehe ta outou e faaoromai i te feia o te haamauiui noa mai ia outou, aore ra ia faaau ia outou i te mau mahana fifi.
Ia tupu anaˈe mai te mau fifi, a haapii ia outou i te tiaturi i to outou auraa e o Iehova na roto i te pure. A faaite atu ia ˈna i to outou mau manaˈo, to outou mau hinaaro hohonu roa. A parau atu ia ˈna i te mea o ta outou e mataˈu ra, to outou mau peapea e to outou mau inoino. Faaite atu ia ˈna i to outou oaoaraa e to outou mauruuru. Mai te peu e e parau atu outou “ma te faaroo”, na taua pure hohonu ra e tauturu mai ia outou no te tamârûraa i to outou mafatu (Iakobo 1:6-8). A haamanaˈo i ta te aposetolo Paulo i parau e: na te pure haavare ore mau e horoa mai i ‘te hau o te Atua o te faaitoito mai i to outou mafatu’ e tauturu atoa oia ia outou ‘eiaha outou ia haapeapea’.
Ia hau atu to outou haafatataraa ˈtu ia Iehova, e hau atu â ïa to outou iteraa e te haapeapea maira oia no to outou oraraa, mai te tamarii e taa ia ˈna e te here ra to ˈna metua tane e metua vahine ia ˈna e te haapeapea ra raua no ˈna. E te mau fifi atoa o ta outou e faaruru na roto i te tauturu a te Atua e riro ïa te reira ei tihi i roto i haamauraa i to outou faaroo o te riro ei patu paruru, tei faaherehere i to outou oaoaraa.
Oia mau, te feia atoa e hinaaro ia upootia mai ratou i te raau taero, e tia ïa ia ratou ia mono atu i te reira i te oaoa hau e noaa mai no roto i te mau auraa i rotopu ia ratou e o te Atua. Na taua mau auraa ra e horoa mai i te oaoa i te ora ma te ore roa e imi i te hoê manaˈo paruru tano ore i roto i te raau taero. Te faaite nei o Fred tei upootia mai i te raau taero a toru matahiti i teie nei e: “Ua itehia ia ˈu te hoê hau hohonu mau o ta te raau taero i ore â i horoa mai na ˈu.”
[Nota i raro i te api]
a Mai te mea e e hinaaro outou e ite e no te aha e e mea nafea ia parau i te raau taero e eita, a hiˈo i ta matou numera no te 8 no tiunu e te 8 no atopa 1985 na roto i te reo farani.
b Te faaite nei te buka iti ra Te mau raau taero itea-ore-hia (beretane), “te monoraa [i te raau taero] i te ava e faatupu ïa te reira i te hoê huru taero apî atu â i nia e rave rahi mau taata taero, e na roto i to ˈna tupuraa, e faatupu oia i te mau fifi hau atu â i te mau fifi matamua”.
[Parau iti faaôhia i te api 24]
“Te faaitoito nei au i te pee i taua faaueraa ohie roa ra e: e haapao maitai au eiaha vau ia poia roa, ia riri, ia moemoe aore ra ia rohirohi.”
[Parau iti faaôhia i te api 26]
“Ua itehia ia ˈu te hoê hau hohonu mau o ta te raau taero i ore â i horoa mai na ˈu.”
[Hohoˈa i te api 25]
Te feia e hinaaro ia ora mai ratou i te raau taero eiaha ïa e inu i te ava, o te nehenehe e taui i te huru o te taata