Te hoê taata e ta ˈna moemoeâ
FANAUHIA I TE 28 no titema 1856 i Staunton, i Virginie (Fenua Marite), e noa ˈtu e ua haere oia i te haapiiraa i te ivaraa o to ˈna matahiti, ua riro maira oia ei orometua haapii no te fare haapiiraa tuarua no Princeton. E i muri iho, faaô atura oia ia ˈna i roto i te politita. Maitiraa o tei faatae ia ˈna i roto i te hanahana e i roto atoa i te peapea rahi.
Ua tiaturi oia e ua ite oia i te ravea no te haamau i te hau. E te vai noa nei â hoi te huru feruriraa o teie taata tei opua i te haamau i te hau e tae roa mai i to tatou nei tau tei haapeapeahia e te tamaˈi. Te haa noa nei â e rave rahi mau taata politita e te mau tiatia vea no te haamau i te hau i roto i te ao nei ia au i ta ˈna opuaraa.
Eaha tei tupu no taua moemoeâ a Wilson ra? Ua noaa anei ia ˈna te ravea no te faaore i te riri, te tamaˈi e te mau faataheraa toto?
I te matahiti 1913 ra, ua riro maira o Woodrow Wilson ei 28raa o te mau peretiteni no te Fenua Marite. I te matahiti i muri iho, tupu atura te Tamaˈi Rahi i Europa. Te itehia ra te hoê haavîraa uˈana e te pohe i roto i te apoo varivari e te hauˈa ino i ropu i te haruru o te mau topita, te paapaainaraa o te mau pupuhi haapurara e te mau gaz haapuunena. O te hoê ïa taparahiraa taata tei ore â i itehia ˈˈenei.
I te Fenua Marite, aita roa ˈtu te nunaa e hinaaro e faaô atu i roto i taua tamaˈi no Europa ra. Ua hinaaro to Marite ia vai noa ratou i rapae i te tamaˈi i rotopu i te mau puai rahi no Europa. E ua riro te amui-ore-raa i roto i te tamaˈi ei manaˈo turuhia e te nunaa.
No roto te peretiteni Wilson i te haapaoraa presbytérienne e e taata faaroo oia e e taata manaˈo rahi atoa. Ua hinaaro mau oia e paruru i te amui-ore-raa i roto i te tamaˈi e te faataa-ê-raa i te Fenua Marite i te tahi atu mau fenua. Aita râ i mau ia ˈna taua mau tupuraa ra. I te matahiti 1915, ua faatomo te hoê pahi hopu helemani ia Lusitania, ma te haapohe 128 horo patete marite. Aita râ o Wilson i tamaˈi atu i to Helemani. I te matahiti 1916, riro faahou maira oia ei peretiteni no te Fenua Marite, e teie hoi tei parauhia no nia ia ˈna e, “Ua paruruoia ia tatou i te tamaˈi”.
“Ia faaorahia te demotaratia i roto i te ao nei”
I te matahiti i muri iho, ua faaite to Helemani e e topita ta ˈna mau pahi hopu na raro i te moana i te mau pahi atoa, te mau pahi tamaˈi e te mau pahi aita to roto i te tamaˈi. Teie ïa te auraa e fifihia te mau pahi marite atoa i tua. Manaˈo atura o Wilson e aita e ravea faahou. Ma te mauiui rahi, faaoti atura oia e aro atu ia Helemani, ma te parau e: “Ua riro te aratairaa i taua nunaa rahi hau ra [marite] i roto i te tamaˈi ei ohipa riaria mau, oia hoi te tamaˈi hau roa ˈˈe i te ino e te haapohe rahi i te taata i te mau tau atoa. I teie nei râ, mai te mea ra ïa e tei roto te oraraa o te huitaata nei i te ati.”
I roto i ta ˈna oreroraa parau i roto i te Apooraa rahi, ua parau atu oia e e aro te Fenua Marite “no te hau mau o te ao nei e no te faatiamâraa i te mau nunaa atoa”. I reira ïa to ˈna faahitiraa i teie parau tuiroo e: “Ia faaorahia te demotaratia i roto i te ao nei.” I te 6 no eperera 1917, ua tarima te Apooraa rahi i ta ˈna faaotiraa. Ua farii-popou-hia o Wilson e te pupu politita i roto i te Capitole, e i muri aˈe o te huiraatira marite ïa o te tiai maira ia ˈna i rapae. Aita râ o ˈna iho e oaoa ra. “Ua taa anei ia oe e eaha te mea ta ratou i haapopou?” o ta ˈna ïa i ani atu i te hoê o to ˈna mau taata. “Ta ˈu parau i teie mahana, e parau pohe ïa no to tatou nei mau taurearea. Nafea ïa te taata e nehenehe ai e haapopou i te reira?” Tau minuti i muri iho, “ua tamarô oia i to ˈna roimata e, tuu atura i to ˈna upoo i nia i ta ˈna iri raveraa ohipa, e taˈi noa ˈtura oia mai te tamarii ra te huru”. Te tamaˈi a Wilson tane (beretane), papaihia e John Dos Passos.
Ua ore ïa te amui-ore-raa i roto i te tamaˈi. I teie nei râ, ua ô te fenua o Wilson i roto i te tamaˈi riaria roa ˈˈe, ta te taata i ore â i ite aˈenei.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
U.S. National Archives