No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
Ua paraparau-rahi-hia te parau no te oˈe i Afirika i te matahiti 1985 ra, area te avaava râ ua haapohe oia hau atu i te piti mirioni taata i taua matahiti ra. Ua paraparau-rahi-hia te parau no te oˈe e ua faaaueue roa oia i te ao atoa nei; area te avaava râ, aita ïa i parau-rahi-hia. Te faaoreraa i te taero o te avaava e riro ïa mai te hoê “haruraa rahi roa i te raau taero” o te mau tau atoa, eiaha râ e manaˈo e tupu te reira. No te mea te patoi nei te tahi mau puai i te reira.
UA RIRO te taero o te avaava mai te hoê maˈi pee i roto i te ao atoa nei. Hau atu i te hoê miria taata e pupuhi nei e 5 000 miria avaava i te matahiti hoê. I te matahiti 1964, ua faaara o C. Everett Koop, faatere no te pae o te oraora-maitai-raa o te huiraatira i te Fenua marite, i te nunaa i te mau ati o te avaava. Mai reira mai, ua topa ïa te numera o te feia pupuhi avaava i rotopu i te mau Marite, ua maraa râ te taero o te avaava i nia i te 20 i nia i te hanere. I te ao atoa nei, ua maraa ïa i nia i te 75 i nia i te hanere. Ua rahi roa te pupuhiraa i te avaava i roto i te mau fenua ona e ua parare roa oia mai te maˈi pe i roto i te mau nunaa e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa. Te haapohe nei te mau maˈi i taaihia i te avaava e rave rahi mirioni taata i te mau matahiti atoa. I roto i te ao atoa nei, e 5 i nia i te hanere tei pohe i te mau maˈi tei taaihia i te avaava. I Europa e i te Fenua Marite, i roto i te taatoaraa o te numera no te feia pohe i te matahiti atoa e 20 i nia i te hanere e avaava te tumu. I Canada, taua numera ra e 17 ïa i nia i te hanere o te feia pohe e taata paari.
Te ohipa maamaa roa ˈˈe e te riaria roa ˈˈe i roto i taua ohipa ra, o te parau mau ïa no nia i te avaava tei faaitehia e te O.M.S (te Faanahoraa no te oraora-maitai-raa o te ao atoa nei) e: “I roto i te mau fifi no te oraora-maitai-raa i roto i te ao nei, ua riro te avaava ei fifi ino roa e o te nehenehe râ hoi e apehia.” No te aha ïa te mau taata e tamau noa ˈi i te pupuhi e i te ooti mai i te pohe na roto i te avaava? Mea papu maitai te mau tumu ia ore ratou ia pupuhi i te avaava. Mea iti roa râ te mau tumu e pupuhi ai ratou i te avaava.
I te avae tenuare no taua matahiti ra, ua nenei te pû maimiraa Worldwatch, i Washington, i te hoê faataaraa papu no nia i te avaava, tei faaite i te mau parau i nia nei e te tahi atu â. Te parau ra teie faataaraa e: “E haapohe te avaava 13 hauraa i te mau Marite ia faaau-anaˈe-hia i te mau raau taero puai, e 8 hauraa i te mau ati poromu.” I te mau matahiti atoa, i te Fenua Marite, hau atu te feia e pohe nei i te avaava i te mau Marite i pohe i te Piti o te Tamaˈi rahi o te ao nei. Ua faaite â te faataaraa a te pû maimiraa Worldwatch e: “Te rave nei te mau faatereraa i te mau faanahoraa etaeta no te aroraa i te hamaniraa e te haaparareraa i te marijuana e te opium, aita râ ratou e aro nei i te avaava, raau o te haapohe rahi nei i te taata.”
A haere noa ˈi te ite aravihi i mua, e rahi atoa ïa to ˈna faaiteraa mai i te huru pohe o te avaava. Hau atu i te piti mirioni taata pupuhi avaava e pohe nei i te matahiti hoê i te maˈi mafatu, i te mariri aˈi taata o te mahaha aore ra i te emphysème (oruraa o te tissu cellulaire na roto i te ôraa mai te gaz). E ohipa rahi aˈe te mafatu o te hoê taata pupuhi avaava i to te taata pupuhi ore. I te hiˈoraa au noa, e tupai to ˈna mafatu i te minuti hoê, e vau e tae atu i te ahuru tupairaa hau i to te taata pupuhi ore i te ao, e e toru e tae atu i te pae i te po. Ua faaite mai te tahi mau ohipa i neneihia i roto i te vea Science (beretane) e: “O te avaava te tumu matamua o te maˈi mariri aˈi taata e haapohe nei i te taata tei itehia i te Fenua Marite e, ia au i te mau manaˈo, o te avaava te tumu i pohe ai 30 i nia i te hanere o te feia roohia i te mau huru maˈi mariri aˈi taata atoa.” Te rahiraa i roto i teie 30 i nia i te hanere, o te mariri aˈi taata ïa o te mahaha. Te hoê taata no Afirika Apatoa tei pupuhi 90 avaava i te mahana, ua ino ïa to ˈna uaua no te mata e ua haapô roa ˈtu ïa te reira i to ˈna mata, inaha ua roohia o ˈna i te maˈi amblyopie o te avaava (te pôraa te mata na roto i te taero avaava).
Faatiamâhia anei no te riro mai ei tîtî?
I teie nei, no te mea ua tiamâ te vahine, te pupuhi rahi nei oia i te avaava e te ooti rahi atoa nei oia i ta ˈna i ueue. I mutaa ihora, te tumu matamua e pohe ai te mau vahine Marite, o te mariri aˈi taata ïa o te titi; i teie nei râ, o te mariri aˈi taata ïa o te mahaha, tei maraa roa i nia i te 500 i nia i te hanere mai te matahiti 1950 mai. Ua haapohe te mariri aˈi taata o te mahaha hau atu i te 38 000 vahine i te matahiti i mairi aˈenei. Te maraa rahi atoa nei te mau maˈi mafatu o te mau vahine. Te faaohipa rahi roa nei te avaava i te mafatu e i te faanahoraa opereraa toto o te tino, e no reira, i te mau matahiti atoa, 800 000 vahine tei roohia i te maˈi mafatu aore ra i te apoplexie (faaea-taue-raa te roro i te ohipa). I teie nei, ua hau atu i te hoê mirioni te numera o te mau vahine pupuhi avaava e roo-tamau-hia nei i te bronchite — numera riaria — ua hau atoa ïa i te numera o te mau tane. E faaino te mau raau e vai ra i roto i te auauahi o te avaava i te faanahoraa o te tino no te pae génétique (te mau mea e horoa mai i te mau huru atoa o te taata), e nehenehe hoi te reira e faatupu i te mariri aˈi taata i nia i te vahine hapû e ta ˈna aiû. Ua tiamâ mau anei te vahine o teie tau? Peneiaˈe paha ua tiamâ mai oia no te riro mai ei tîtî na te avaava, mai te mau tane ta ˈna i hinaaro ia aifaito?
No te faaiti mai i te mau ati e roohia mai ia ratou, ua taui ïa te tahi mau taata pupuhi avaava no te pupuhi i te paipu aore ra te tîta. I te avae titema i mairi aˈenei, ua faaore te Vea a te Taatira no te pae rapaauraa marite (beretane) i to ratou mau manaˈo. Ua hau atu te nicotine e te goudron e horoa mai i te maˈi mariri aˈi taata e te oxyde de carbone ino i roto i te avaava e tuuhia ra i roto i te paipu aore ra te tîta i te avaava noa. Te faaite nei te mau titorotororaa e e rave rahi mau taata, te mau taurearea iho â râ, te manaˈo nei e mea iti aˈe te ino i roto i te avaava taho o te auauhia i te avaava oti noa. Mea hape râ. I te matahiti i mairi aˈenei, i te fenua Marite, ua pohe te hoê taurearea 19 matahiti i te mariri aˈi taata o te vaha. I mua i te hoê pupu taata no te Apooraa [marite], ua parau to ˈna metua vahine e ua haamata oia i te auau i te 12raa o to ˈna matahiti, aita râ oia i hinaaro e faaea no te mea aita e parau faaararaa i nia i te mau puohu taho e no te mea atoa te turai ra te feia taaro ia na reira.
Ia auau anaˈe aore ra ia ote outou i te avaava taho ma te tapearaa i roto i te area o te paparia e te tîa niho, e nehenehe ïa outou e roohia i te mariri aˈi taata o te vaha, i te mau maˈi i nia i te tîa niho e e riro mai ïa te nicotine ei raau taero. E tupu mai te mariri aˈi taata i te vahi o te paparia aore ra o te tîa niho e orooro-noa-hia e te avaava, e e parare roa ˈtu te ino o taua maˈi ra i te tahi atu mau tuhaa o te tino. Te vai ra i roto i te taho fatata 20 nitrosamines e faatupu i te mariri aˈi taata e te hydrocarbures polycycliques e aromatiques. Te faaite ra te faataaraa a te pû maimiraa Worldwatch e i roto i te 20 matahiti i mairi aˈenei, ua maraa te raveraa i te avaava taho i nia i te 40 i nia i te hanere, e ua maraa atoa te mau mariri aˈi taata o te vaha.
Faainohia e te peu ino a te tahi pae
Eita noa te feia pupuhi avaava e faaino i to ratou iho tino, to te tahi atoa râ. Ua hau atu i te ahuru o te mau titorotororaa tei ravehia i te matahiti i mairi aˈenei o tei faaite mai e te taeroraa i te avaava manaˈo-ore-hia — te hutiraa i te auauahi avaava a te tahi — o te tahi atoa ïa tumu o te mariri aˈi taata o te mahaha o te mau hoa pupuhi ore i te avaava o te feia pupuhi avaava. Te faaite ra te mau maimiraa i ravehia i Tapone, i te Repupilita fédérale no Heremani, i Heleni e i te Fenua Marite e “e nehenehe te mau hoa o te feia pupuhi avaava e roohia e piti aore ra e toru taime hauraa i te maˈi mariri aˈi taata o te mahaha i te mau hoa o te feia aita e pupuhi ra i te avaava”. Ua faaite papu te hoê maimiraa e “te faatupu rahi nei te taero avaava manaˈo-ore-hia i te mariri aˈi taata haapohe i te Fenua Marite i te mau huru viivii atoa o te reva ia amuihia”. Ua itehia i te mau aivanaa no Canada e noa ˈtu e eaha te faito o te auauahi e hauˈahia e mea ino roa ïa. Te vai ra i roto ia ˈna “hau atu i te 50 mea e faatupu i te mariri aˈi taata tei matauhia e e 3 800 raau taa ê”. Te parau ra te hoê vea no te pae rapaauraa e: “Rahi noa ˈtu te faaearaa i pihai iho i te feia pupuhi avaava, e rahi atoa ïa te tumu e roohia ˈi i te mariri aˈi taata.”
E te viivii e hutihia ra e te feia aita e pupuhi ra i te avaava e ere ïa i te auauahi e pupuhihia maira i rapae na te feia pupuhi avaava. Hau atu i te mau auauahi atoa e pupuhihia ra e te taata pupuhi avaava, te vai atoa ra ïa te auauahi na roto i te omou avaava ta ˈna e tapea ra aore ra tei tuuhia ˈtu i roro i te vairaa rehu avaava. No roto mai i taua auauahi ra te 85 i nia i te hanere o te auauahi o te hoê piha te vai ra te feia pupuhi avaava i roto. Te vai ra i roto ia ˈna te mau taoˈa taero mai te formaldéhyde, te ammoniac, te acroléine, te oxyde nitreux, te hydrocarbures e te tahi atu â mau taoˈa taa ê. E tatai 50 teie auauahi i te rahiraa o te mau taoˈa e faatupu i te mariri aˈi taata o te hauˈahia nei e te feia pupuhi ore i te avaava e faaea ra i pihai iho i te feia pupuhi avaava.
Te mau tamarii e mau metua pupuhi avaava to ratou e tupuhia ïa ratou i te hupe, te hota, te bronchite, te aho pau e te pneumonie (mahaha puta toetoe). E topa mai te maramarama o te mau tamarii e metua vahine pupuhi avaava to ratou. Te faaite nei te mau maimiraa e mea taere roa ratou ia taio e e taere atoa ratou e rave rahi mau avae i te mau tamarii a te feia pupuhi ore i te avaava. Ia faaauhia i to te vahine pupuhi ore i te avaava, te fanau nei te mau metua vahine pupuhi avaava e piti hauraa i te mau tamarii pararai. I Inidia, e 39 i nia i te hanere o te mau vahine e auau ra i te avaava taho. No reira, te fanau nei ratou i te mau tamarii pararai roa. I te avae tiurai i te matahiti i mairi aˈenei, te faaite ra te Rata a te fare haapiiraa i te pae rapaauraa no Harvard (beretane) i te hoê tumu parau no nia i te ati o te faataeroraa manaˈo-ore-hia tei topahia “Te hutiraa aho hopea anei?”. Te faahope ra teie tumu parau na roto i teie mau parau e: “Ia ite ïa te feia paari pupuhi avaava e, ia tutui anaˈe ratou i te hoê omou avaava i mua i te mau tamarii, te hamani ino mau ra ïa ratou i te mau tamarii.” Aitâ ïa i parauhia te mau hamani-ino-raa i te mau taata atoa e haaati ra ia ratou!
No te aha te mau taata e haamata ˈi i te pupuhi i te avaava?
Ia au i taua mau tupuraa ra, no te aha te mau taata e pupuhi ai i te avaava i te hoê mahana? I teie mahana, te rahiraa o te feia pupuhi avaava apî, e mau taurearea ïa. O ratou te hinaarohia ra e huti mai na roto i te mau faaiteiteraa i te parau no te avaava, noa ˈtu ïa e te huna nei te mau fare hamaniraa avaava i te reira. Aita teie feia e faarahi nei te parau no te huti mai i te mau taurearea, te hohora nei râ teie feia i te mau mea i mua ia ratou ma te aravihi e te faahiahia. Teie hoê huru hohoˈa no ta ratou mau parau: “Matou te taiete e hamani nei i te avaava, aita matou e hinaaro nei ia pupuhi outou, e te mau taurearea, teie râ te hinaaro nei paha outou ia riro mai te mau taata paari.” Ua î ta ratou mau parau faaiteite i te mau mea e huti mai i te mau taurearea: pereoo faatitiauˈa, deltaplane, feia faahee, cow-boys, feia taaro, mau tane puai e mau vahine purotu, e mau taata apî anaˈe, nehenehe e te iˈeiˈe i roto i te mau vahi rarahi. Mea maitai aˈe ahiri teie mau faaiteiteraa i tuu mai i te mau fare maˈi e te fare vairaa taata pohe ei hohoˈa — eita râ ïa teie huru hohoˈa e tano no te hoo i te avaava.
Te peapea nei o Mariel Hemingway, idolo no e rave rahi mau taurearea, ia ite oia i te mau taurearea ia pupuhi i te avaava. Te parau ra oia e: “Te manaˈo nei au e o te hoê teie huru orureraa, mea maau roa râ! I te mau taime atoa e ite ai au i te mau taurearea ia pupuhi i te avaava, eita ta ˈu e nehenehe i te ore e uiui e: ‘No te aha outou i pupuhi ai i te avaava? Ua paari hoi outou i roto i te hoê totaiete tei ite e e haapohe te avaava!’” Tera râ, te pupuhiraa i te avaava o te faaiteraa ïa e tei rotopu ratou i te feia o teie nei tau, te feia au maitai, taata paari e te nehenehe. Na roto i te pupuhiraa i te avaava, e manaˈo ïa te mau taurearea e na ratou iho e faatere ia ratou, i te mea mau râ, te pee ra ïa ratou i te haavîraa a to ratou mau hoa. Te faaohipa-atoa-hia ra ratou e te mau fare hamaniraa avaava. Ua ite taua mau totaiete ra e tei roto to ratou tere-maitai-raa no a muri atu i te rima o te mau taurearea. Mai te peu e e nehenehe ta ratou e faataero i to ratou taurearearaa, peneiaˈe ratou o te vai noa ei feia hoo avaava i to ratou oraraa taatoa.
I te Fenua marite, ua opani aˈena te ture a te mau hau i te faaiteiteraa i te avaava na roto i te tele e te radio, teie râ i te avae titema i mairi aˈenei, ua hinaaro te Totaiete no te pae rapaauraa marite e “faaaano atu â i te opaniraa i te mau taoˈa atoa no roto mai i te avaava na roto i te mau huru haaparareraa atoa”. Aita i maoro, itehia maira te mau patoiraa a te fare hamaniraa avaava, te pae no te faaiteiteraa e te mau neneiraa vea. Ua riro teie ohipa ei faainoraa i to ratou tiamâraa i te pae hooraa taoˈa turuhia e te ture matamua tei apitihia mai i roto i te Ture rahi marite! I te mea hoi e aita ratou i nehenehe e faahape i teie mau tupuraa no nia te oraora-maitai-raa, te ui apî e te tahi atu â peu matauhia, ua huri ïa ratou i ta ratou parau i nia i te tahi mea ê atu: to ratou tiamâraa tivira e to te feia pupuhi avaava. Ei hiˈoraa, teie ta Philip Morris i parau e: “I teie mahana, to ˈu tiamâraa no te pupuhi avaava teie e patoihia nei. Ananahi, peneiaˈe paha e te tiamâraa ïa o te hoê taata no te pure aore ra no te maiti i to ˈna vahi faaearaa.” I te mea mau ra, te tiamâraa teie e patoihia nei, to ratou ïa “tiamâraa” no te imiraa i te moni na roto i te turairaa i to ratou taata-tupu ia faataero ia ratou.
No te aha e mea fifi mau ia faaore i te avaava
E nicotine to roto i te avaava. Te nicotine e raau taero ïa. E horoa oia i te hoê huru au maitai. E faatupu atoa râ oia i te hoê huru hinaaro e titau i te hoê mea. Te huna nei te mau taiete e hamani nei i te avaava i te reira tupuraa; ma te rave-faahou-raa mai i te parau a te taote William Pollin, faatere i te Piha maimiraa o te fenua iho no te pae o te raau taero, te faaite ra te taote Koop, faatere no te pae o te oraora-maitai-raa o te huiraatira o te fenua Marite, e “te nicotine o te raau taero ïa o te faatupu rahi i te hinaaro e titau i te hoê huru mea i roto i to tatou totaiete”.
Te hinaaro rahi nei hoê miria taata i te nicotine. Mea iti roa i roto ia ratou tei farii. ‘E nehenehe ta ˈu e faaore i te avaava ia hinaaro anaˈe au’, te parau ïa o ta ratou e faahiti nei no te tamârû ia ratou iho. Ia matau anaˈe i te avaava, e mea fifi roa ïa no te faaore i te reira. E rave rahi te mau mironi taata teie e tamata nei, e rave rahi hoi tei manuïa, mea rahi roa ˈtu â râ tei ore e manuïa. I te avae titema i mairi aˈenei, i roto i te hoê maimiraa no nia i te avaava e te oraora-maitai-raa, ua faahiti te faatere i te pae o te oraora-maitai-raa o te huiraatira i te Fenua marite i te hoê titorotororaa no te matahiti 1980 o tei faaite mai e e 60 i nia i te hanere o te feia pupuhi avaava marite e faaitoito nei i te faaore i te pupuhi avaava. Teie râ, hau atu i te 80 i nia i te hanere i rotopu ia ratou tei pupuhi faahou na mua aˈe hoê matahiti.
E ere i te ohipa ohie ia faaore anaˈe i te pupuhi i te avaava, e mea maitai râ. A faaore i te peu pupuhi avaava. A faaore no outou iho, ia faatura outou ia outou iho, no to outou iho maitai e no ta outou iho mau tamarii. A faaore atoa no te maitai e te oraora-maitai-raa o te feia e haaati ra ia outou. Mea faahiahia roa teie tumu hopea mai te peu e e faariro outou ia outou ei kerisetiano. E tia hoi ia outou ia here i to outou taata-tupu. Te here ra anei outou ia ratou mai te peu e e haaviivii outou i te mataˈi o ta ratou e huti ra i ta outou auauahi ino? (Mataio 7:12; 22:39)? Te tumu ïa te feia pupuhi avaava tei riro mai ei Ite a Iehova i faaore ai i taua peu matauhia ra, e te mau Ite i hoo na i te mau mea mai te avaava i te matamua ra aita ïa ratou e rave faahou ra i taua ohipa ra.
Aita e vai ra te hoê ravea ohie no te faaore i te pupuhi avaava. Mai te peu te pupuhi ra outou, e taata taero ïa outou o te tamata ra i te atuatu i te reira no te huru au maitai o ta te nicotine e faatupu ra. Ua ite te feia i faaore e e ohipa fifi mau te faaoreraa i te huru hinaaro e titauhia ra e te nicotine. Tera râ, te mau mirioni maˈi e te pohe e faatupuhia ra e te avaava i te mau matahiti atoa o te hoê ïa puai o te turai i te feia pupuhi avaava ia faaore i te reira. Teie râ, no te rahiraa o te feia pupuhi avaava, mea puai aˈe te hinaaro o te turai nei ia ratou ia pupuhi i te avaava. Te faaite mai nei te mau maimiraa apî e te haamatauraa i te rave i te nicotine hoê â ïa huru e te raveraa i te amphétamines, te cocaïne aore ra te héroïne. Te nicotine “e pahono oia i te huru hinaaro i faataahia e te mau piha maimiraa mai te mau huru o te hoê raau taero o te horoa mai i te peu ino tei matauhia. Inaha, e hauti oia i nia i te mau ohipa a te roro, e taui oia i te huru o te taata e e riro atoa oia ei haamaharaa biologique [au-maitai-raa o te nicotine] o te faatupu mai i te tahi huru peu i nia i te animala o te piha maimiraa e i nia atoa i te taata o tei hinaaro e tamata i te reira”.
Ia faainu-anaˈe-hia te feia pupuhi avaava i te chlorure ammoniac, e tatai ono ïa to ratou mape i te hamani i te nicotine. E faaau ratou i taua maraaraa ra na roto i te pupuhiraa e 20 i nia i te hanere avaava hau, e horoa ïa te reira i roto i to ratou tino te nicotine o ta ˈna e titau mai nei. Te faaite ra te hoê tumu parau i roto i te Science News e te feia pupuhi avaava e haapeapea ra no to ratou fifi e o te pupuhi ra i te mau avaava mea iti te faito o te goudron e “faaaifaito oia na roto i te haˈu-rahi-raa ˈtu â i te auauahi”. Te faahiti ra te tumu parau e “taua tamauraa i te haamaraaraa i te faito o te nicotine o te tapao ïa e e faatupu teie taoˈa i te hoê huru titauraa”. Te ohipa anaanatae, ua faaite mai te mau piha maimiraa e e noaa mai hoê â huru hinaaro ia tuu-anaˈe-hia te nicotine na roto i te patiaraa i roto i te uaua e e faaorehia ïa te pupuhiraa i te avaava na roto i teie ravea.
Eaha te ravea maitai aˈe no te faaore i te taero avaava? Te horoa mai nei te mau faahitiraa no roto i te vea Oraora-maitai-raa (beretane) no te avae febuare 1986 i teie mau parau fariihia e te taatoaraa e: “Te opuaraa mau, tera anaˈe te mea e nehenehe e faaora i te hoê taata pupuhi avaava.” “Aita e vai ra te huero raau manamana o te nehenehe e faaore aore ra o te iriti i te hiaai i te avaava.” “I te mau mahana atoa, te faaea nei te mau taata i te pupuhi avaava — noa ˈtu e feia hinaaro rahi i te nicotine e tei matau roa.” “Te faaore-taue-raa eita ïa e haapohe i te taata, e mai te mea ra e o te ravea maitai roa ˈˈe ïa no te faaoreraa i te avaava.” “Te faataaraa hopea, te faaitoito nei e rave rahi feia aravihi no te pae haamaaroraa ia faaore oioi noa i taua ohipa ra: a faaore taue noa, e a faarue i ta outou vairaa rehu avaava. Ia hiaai anaˈe outou i te avaava, a haere a faaori haere i ta outou uri, a haere a ori haere, a hapu i te pape veavea, a haere e hoo haere. I te tahi atu parau ra, ‘a rave i te tahi ohipa taa ê atu i te pupuhi avaava’!”
Mai te peu e pupuhi avaava outou e e hinaaro outou i te faaore, a faaroo i te parau a te feia tei tamatamata. Mai te peu e eita e navai, a faaroo atu i te hoê reo hau atu i te faahiahia, oia hoi to Iesu, o tei parau e: “E aroha atu i to taata-tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Mataio 22:39). A faaea i te pupuhi i te avaava no te mea te here ra outou ia outou iho e te here atoa ra outou i to outou mau taata-tupu.
[Tumu parau tarenihia i te api 31]
No nia i te taero o te avaava, teie ta te hoê tumu parau o te Vea a te Taiete no te pae rapaauraa marite i parau e:
“Te huna nei te totaiete taata o to tatou tau i te ino rahi o ta te avaava e faatupu no te oraora-maitai-raa. Ia papu maitai ïa ia tatou i teie mahana e e faatupu mai te taero o te avaava i te hinaaro e titau i te hoê mea hau roa ˈˈe i te ino i te Fenua Marite, e tei haapohe rahi roa ˈˈe i te taata e tei haapau rahi roa ˈˈe i te dala marite i te cocaïne, te héroïne, te syndrome immunodéficitaire acquis (Sida), te mau ati poromu, te mau taparahiraa taata e te mau totoaraa atoa.”
I muri aˈe i to ˈna faaiteraa e te haamauˈahia nei hoê miria dala marite i te matahiti no te aroraa i te mariri aˈi taata, te faaite nei â teie vea e: “Te mea e toe nei, o te hoê ïa aroraa i te mau tumu o te mariri aˈi taata o te tia ia rave-amui-hia (...). Te faaite nei te mau numera e i teie mahana, i roto i te hoê hiˈoraa au noa, 1 000 taata marite e pohe nei i te mahana, o te taero avaava te tumu.”
No te aroraa i te taero o te avaava e to ˈna mau faahopearaa oia hoi “te mau mariri aˈi taata, emphysèmes e maˈi mafatu”, te faaara nei oia e: “E tia ia haamaraahia te tute i nia i te mau hooraa avaava ia aifaito i te pau o te huiraatira na roto i te taero o te avaava. Mai te peu e e haapau te pupuhiraa i te avaava hau atu i te 2,60 $ [fatata 300 farane] i te hoê puohu avaava i te huiraatira e i ta tatou faanavairaa faufaa (ta tatou pauroa), e tia ïa i te feia e hinaaro i te pupuhi i te avaava ia aufau taua moni ra (...). E tia atoa ia faaitihia mai te mau tururaa a te hau no nia i te faaapuraa i te avaava (...). E tia ia tuuhia te mau parau faaararaa i nia i te mau mea atoa no roto mai i te avaava (...). E tia atoa ia faaorehia te mau faaiteiteraa no nia i te avaava i roto i te mau huru haaparareraa parau atoa (...). E tia i te feia tuiroo e te mau taata taviri hohoˈa teata ia faaore i te haafaufaa i te ohipa pupuhi avaava.”
Teie te parau hopea a taua vea ra e: “Te manaˈo nei au e ua tae i te tau no te feruri-maitai-raa e no te faaitoito. E tia ia taotiahia. Ua faaitehia te faaararaa hopea.” — JAMA, 11 no eperera 1986.
[Hohoˈa i te api 28]
I EUROPA E I TE FENUA MARITE 20 % TE FEIA I POHE I TE TAERO AVAAVA
I CANADA 17 % TE FEIA I POHE I TE TAERO AVAAVA
I ROTO I TE AO NEI 5 % TE FEIA I POHE I TE TAERO AVAAVA
[Hohoˈa i te api 29]
Te feia pupuhi avaava, tei riro ei tîtî na te nicotine, te hamani ino nei ïa ratou i te mau taata pupuhi ore i te avaava.