VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwbq tumu parau 149
  • Eaha te auraa o te parau “e mata ei mata ïa”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te auraa o te parau “e mata ei mata ïa”?
  • Te pahono ra te Bibilia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Pahonoraa a te Bibilia
  • Eaha te fa o tera ture?
  • E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i tera ture?
  • Manaˈo hape no nia i tera ture
  • E tapea anaˈe i te mata maitai
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2004
  • E tia anei ia tatou ia mǎtaˈu i te pifao?
    A ara mai na! 1989
  • E faaite anaˈe i te anaanatae mau—ma te hiˈo i te taata ma te faatura
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2006
  • Haamanaˈoraa o te mahana tairururaa taa ê
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2005
Ite hau atu â
Te pahono ra te Bibilia
ijwbq tumu parau 149
Te mata o te hoê taata

Eaha te auraa o te parau “e mata ei mata ïa”?

Pahonoraa a te Bibilia

E tuhaa te ture “e mata ra ei mata atoa ïa” o te Ture ta te Atua i horoa i te nunaa Iseraela i tahito na roto ia Mose e o ta Iesu atoa i faahiti i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa. (Mataio 5:38; Exodo 21:24, 25; Deuteronomi 19:21, Te Bibilia Moˈa ra) Ua haamauhia tera ture no te haava ma te parau-tia i te feia rave hara ia tano te faautuaraa i te hara i ravehia.

E faaohipahia teie ture no te haava i te hoê taata o tei opua e rave i te ino i nia i te tahi atu taata. Te na ô ra te Ture: “E fati ei fati ïa, e mata ei mata, e niho ei niho, te ino ta ˈna i rave i nia i te tahi atu taata, ia rave-atoa-hia ïa i nia ia ˈna.”—Levitiko 24:20.

  • Eaha te fa o tera ture?

  • E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i tera ture?

  • Manaˈo hape no nia i tera ture

  • Ua faatitiaifaro Iesu i te hoê manaˈo hape

Eaha te fa o tera ture?

Aita teie ture e faaitoito ra i te taata ia tahoo. Ua tauturu râ te reira i te mau haava ia faautua ma te tano, eiaha te faautuaraa ia etaeta roa. Hau atu â, mai te peu te opua ra te hoê e haamauiui i te tahi atu, e tapea ïa tera ture ia ˈna ia na reira.

Te faataa ra te Ture: “E faaroo e e mǎtaˈu vetahi atu, e e ore roa ratou e rave faahou i te tahi mea ino mai tera i rotopu ia outou.”—Deuteronomi 19:20

E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i tera ture?

Aita, e tuhaa hoi te reira o te ture a Mose o tei hope hoi na roto i te tusia taraehara o Iesu.—Roma 10:4.

Noa ˈtu râ, te tauturu mai ra tera ture ia taa i te manaˈo o te Atua. Ei hiˈoraa, mea faufaa roa te parau-tia no te Atua. (Salamo 89:14) Hau atu â, te faaite mai ra te reira i ta te Atua huru hiˈoraa i te parau-tia, oia hoi mea titauhia ia aˈo i te taata i rave i te ino “ma te tano noa.”—Ieremia 30:11.

Manaˈo hape no nia i tera ture

Manaˈo hape: Mea etaeta roa tera ture.

Te parau mau: Aita teie ture e farii ra ia faautua-etaeta-roa-hia aore ra ia hamani-ino-hia te taata i rave i te ino. Ia faaohipa-maitai-hia anaˈe râ teie ture, e hiˈopoa na mua te mau haava i te tupuraa, e na reira atoa te manaˈo turai o tei rave i te ino. I muri noa mai i te reira ratou e horoa ˈi i te faautuaraa e tano. (Exodo 21:28-30; Numera 35:22-25) No reira ia haapao-maite-hia tera ture, eita ïa e horoahia te faautuaraa etaeta roa.

Manaˈo hape: Te faatia ra tera ture ia tahoo.

Te parau mau: Te na ô ra te ture a Mose: “Eiaha oe e tahoo e e inoino i te mau tamarii a to oe nunaa.” (Levitiko 19:18) No reira aita te ture i turai i te taata ia tahoo. Ua faaitoito râ te reira ia ratou ia tiaturi i te Atua, e oia i te faanahoraa ta ˈna i rave no te faautua i te mau hara i ravehia.—Deuteronomi 32:35.

Ua faatitiaifaro Iesu i te hoê manaˈo hape

Ua ite Iesu mea hape te manaˈo o vetahi no nia i te ture “E mata ei mata ïa.” Ua faatitiaifaro oia i to ratou manaˈo ma te parau: “Ua faaroo outou e i parauhia na: ‘E mata ei mata ïa. E niho ei niho.’ Te parau atu nei râ vau: Eiaha e aro i te taata ino. I tei poara mai râ i to papariˈa atau, a fariu atoa ˈtu i te tahi atu papariˈa.”—Mataio 5:38, 39.

Ua na ô Iesu: “Ua faaroo outou e i parauhia na.” Te manaˈo ra oia i te mau tia haapaoraa ati Iuda o tei haapii na ia tahoo. Ua parau te aivanaa Bibilia o Adam Clarke: “E au ra e ua faaohipa hape te mau ati Iuda i teie ture no te faatia i te inoino e te mau mea ino atoa ta te feruriraa tahoo e faatupu mai.” Ma te turai i te taata ia tahoo, ua taviri roa teie mau tia haapaoraa i ta te Atua ture.—Mareko 7:13.

Area o Iesu, ua haapapu ïa o te here te niu o te Ture a te Atua. Ua parau oia: “O te faaueraa rahi roa ˈˈe teie e te matamua. Mai tera atoa te piti, o te na ô ra: ‘Ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.’ I nia i teie na faaueraa e piti i niuhia ˈi te Ture taatoa.” (Mataio 22:37-40) Ua haapii Iesu o te here, eiaha râ te tahoo, te haapapu o vai ta ˈna mau pǐpǐ mau.—Ioane 13:34, 35.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono