VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g86 8/9 api 6-9
  • Te ava e te faahororaa i te hoê pereoo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ava e te faahororaa i te hoê pereoo
  • A ara mai na! 1986
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ava e te mata
  • Te ava e te huru haavaraa
  • Te ava e te oioiraa i te arai i te mau fifi
  • Te ava e outou
    A ara mai na! 1986
  • Ia paraparau i te tamarii no nia i te ava
    Tauturu no te utuafare
  • A tapea i te manaˈo faito noa no nia i te inuraa i te ava
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • A pee i te manaˈo o te Atua no nia i te ava
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
Ite hau atu â
A ara mai na! 1986
g86 8/9 api 6-9

Te ava e te faahororaa i te hoê pereoo

E parahi outou i roto i te pereoo, e faaharuru atu e a reva ˈtu ai. No outou, faahoro i te hoê pereoo e au paha ïa o te hoê atu â huru to outou, mai te peu iho â râ e te faahoro ra outou e rave rahi matahiti i teie nei. Teie râ, eita te mau mea atoa i te mea ohie.

Ua numerahia e, i roto i te mau tupuraa matau-noa-hia, 12 faaotiraa faufaa roa e ravehia e outou i te kilometera hoê. E au teie mau opuaraa i te mau mea ta outou e ite ra e te mau mea ta outou e faaroo ra no roto mai i te tahi atu mau pereoo, te mau tapao i nia i te purumu e te taata haere avae noa. Te itehia ra te reira ia faaohipa outou i te tapearaa, te haapuairaa, te tauiraa e te faahororaa. Teie râ, e taime poto roa to outou no te rave i teie mau faaotiraa: e mea pinepine roa te tahi noa tetoni.

No reira, e titau te faahororaa i te pereoo i te hoê au-maite-raa i rotopu i te mau opuaraa e te mau huru raveraa. Inaha, e haafifi te ava i te reira. No te aha? No te mea e haaparuparu te reira i te ravea o te taata faahoro pereoo, e to ˈna aravihi i te faahoro. — Hiˈo i te tabula “Te faito ava e te huru” i te api.

Te ava e te mata

Ia au i te tahi mau hiˈopoaraa, ia faahoro outou i te pereoo, na to outou mata e horoa mai e 85 e tae atu i te 90 i nia i te hanere o te mau mea no nia i te tereraa pereoo. Na te mau uaua e faahautiuti e e faatano i to outou mata e papu maitai atu ai outou ia hiˈo. Inaha, e haaparuparu te ava i teie mau uaua, e e haafifi atu ai i te mata i mua i te mau tupuraa huru rau.

Oia hoi, no te ava e ore ai te mata e nehenehe maitai ai e faito i te maramarama e ô atu i roto, mea atâata roa hoi i te pô. No te aha? No te mea e taerehia te mata ia arai i te fifi ia anaana mai te mori teitei o te mau pereoo i roto ia ˈna. Te horoa mai nei te vea ra Inu, ite e faahoro, operehia e te Taatiraa pereoo marite i teie mau haamaramaramaraa: “I te tau maitai, hoê noa tetoni no te poro mata ia tapô i mua i te anaana o te mau mori teitei. I muri aˈe i to ˈna rooraahia i te anaana, e hitu tetoni no ˈna ia haamatau faahou i te pouri. E faataere te ava i teie ohipa.”

A feruri na maa taime iti i teie tupuraa: Ua pouri roa. Te horo nei outou i nia i te hoê purumu oaoa e te tipuupuu hoi e e piti noa reni tereraa. Te anaana noa ra te mau mori teitei i nia i te feia faahoro e tere ra i na pae e piti ra. E topa anei to outou hau ia parauhia mai outou e ua inu te taata e haere mai ra i mua ia outou hou o ˈna a faahoro ai i te pereoo?

Hau atu â, e faaiti te ava i te ite i te hiti, oia hoi te neheneheraa e ite i te mau mea e vai ra na te hiti a hiˈo noa ˈi tatou i mua ia tatou. Te hoê fifi rahi roa ˈtu â ïa mai te peu e, hau atu i te mea ra e ua inu outou i te ava, e faatere puai outou. Faahiti faahou anaˈe na i te vea ra Inu, ite e faahoro: “Tei matauhia, eita te feia faahoro pereoo e ite e ia faahoro ratou e 50 km/h e iti mai ta ratou e ite ra i nia i te 25 %. I te 70 km/h, e afa mai ïa. Ia hau atu i te 100 km/h, aita i huru ê atu i te hororaa ˈtu i roto i te hoê eˈa i raro i te fenua.”

A feruri na i te mea e nehenehe e tupu mai ia faahoro te hoê taata no inu noa ˈtura i te ava mai teie te huru e ia tâpû oia i te tahi purumu aore ra ia na pihai iho oia i te pereoo e vai ra i te hiti purumu e te na reira maira te hoê tamarii rii i te horo...

Na nia ˈˈe, e nehenehe te taata taero e ite e toopiti na mea: e ite te taata faahoro i te toopiti pereoo e ere atura ïa i hoê. Te tahi atoa, e faahape te reira i te atearaa. I muri aˈe i teie nei mau hiˈoraa, e mea papu maitai ïa eita roa ˈtu te inuraa i te ava e au i te faahororaa i te hoê pereoo mai te hinu e ore e anoˈihia i te pape. Ma te feaa ore, ua tia roa te Bibilia i te na-ô-raa e: “To vai te mata uteute? Te feia parahiraa maoro i te inuraa uaina ra.” — Maseli 23:29, 30.

Parau mau, e mea faahiahia ia ite maitai eaha te mau mea e tupu ra i nia i te purumu, o te hoê noa râ teie o te mau mea titau-roa-hia no to outou maitai ia faahoro outou i te pereoo.

Te ava e te huru haavaraa

Ua papu anaˈe te mau mea atoa ia outou, na outou e feruri, aore ra e faaoti eaha ta outou e rave. Mai te peu tei nia outou i te hoê purumu e piti tereraa e te haere mǎrû noa ra te pereoo i mua ia outou. Tei ia outou ïa te parau e e haere outou na mua ˈtu ia ˈna e mai te peu e e, afea.

I reira atoa, e nehenehe te ava e faatupu mai i te hoê ohipa ino. Nafea ïa? E mea pinepine, ia rahi te ava i roto i to ˈna toto, e rahi atu â ïa te taata faahoro i te manaˈo e mea papu roa o ˈna. Te haapapu ra te buka ra Te ava e te papuraa (beretane) e: “I nia i teie faito [0,4 e tae atu i te 0,6 gramme ava i roto i te toto], e nehenehe te taata e manaˈo e e mea haapao maitai aˈe oia i te tahi atu mau taime, noa ˈtu e e taere rii oia, e hape rii to ˈna feruriraa. Aore ra, ia iti noa ˈtu ta ˈna mau ravea mau, e rahi noa ˈtu â ïa to ˈna tiaturiraa ia ˈna iho.” — Hiˈo Maseli 20:1; 23:29-35.

I te pae hopea, e taiâ ore paha te taata faahoro tei inu i te ava i te haere atu i mua i taua pereoo ra aora ra i te faahoro puai atu â. Mai te peu e aita oia i ite maitai i te faahoro, e nehenehe te hoê noa hape iti noa e riro mai ei ati rahi roa.

Te ava e te oioiraa i te arai i te mau fifi

Ua navai noa hoi te mea e eita te taata faahoro taero e ite maitai e te mea e e nehenehe oia rave noa i te mau opuaraa atâata. Te vai faahou râ te tahi fifi, oia hoi e faataere te ava ia ˈna ia arai oioi noa i te mau fifi. Inaha, e taerehia to ˈna avae i te faarue i te haapuairaa no te taahi i te tapearaa.

No te haapapu i te mau ati e nehenehe e itehia, te haapapu ra te parau i faahitihia i roto i te tumu parau i muri aˈe e, ia inu te hoê taata faahoro e piti mohina pia e 33 tenetilitera i te hoê hora, e taerehia ta ˈna opuaraa e 4/10 tetoni. Oia mau, e au ra e e mea iti roa te reira. Te parau faahou nei râ teie parau e: I roto e 4/10 tetoni, 10 metera te terehia i te hoê pereoo e tere ra 90 km/h! Inaha, peneiaˈe teie te faito e faataa i te ati purumu apehia e te ati ino roa.

Ia feruri tatou i nia i te mau faahopearaa o te ava i nia i te mata, te huru haavaraa e te oioiraa i te arai i te mau fifi, e papu maitai ïa ia tatou e no te aha ia anoihia te ava e te faahoro pereoo, e noaa ïa te pohe. Eaha râ te nehenehe e rave? Na nia ˈˈe, nafea outou e nehenehe ai e paruru mai ia outou e to outou utuafare fetii, i te fifi e roohia mai i te hoê taata faahoro tei inu rahi?

[Tapura i te api 8]

Te faito ava e te haerea

Mai te peu e mea vitiviti aˈe te hoê taata i te inu i te ava i to ˈna tino ia faaore atu i te reira, e maraa ïa te faito ava i roto i to ˈna toto i nia. Te parau ra faito ava, te rahiraa ava ïa e vai ra i roto i te toto, faataahia na nia i te g/l (gramme i te litera). Ei hiˈoraa, mai te peu e 0,20 g to outou faito ava, e 0,20 gramme ava ïa to roto i te litera toto hoê. Ia haere noa ˈtu te faito ava i nia, e taero roa ˈtu ïa te taata, mai tei faaitehia i roto i teie tabulaa:

Faito ava 0,20 g: E itehia te haaparuparuraa o te mau uaua e faatere i te oioiraa i te arai i te mau fifi e te huru haavaraa ia raeahia te faito ava i roto i te toto i nia i te 0,20 gramme i te litera. No te hoê taata faito au noa [ei hiˈoraa 70 kilo], e au ïa ua inu oia 1,5 tenetilitera ava anoi-ore-hia. Te faito ava ïa e vai ra i roto i te hoê mohina pia nainai, te hoê faito whisky aore ra 15 tenetilitera uaina”. — Ia au i te hoê vea marite no nia i te ava e te faahororaa i te pereoo.

Faito ava 0,50 g: “Ia inu te hoê taata, ei hiˈoraa, e piti aore ra e toru mohina pia nainai ma te amu ore i te maa e roaa ia ˈna te faito ava (0,40 e tae atu i te 0,50 g) e haafifi i ta ˈna faahororaa.” — Ia au i te hoê faaiteraa no nia i te maitairaa o te tino e te ava.

“E itehia i te huru-ê-raa ia raeahia te faito ava i nia i te 0,50 gramme i te litera. E pinepine i te itehia e, i nia i taua faito ra, e haafifi te ava i te huru haavaraa, te mau manaˈo e te puai haavîraa ia ˈna iho.” — Tabula parururaa i te ati purumu e te inuraa i te ava i roto i te feia apî, na James Malfetti e o Darlene Winter.

I roto i te tahi mau fenua, e nehenehe te hoê taata faahoro e 0,50 gramme ava i roto i to ˈna toto e tapeahia, no te mea ua faaotihia e ua paruparu mai to ˈna feruriraa.

Faito ava 1 g: “I te faito 1 g i te litera (e au te reira i te inuhia e pae inu i te hora), e faaite mai te taata i te mau fifi i te pae no te faaohiparaa i to ˈna mau melo: haereraa ma te papu ore, hapehaperaa te rima, fifi i te pae no te paraparauraa. I nia i teie faito, eita te mata e ite maitai, e nehenehe hoi e ite toopiti hohoˈa. Hau atu â, e iti mai te mea ta ˈna e nehenehe e ite: ei hiˈoraa, i nia i te hoê purumu, e ite noa te taata faahoro aore ra te taata haere avae i te mau mea i mua ia ˈna, eiaha râ te fifi e na te hiti.” — Buka no te feia apî: parururaa i te ati purumu e te inuraa i te ava, na Darlene Winter.

Ia au i te tahi mau tuatapaparaa numerahia, ia raeahia te faito ava 1 g e te hoê taata faahoro, e rahi atu te mau tupuraa atâata no te hoê ati purumu pohe i nia i te faito e 3 e tae atu i te 15 taime hau atu.

I roto e rave rahi mau fenua no Europa, e 0,80 gramme noa te ravai e tapeahia ˈi te hoê taata faahoro no to ˈna faahororaa ma te taero.

E ere i to ˈna taero-roa-raa e hamata ˈi ta ˈna huru faahororaa i te ino. I teie nei, e ere anei i te mea maitai aˈe eiaha ia inu hou a faahoro ai i te pereoo? Teie ïa te manaˈo paari te tia ia apeehia: inu aore ra faahoro, e tia ia maiti.

[Nota i raro i te api]

a Ia papu maitai e te horoa maira teie tabula i te hoê hiˈoraa no nia i te huru ite-pinepine-hia i te mau faito ava i roto i te toto e rave rau. E nehenehe te hoê faito ava inuhia e faatupu i te hopea taa ê i nia i te tahi huru taata, tei te huru o te faito matahiti, e melo tane anei aore ra e melo vahine, te maa i roto i te vairaa maa e te huru o te ava i inuhia. Hau atu â, e nehenehe te mau hopea o te hoê faito ava e taui, ia au i te huru o te taata i taua taime ra, te rohirohi aore ra te raveraa i te mau raau.

[Hohoˈa i te api 6]

E topa anei to outou hau ia parauhia outou e ua inu te taata faahoro e tere maira i mua ia outou hou a faahoro ai i te pereoo?

[Hohoˈa i te api 7]

Mai te ati purumu tei apehia e tae atu i te ati ino roa, tei te hoê mea iti roa: te faahopearaa o te ava i nia i te oioiraa i te arai i te mau fifi.

[Faaiteraa i te tumu]

H. Armstrong Roberts.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono