VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwbq tumu parau 88
  • E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i te Sabati?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i te Sabati?
  • Te pahono ra te Bibilia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pahonoraa a te Bibilia
  • Eaha te Sabati?
  • No te aha e ere te ture o te Sabati no te mau Kerisetiano?
  • Manaˈo hape no nia i te Sabati
  • Sabati
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • E tia anei i te mau kerisetiano ia haapao i te hoê mahana faafaaearaa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Hutihutiraa i te sitona i te Sabati
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • E taime to te ohipa e e taime to te faafaaearaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
Te pahono ra te Bibilia
ijwbq tumu parau 88
Mose e faaite ra i na pǎpǎ ofai e piti o na Ture ahuru

E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia haapao i te Sabati?

Te pahonoraa a te Bibilia

Aita e titauhia i te mau Kerisetiano ia haapao i te Sabati i te mau hebedoma atoa. Te haapao ra te mau Kerisetiano i “te ture a te Mesia”, aita râ te Sabati e ô i roto i tera ture. (Galatia 6:2; Kolosa 2:16, 17) Na te aha e haapapu ra i te reira? Na mua roa, a hiˈopoa eaha te tumu o te Sabati.

Eaha te Sabati?

No roto mai te taˈo “Sabati” i te hoê taˈo Hebera, o “faafaaea” aore ra “faaea” te auraa. Ua faahiti-matamua-hia te reira i roto i te Bibilia i roto i te mau faaueraa horoahia i te nunaa Iseraela i tahito ra. (Exodo 16:23) Ei hiˈoraa, te na ô ra te maharaa o na Ture Ahuru: “A haamanaˈo i te mahana Sabati no te haamoˈa i te reira. E haa e e rave oe i ta oe mau ohipa atoa e ono mahana, area te hitu o te mahana, e Sabati ïa no Iehova to oe Atua. Eiaha roa oe e rave i te tahi ohipa.” (Exodo 20:8-10) Ua haamata te mahana Sabati i te toparaa mahana o te Mahana pae e tae atu i te toparaa mahana o te Mahana maa. I te roaraa o te Sabati, aita te mau Iseraela i nehenehe e faarue i to ratou vahi, tahu i te auahi, haaputu i te vahie aore ra amo i te tahi faufaa. (Exodo 16:29; 35:3; Numera 15:32-36; Ieremia 17:21) Ia ore te hoê taata e pee i te Sabati, e haapohehia o ˈna.—Exodo 31:15.

Ua pii-atoa-hia “Sabati” te tahi atu mau mahana i roto i te tarena ati Iuda, oia atoa pauroa te 7raa e te 50raa o te matahiti. I te mau matahiti Sabati, aita te fenua e faaapuhia e aita te mau Iseraela e faahepohia ia aufau oioi i ta ratou tarahu.—Levitiko 16:29-31; 23:6, 7, 32; 25:4, 11-14; Deuteronomi 15:1-3.

Iesu i nia i te pou haamauiuiraa

Ua faaore te tusia a Iesu i te ture o te Sabati

No te aha e ere te ture o te Sabati no te mau Kerisetiano?

Ua haamauhia te ture o te Sabati no te nunaa anaˈe i raro aˈe i te toea o te ture horoahia ia Mose. (Deuteronomi 5:2, 3; Ezekiela 20:10-12) Aita roa ˈtu te Atua i titau i te tahi atu nunaa ia pee i te hoê mahana Sabati. Hau atu, ‘ua matara mai te ati Iuda i te Ture’ a Mose, oia atoa i na Ture Ahuru, maoti te tusia a Iesu Mesia. (Roma 7:6, 7; 10:4; Galatia 3:24, 25; Ephesia 2:15) Aita te mau Kerisetiano e pee ra i te ture a Mose, te pee nei râ ratou i te hoê ture rahi aˈe, oia hoi te ture o te here.—Roma 13:9, 10; Hebera 8:13.

Manaˈo hape no nia i te Sabati

Manaˈo hape: Ua haamau te Atua i te Sabati a faafaaea ˈi oia i te hituraa o te mahana.

Tupuraa mau: Te na ô ra te Bibilia: “Ua haamaitai ihora te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira; no te mea, i reira to ˈna faaearaa i ta ˈna atoa ra mau ohipa ta te Atua i hamani e i rave ra.” (Genese 2:3, Te Bibilia Moˈa ra) E ere tera irava i te hoê ture horoahia i te taata, e faaiteraa noa tera i ta te Atua i rave i te hituraa o te mahana poieteraa. Aita te Bibilia e faahiti ra i te tahi noa ˈˈe taata tei pee i te Sabati hou te tau o Mose.

Manaˈo hape: Ua auraro te mau Iseraela i te ture o te Sabati hou a fanaˈo ai i te ture a Mose.

Tupuraa mau: Ua parau Mose i te mau Iseraela: “Faaau maira Iehova to tatou Atua i te hoê faufaa ia tatou i Horeba,” te vahi i pihai iho i te mouˈa Sinai. E ô atoa i roto i teie faufaa, te ture o te Sabati. (Deuteronomi 5:2, 12) Ua faaite te aamu o te mau Iseraela e no ratou, e faanahoraa apî te Sabati. A feruri na: Mai te peu e ua auraro aˈena te mau Iseraela i te ture o te Sabati i te taime a faaea ˈi ratou i Aiphiti, nafea te Sabati e haamanaˈo ai ia ratou i to ratou faaoraraahia mai Aiphiti mai, mai ta te Atua i parau? (Deuteronomi 5:15) No te aha i parauhia ˈi ia ratou eiaha e ohi i te mâna i te hituraa o te mahana? (Exodo 16:25-30) E no te aha aita ratou i ite papu eaha te rave i te taime matamua i ofati ai te hoê taata i te ture o te Sabati?—Numera 15:32-36.

Manaˈo hape: E faufaa vai tamau te Sabati e e titauhia ia pee i te reira i teie mahana.

Tupuraa mau: I roto i te tahi mau huriraa Bibilia, ua faaohipahia te parau “faufaa vaiiho tamau” no te Sabati. (Exodo 31:16, Te Bibilia Moˈa ra) Tera râ, tera taˈo Hebera hurihia ei “vaiiho tamau,” e nehenehe atoa e faaohipa no te hoê mea o te “vai maoro i te tau a muri aˈe,” e ere noa râ no te hoê mea o te vai e a muri noa ˈtu. Ei hiˈoraa, te faaohipa ra te Bibilia i te hoê â taˈo no te faahiti i te autahuˈaraa Iseraela, ta te Atua i faaore a 2 000 matahiti i teie nei.—Exodo 40:15; Hebera 7:11, 12.

Manaˈo hape: E mea titauhia i te mau Kerisetiano ia pee i te Sabati i te mea e ua pee atoa Iesu i te reira.

Tupuraa mau: Ua pee Iesu i te Sabati no te mea e ati Iuda o ˈna. Ua titauhia ïa ia ˈna ia auraro i te ture a Mose mai to ˈna fanauraahia mai. (Galatia 4:4) I muri aˈe i to Iesu poheraa, ua faaorehia te faufaa o te Ture, oia atoa te Sabati.—Kolosa 2:13, 14.

Manaˈo hape: Ei Kerisetiano, ua pee te aposetolo Paulo i te Sabati.

Tupuraa mau: Ua tomo Paulo i roto i te mau sunago i te Sabati. Aita râ o ˈna i na reira no te haapao i te Sabati na muri i te mau ati Iuda. (Ohipa 13:14; 17:1-3; 18:4) Ua pee o ˈna i te hoê peu matauhia o to ˈna tau, oia hoi te pororaa i te parau apî oaoa i te mau sunago. E nehenehe te mau taata orero tei ratere i ǒ e titauhia ia vauvau i te hoê oreroraa parau i te feia tei putuputu mai no te haamori i te Atua. (Ohipa 13:15, 32) Ua poro Paulo “i te mau mahana atoa,” eiaha noa i te Sabati.—Ohipa 17:17.

Manaˈo hape: E titauhia i te Kerisetiano ia faatupu i te Sabati i te Tapati.

Tupuraa mau: Aita te Bibilia e faaue nei i te mau Kerisetiano ia faataa i te Tapati no te faafaaea e no te haamori i te Atua. No te mau Kerisetiano i te senekele matamua, ua riro te Tapati ei mahana ohipa mai te tahi atu mau mahana o te hebedoma. Te na ô ra te buka The International Standard Bible Encyclopedia: “I te senekele 4 i itehia ˈi te tahi mau tuhaa o te Sabati i te Tapati, i te taime i haamau ai te faatere Hau emepera Roma i te ture ia ore te tahi mau huru ohipa ia ravehia i te Tapati. O Constantin tera tia faatere e e ere o ˈna i te Kerisetiano.”a

No te aha ïa te vai ra te tahi mau irava Bibilia e au ra e te parau ra e mahana taa ê te Tapati? Te na ô ra te Bibilia e ua tamaa te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa Kerisetiano “i te mahana matamua o te hebedoma,” oia hoi te Tapati. E ere no te mea e mahana taa ê tera, no te mea râ e reva o ˈna i te mahana i muri iho. (Ohipa 20:7) Hau atu, no te tauturu i te feia tei roohia i te ati, ua parauhia i te tahi mau amuiraa ia tuu i te hiti i te tahi tino moni “i te mahana matamua o te hebedoma atoa,” oia hoi i te Tapati. E manaˈo noa tera no te tauturu ia ratou ia faaohipa maitai i ta ratou moni. Aita ratou e afai i tera tino moni i te hoê vahi haamoriraa, e tapea râ ratou i te reira i ǒ ratou.—Korinetia 1, 16:1, 2.

Manaˈo hape: Mea tano ore ia faataa i te hoê mahana i te mau hebedoma atoa no te faafaaea e no te haamori i te Atua.

Tupuraa mau: Ia au i te Bibilia, na te Kerisetiano taitahi e rave i tera faaotiraa.—Roma 14:5.

a A hiˈo atoa i te buka New Catholic Encyclopedia, Piaraa piti, Buka 13, api 608.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono