VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwbq tumu parau 66
  • Eaha te Hade e te Gehena ia au i te Bibilia?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te Hade e te Gehena ia au i te Bibilia?
  • Te pahono ra te Bibilia
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te pahonoraa a te Bibilia
  • Hoê vahi anei te Gehena e Hade no te haamauiui i te feia ino e a muri noa ˈtu?
  • Eaha ïa te auraa o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro?
  • Te faahohoˈa ra anei te Hade i te mauiui o te taata no te mea ua faataa-ê-hia o ˈna i te Atua?
  • Ua hoˈi mai aˈena anei te hoê taata mai “te Apoo” mai (Hade)?
  • O vai te haere i roto i te po auahi?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Eaha ˈtura te auahi o te po auahi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Eaha mau â te po auahi aore ra hade?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Haapiiraa hape 2: E mauiui te feia ino i roto i te po auahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te pahono ra te Bibilia
ijwbq tumu parau 66
Hohoˈa faaroo e faaite ra i te taata e mauiui ra i roto i te hoê vahi auahi ura.

Eaha te Hade e te Gehena ia au i te Bibilia?

Te pahonoraa a te Bibilia

E faaohipahia te taˈo Hade e Gehena i roto e rave rau irava Bibilia. (Salamo 16:10; Mataio 5:30) Ia au i te mau hohoˈa faaroo itehia i roto i teie tumu parau, e rave rahi taata te tiaturi ra te vai ra hoê po auahi, oia hoi te hoê vahi e auahi pohe ore to roto e e tuuhia ˈtu te feia ino no te faautua ia ratou. Tera râ, tera anei ta te Bibilia e haapii mau ra?

I roto i teie tumu parau

  • Hoê vahi anei te Gehena e Hade no te haamauiui i te feia ino e a muri noa ˈtu?

  • Eaha ïa te auraa o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro?

  • Te faahohoˈa anei ra te Hade i te mauiui o te taata no te mea ua faataa-ê-hia o ˈna i te Atua?

  • Ua hoˈi mai aˈena anei te hoê taata mai “te Apoo” mai (Hade)?

  • Irava Bibilia no nia ia Hade aore ra te Apoo

  • Auraa o te mau taˈo Bibilia ia au i te reo tumu

  • Nohea mai te parau o te po auahi?

Hoê vahi anei te Gehena e Hade no te haamauiui i te feia ino e a muri noa ˈtu?

E ere. No ô mai te taˈo “Gehena” i te iˈoa Heleni o te peho o Hinoma, i apatoa e i apatoa tooa o te râ o Ierusalema i tahito ra. (Ieremia 7:31) Ua tohuhia e e riro teie vahi ei faarueraa tino pohe. (Ieremia 7:32; 19:6) Aita e parau e faaite ra e i hurihia na te animara aore ra te taata ora i roto i te Gehena ia taninahia aore ra ia haamauiuihia. E ere ïa te reira i te taipe o te hoê vahi ite-ore-hia, i reira te taata e haamauiuihia ˈi i roto i te auahi ura e a muri noa ˈtu. Ua faahiti taipe râ Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te Gehena no te faautuaraa mure ore o “te piti o te pohe,” oia hoi te haamouraa, te pohe mure ore. (Apokalupo 20:14; Mataio 5:22; 10:28) Ua faaohipahia te taˈo Heleni hurihia ei hade no te parau o te “Apoo,” oia hoi te menema o te huitaata. Te faaite ra te Bibilia e aita te feia i roto i te “Apoo” e ite i te tahi noa ˈˈe mea no te mea ua pohe ratou.

  • Aita to te feia pohe e parau itea, aita ïa ratou e ite ra i te mauiui. “Aita hoi e ohipa, e opuaraa, e ite e e paari i te Apoo, ta oe e haere ra.” (Koheleta 9:10) Aita te feia pohe e nehenehe e faataˈi i to ratou mauiui. Te parau nei râ te Bibilia: “Ia haama te feia ino. Ia haamamûhia ratou i roto i te Apoo [hade, Te Bibilia Moˈa ra].”—Salamo 31:17; 115:17.

  • Ua parau te Atua e faautuaraa te pohe no te hara, e ere râ hoê vahi auahi ura no te haamauiui i te taata. Ua parau te Atua i te taata matamua ra o Adamu e e pohe o ˈna ia ofati noa ˈtu o ˈna i ta ˈna ture. (Genese 2:17) Aita te Atua i faahiti noa ˈˈe i te parau o te hoê vahi auahi ura no te haamauiui i te taata e a muri noa ˈtu. I muri iho, i to Adamu hararaa, ua faaite te Atua eaha ta ˈna faautuaraa: “E repo hoi oe, e i te repo e hoˈi ai oe.” (Genese 3:19) E pohe o ˈna. Mai te peu e tuu te Atua ia Adamu i te hoê vahi auahi ura, papu maitai e faahiti o ˈna i te reira. Aita te Atua i taui noa ˈˈe i te faautuaraa ia ofatihia ta ˈna mau ture. E rave rahi matahiti i muri aˈe i to Adamu hararaa, ua parau te hoê papai Bibilia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa: “Ta te hara hoi e aufau mai i te taata, o te pohe ïa.” (Roma 6:23) Aita ïa e titauhia te tahi atu faautuaraa i teie no te mea “te taata . . . tei pohe, ua matara ïa oia i ta ˈna hara.”—Roma 6:7.

  • E ohipa hairiiri no te Atua te haamauiuiraa i te taata e a muri noa ˈtu. (Ieremia 32:35) Aita tera manaˈo e tu ra i teie haapiiraa Bibilia: “E here te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Te hinaaro ra o ˈna ia haamori tatou ia ˈna no te mea te here ra tatou ia ˈna, eiaha râ no te mea te mǎtaˈu ra tatou i te haamauiuiraa mure ore.—Mataio 22:36-38.

  • Ua haere te feia maitai i Hade. Te parau ra te Bibilia e ua taa i te mau taata faaroo ra mai ia Iakoba e Ioba e e haere ratou i Hade aore ra i roto i te Apoo. (Genese 37:35; Ioba 14:13) Oia atoa no Iesu, ua parauhia e ua haere o ˈna i Hade, i muri iho i to ˈna poheraa e hou o ˈna a faatiahia ˈi. (Ohipa 2:31, 32, Te Bibilia Moˈa ra) Mea papu ïa e te faaohipa ra te mau huriraa Bibilia i te taˈo “Hade” no te parau o te “Apoo.”a

Eaha ïa te auraa o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro?

O Iesu tei faahiti i tera faahohoˈaraa e ua papaihia te reira i roto i te Luka 16:19-31. Te faahohoˈaraa, o te hoê ïa aamu e horoa ra i te hoê haapiiraa aore ra i te manaˈo o te Atua no nia i te tahi tumu parau. No reira, e ere te faatiaraa no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro i te hoê aamu tei tupu iho â, e faahohoˈaraa noa tera. (Mataio 13:34) No te ite atu â no nia i tera faahohoˈaraa, a taio i te tumu parau “E faahohoˈa te taata taoˈa rahi e o Lazaro ia vai ma?”

Te faahohoˈa ra anei te Hade i te mauiui o te taata no te mea ua faataa-ê-hia o ˈna i te Atua?

Aita. Te haapiihia ra e ia pohe te feia ino, te ite noa ra ratou i to ratou huru. Hau atu, te mauiui ra ratou no te mea ua taa ia ratou e ua faataa-ê-hia ratou i te Atua. Aita râ tera haapiiraa e tu ra i te manaˈo o te Bibilia o te parau papu ra e aita to te feia pohe e parau itea.—Salamo 146:3, 4; Koheleta 9:5.

Ua hoˈi mai aˈena anei te hoê taata mai “te Apoo” mai (Hade)?

E. Te faatia ra te Bibilia i te aamu o iva taata tei hoˈi mai mai te Apoo mai (hurihia ei “hade” i roto i te tahi mau Bibilia) e ua faatiahia ratou.b Mai te peu ua ite ratou i te hoê vahi auahi ura, papu maitai e faatia ratou i te reira. Aita hoê aˈe râ tei parau e ua haamauiuihia o ˈna aore ra ua ite o ˈna i te tahi mea. No te aha? Mai ta te Bibilia e haapapu ra, i to ratou poheraa, aita e parau itea to ratou. E au ra e te “taoto” roa ra ratou.—Ioane 11:11-14; Korinetia 1, 15:3-6.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Auraa o te mau taˈo Bibilia ia au i te reo tumu.”

b A hiˈo i Te mau arii 1, 17:17-24; Te mau arii 2, 4:32-37; 13:20, 21; Mataio 28:5, 6; Luka 7:11-17; 8:40-56; Ioane 11:38-44; Ohipa 9:36-42; 20:7-12.

Irava Bibilia no nia ia Hade aore ra te Apoo

Ioba 14:13: “Ahiri iho â oe i haamoˈe ia ˈu i roto i te Apoo [hade, Te Bibilia Moˈa ra], . . . ahiri oe i faataa i te taime no ˈu e haamanaˈo ai oe ia ˈu!”

Te auraa: Ua taa i te taata faaroo ra o Ioba e e faaea o ˈna i te mauiui i roto i te Apoo (Hade) e e faatia te Atua ia ˈna mai te Apoo mai.

Salamo 145:20: “E tiai Iehova i te feia e here ra ia ˈna, e haamou râ oia i te feia ino.”

Te auraa: E haamou roa te Atua i te feia ino. Aita o ˈna e tuu ia ratou i te hoê vahi auahi ura no te haamauiui ia ratou, a ora noa ˈi ratou.

Koheleta 9:10: “Aita hoi e ohipa, e opuaraa, e ite e e paari i te Apoo, ta oe e haere ra.”

Te auraa: Aita e parau itea to te feia i roto i te Apoo e aita ratou e mauiui ra. Hau atu, ua faatae teie papai Bibilia i tera mau parau î i te paari no te taata atoa, oia atoa te feia maitai.

Ohipa 2:31: “No reira oia i ite atea ˈi e i faahiti ai i te tia-faahou-raa o te Mesia, oia hoi eita oia e faaruehia i roto i te Apoo [hade, Te Bibilia Moˈa ra].”

Te auraa: Ua haere Iesu Mesia i roto i te Apoo (hade) i to ˈna poheraa.

Roma 6:23: “Ta te hara hoi e aufau mai i te taata, o te pohe ïa.”

Te auraa: O te pohe te faautuaraa no te hara, e ere râ te haamauiuiraa i te taata i te hoê vahi auahi ura.

Apokalupo 20:13: “E faahoˈi atoa maira te pohe e te Apoo i te feia pohe i roto ia raua.”

Te auraa: Ua pohe te feia i roto i te Apoo. E faaorahia mai ratou na roto i te tia-faahou-raa.

Apokalupo 20:14: “E hurihia ˈtura te apoo e hade i roto i te roto auahi.”—Te Bibilia Moˈa ra.

Te auraa: Maoti te tia-faahou-raa, e faahoˈihia te feia pohe i te ora. E haamou-roa-hia ïa te hade (te Apoo) e a muri noa ˈtu, e au ra e na roto i te auahi. I muri iho, e faaore-roa-hia te pohe no ô mai i te hara a Adamu.—Roma 5:12.

Auraa o te mau taˈo Bibilia ia au i te reo tumu

Ma te faaohipa i te taˈo “hade” no e rave rau auraa parau, e au ra e ua hinaaro te tahi mau taata huri Bibilia e faahiti i te manaˈo e haamauiuihia te feia ino e a muri noa ˈtu. Eita ratou e haamouhia. Aita ˈtura ïa te feia taio Bibilia i taa faahou i te auraa o te parau “hade” ia au i te reo tumu.

  • Hade (Heleni ᾅδης)

    Te auraa: Menema o te huitaata.—Salamo 16:10; Ohipa 2:31.

    Huriraa: Apoo e Hade (Te Bibilia Moˈa ra)

  • Gehena (Heleni γέεννα)

    Te auraa: Te haamouraa mure ore.—Mataio 5:30; 18:8.

    Huriraa: Gehena, te auahi mure ore, te auahi pohe ore ra (Te Bibilia Moˈa ra)

  • Taretaruso (Heleni ταρταρόω)

    Te auraa: Te huru tupuraa e faahaehaa-roa-hia ˈi te mau demoni, oia hoi te mau melahi ino e te orure hau.—Petero 2, 2:4.

    Huriraa: Taretaruso, te pouri (Te Bibilia Moˈa ra)

Nohea mai te parau o te po auahi?

No ô mai i te mau nunaa ěê: Ua tiaturi te ati Aiphiti i te hoê vahi auahi ura no te haamauiui i te feia pohe. I roto i te buka Amdouat, papaihia i te senekele 16 hou te tau o Iesu ia au i te mau aivanaa, e taorahia te taata i roto i te hoê apoo auahi ura e aita o ˈna e nehenehe e ora i te reira.—Te raˈi e te po auahi ia au i to Aiphiti (Beretane).

Aita te mau Kerisetiano matamua i haapii aˈe i te reira: Ia au i te hoê titionare no nia i te mau haapiiraa a te mau Kerisetiano matamua, mea faufaa ia tapao e i roto i te mau papai Heleni, aita tera mau Kerisetiano i poro aˈe e te vai ra te po auahi.—A Dictionary of Christian Theology.

Ua anoihia te mau haapiiraa philosopho Heleni i te mau tiaturiraa Bibilia: Ia au i te hoê buka titorotororaa Beretane, mai te senekele 2, ua haapii vetahi mau Kerisetiano i te philosopho Heleni e ua haamata ratou i te hinaaro e anoi i te reira i ta ratou mau tiaturiraa. Te haapiiraa philosopho ta ratou i au roa ˈˈe, o ta Platon ïa. Ua haapii atoa o ˈna e hurihia te feia pohe i roto i te po auahi. Ia au i te buka Histoire des enfers, i rotopu i te mau taata philosopho Heleni atoa, mea mana roa ˈˈe te haapiiraa a Platon no nia i te po auahi i nia i te taata.

Ua faaohipahia te haapiiraa o te po auahi ia manaˈo te taata e ere i te mea ino ia haamauiui ia vetahi ê: I te senekele 15, ua haamauhia te mau ekalesia Paniora i te hoê tiripuna. Ia au i te hoê buka a Jean Plaidy, ia ore te taata e farii i te haapiiraa a te haapaoraa, e taninahia ratou i nia i te hoê pou. E parauhia e na roto i tera ravea, e taa ia ratou eaha ta ratou e ite i roto i te po auahi mure ore e tiai ra ia ratou. E faataa atoa te feia haamauiui taata e na reira ratou no te turai i te taata ia tatarahapa hou to ˈna pohe. (The Spanish Inquisition) Tera atoa tei itehia i Beretane. Ua tanina te arii vahine Beretane o Marie I hau atu i te 300 Porotetani i nia i te pou. Ia au i te hoê buka a Alexander Tytler, ua manaˈo tera arii vahine e inaha e taninahia te varua o te feia patoi i roto i te po auahi e a muri noa ˈtu, mea tano ïa ia pee i te huru faautuaraa a te Atua ma te tanina i te feia ino i nia i te fenua.—Universal History.

Te mau tauiraa i to tatou tau: Ua taui te tahi mau haapaoraa i ta ratou haapiiraa no nia i te po auahi no to ratou hinaaro e faanavenave i te tariˈa o to ratou mau mero, eiaha râ no te patoi i te hoê haapiiraa hape. (Timoteo 2, 4:3) Ua parau te aivanaa Jackson Caroll: “Te hinaaro ra te taata i te hoê Atua mǎrû e o te ore e tamaˈi ia oe . . . E ere i te mea tano i teie tau ia faahiti i te parau o te hara e te faahapa.”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono