Te papai mai nei te mau taata taio
I te iteraa i te hoê ohipa
Ua apee au i ta outou mau manaˈo e vai ra i roto i te tumu parau “Mea nahea ra i mua i te ereraa i te ohipa” (vea na roto i te reo tahiti no te 8 no tenuare 1985). E metua vahine au no te hoê tamaiti iti e te hinaaro nei vau i te hoê ohipa fatata i to ˈu faaearaa e eiaha hoi no to ˈu taime taatoa. I muri aˈe i to ˈu taioraa i te vea, ua opua vau e rave te tahi mau hora no te faaneheneheraa i te mau fare. Ua haapuhara vau te tahi mau parau faaite i roto i te mau fare toa e aita vau i tiai maoro roa e toru ohipa i itehia mai ia ˈu. Mauruuru i ta outou mau aˈoraa.
P. S., Fenua Marite
“Te uiui nei te mau taurearea...”
Mauruuru no te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea...”. E riro teie nei rata i te faahuru ê ia outou no te mea e vahine au e e 47 hoi to ˈu matahiti. No te mea râ e mea fifi roa to ˈu vai-tamarii-raa e taurearearaa, e mea na roto i to ˈu taioraa i ta outou mau vea to ˈu maramaramaraa i te tahi o to ˈu mau huru ei tamarii.
N. W., Fenua Marite
Te vai ra ta ˈu hoê tamaroa e 17 matahiti e te matararaa mai te mau tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea...”, ua tano mau â te taeraa mai. Te ite nei au eaha ra ta ˈu e ani nei i ta ˈu tamaiti, e mea fifi roa râ na ˈu i te faataa ˈtu ia ˈna to ˈu mau manaˈo. Ua horoa mai ta outou mau tumu parau i te mau parau no te aratairaa ia ˈna i roto i te reira faito matahiti fifi mau. Noa ˈtu e no te mau taurearea teie nei mau aˈoraa, e ite atoa te mau taata paari i te tauturu. Ahiri i te 17raa o to ˈu matahiti te vai atoa ra teie mau tumu parau mai te reira te huru!
S. S., Fenua Marite
Te tura no te mau huma
Ua faahuru ê mau ia ˈu te tumu parau ra “Eiaha e hiˈo i te parahiraa, a hiˈo mai ia ˈu!” (vea tahiti no te 8 no tiurai 1985). Te vai nei to ˈu hoê hoa mai te reira, e ua faaite mai ta ˈu taioraa i te faufaaraa i te haapao atu e te tauaparau atu i te mau huma. Mauruuru i ta outou mau aˈoraa.
L. L., Fenua Marite
Haapiiraa tuatoru aore ra haapiiraa i te hoê ohipa
E au ra i to ˈu taioraa i te tumu parau “E haere anei i te haapiiraa tuatoru... aore ra e haapii i te hoê ohipa?” (vea tahiti no te 8 no eperera 1985) e te horoa mai nei te manaˈo e te horoa noa ra haapiiraa tuatoru i te mau ohipa i roto i te mau piha toroa. Mea hape teie huru haapapuraa, no te mea te faaineine atoa ra te mau haapiiraa tuatoru i te mau ohipa rave rima noa mai te mau soudeur aore ra technicien i te pae uira. E mea mâmâ aˈe no te taata haapii ia apee taua mau porotarama ra i te haereraa ˈtu i te hoê fare haapiiraa toroa. E riro atura te haapiiraa tuatoru ei ravea mâmâ no te haapii i te hoê toroa aore ra ohipa.
P. M., Fenua Marite
Aita teie nei tumu parau e faahapa ra i te haapiiraa tuatoru, te faaite papu noa ra oia e e mea faufaa roa ˈˈe te haapiiraa i te hoê toroa eiaha ra i te haapiiraa i te hoê noa ohipa a te hau. Ma te ore atoa e faahapa i te haapiiraa e horoahia ra e te tahi mau haapiiraa tuatoru, e au ra e aita te huru tupuraa e te mau tabula no te haapiiraa tuatoru e faaitoito ra i te paeau varua haamauhia e te Bibilia, oia hoi te hoê faaroo papu i te Atua e i ta ˈna mau opuaraa e te hoê haerea mâ. Na oe iho e faaoti e e haere oe i te haapiiraa tuatoru aore ra aita, te manaˈo nei râ matou e mea maitai aˈe i te faaara i te mau fifi e vai nei. — Te feia papai.