Eaha te Hade e te Gehena ia au i te Bibilia?
Te pahonoraa a te Bibilia
E faaohipahia te taˈo Hade e Gehena i roto e rave rau irava Bibilia. (Salamo 16:10; Mataio 5:30) Ia au i te mau hohoˈa faaroo itehia i roto i teie tumu parau, e rave rahi taata te tiaturi ra te vai ra hoê po auahi, oia hoi te hoê vahi e auahi pohe ore to roto e e tuuhia ˈtu te feia ino no te faautua ia ratou. Tera râ, tera anei ta te Bibilia e haapii mau ra?
I roto i teie tumu parau
Hoê vahi anei te Gehena e Hade no te haamauiui i te feia ino e a muri noa ˈtu?
Eaha ïa te auraa o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro?
Te faahohoˈa anei ra te Hade i te mauiui o te taata no te mea ua faataa-ê-hia o ˈna i te Atua?
Ua hoˈi mai aˈena anei te hoê taata mai “te Apoo” mai (Hade)?
Hoê vahi anei te Gehena e Hade no te haamauiui i te feia ino e a muri noa ˈtu?
E ere. No ô mai te taˈo “Gehena” i te iˈoa Heleni o te peho o Hinoma, i apatoa e i apatoa tooa o te râ o Ierusalema i tahito ra. (Ieremia 7:31) Ua tohuhia e e riro teie vahi ei faarueraa tino pohe. (Ieremia 7:32; 19:6) Aita e parau e faaite ra e i hurihia na te animara aore ra te taata ora i roto i te Gehena ia taninahia aore ra ia haamauiuihia. E ere ïa te reira i te taipe o te hoê vahi ite-ore-hia, i reira te taata e haamauiuihia ˈi i roto i te auahi ura e a muri noa ˈtu. Ua faahiti taipe râ Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te Gehena no te faautuaraa mure ore o “te piti o te pohe,” oia hoi te haamouraa, te pohe mure ore. (Apokalupo 20:14; Mataio 5:22; 10:28) Ua faaohipahia te taˈo Heleni hurihia ei hade no te parau o te “Apoo,” oia hoi te menema o te huitaata. Te faaite ra te Bibilia e aita te feia i roto i te “Apoo” e ite i te tahi noa ˈˈe mea no te mea ua pohe ratou.
Aita to te feia pohe e parau itea, aita ïa ratou e ite ra i te mauiui. “Aita hoi e ohipa, e opuaraa, e ite e e paari i te Apoo, ta oe e haere ra.” (Koheleta 9:10) Aita te feia pohe e nehenehe e faataˈi i to ratou mauiui. Te parau nei râ te Bibilia: “Ia haama te feia ino. Ia haamamûhia ratou i roto i te Apoo [hade, Te Bibilia Moˈa ra].”—Salamo 31:17; 115:17.
Ua parau te Atua e faautuaraa te pohe no te hara, e ere râ hoê vahi auahi ura no te haamauiui i te taata. Ua parau te Atua i te taata matamua ra o Adamu e e pohe o ˈna ia ofati noa ˈtu o ˈna i ta ˈna ture. (Genese 2:17) Aita te Atua i faahiti noa ˈˈe i te parau o te hoê vahi auahi ura no te haamauiui i te taata e a muri noa ˈtu. I muri iho, i to Adamu hararaa, ua faaite te Atua eaha ta ˈna faautuaraa: “E repo hoi oe, e i te repo e hoˈi ai oe.” (Genese 3:19) E pohe o ˈna. Mai te peu e tuu te Atua ia Adamu i te hoê vahi auahi ura, papu maitai e faahiti o ˈna i te reira. Aita te Atua i taui noa ˈˈe i te faautuaraa ia ofatihia ta ˈna mau ture. E rave rahi matahiti i muri aˈe i to Adamu hararaa, ua parau te hoê papai Bibilia i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa: “Ta te hara hoi e aufau mai i te taata, o te pohe ïa.” (Roma 6:23) Aita ïa e titauhia te tahi atu faautuaraa i teie no te mea “te taata . . . tei pohe, ua matara ïa oia i ta ˈna hara.”—Roma 6:7.
E ohipa hairiiri no te Atua te haamauiuiraa i te taata e a muri noa ˈtu. (Ieremia 32:35) Aita tera manaˈo e tu ra i teie haapiiraa Bibilia: “E here te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Te hinaaro ra o ˈna ia haamori tatou ia ˈna no te mea te here ra tatou ia ˈna, eiaha râ no te mea te mǎtaˈu ra tatou i te haamauiuiraa mure ore.—Mataio 22:36-38.
Ua haere te feia maitai i Hade. Te parau ra te Bibilia e ua taa i te mau taata faaroo ra mai ia Iakoba e Ioba e e haere ratou i Hade aore ra i roto i te Apoo. (Genese 37:35; Ioba 14:13) Oia atoa no Iesu, ua parauhia e ua haere o ˈna i Hade, i muri iho i to ˈna poheraa e hou o ˈna a faatiahia ˈi. (Ohipa 2:31, 32, Te Bibilia Moˈa ra) Mea papu ïa e te faaohipa ra te mau huriraa Bibilia i te taˈo “Hade” no te parau o te “Apoo.”a
Eaha ïa te auraa o te faahohoˈaraa a Iesu no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro?
O Iesu tei faahiti i tera faahohoˈaraa e ua papaihia te reira i roto i te Luka 16:19-31. Te faahohoˈaraa, o te hoê ïa aamu e horoa ra i te hoê haapiiraa aore ra i te manaˈo o te Atua no nia i te tahi tumu parau. No reira, e ere te faatiaraa no nia i te taata taoˈa rahi e o Lazaro i te hoê aamu tei tupu iho â, e faahohoˈaraa noa tera. (Mataio 13:34) No te ite atu â no nia i tera faahohoˈaraa, a taio i te tumu parau “E faahohoˈa te taata taoˈa rahi e o Lazaro ia vai ma?”
Te faahohoˈa ra anei te Hade i te mauiui o te taata no te mea ua faataa-ê-hia o ˈna i te Atua?
Aita. Te haapiihia ra e ia pohe te feia ino, te ite noa ra ratou i to ratou huru. Hau atu, te mauiui ra ratou no te mea ua taa ia ratou e ua faataa-ê-hia ratou i te Atua. Aita râ tera haapiiraa e tu ra i te manaˈo o te Bibilia o te parau papu ra e aita to te feia pohe e parau itea.—Salamo 146:3, 4; Koheleta 9:5.
Ua hoˈi mai aˈena anei te hoê taata mai “te Apoo” mai (Hade)?
E. Te faatia ra te Bibilia i te aamu o iva taata tei hoˈi mai mai te Apoo mai (hurihia ei “hade” i roto i te tahi mau Bibilia) e ua faatiahia ratou.b Mai te peu ua ite ratou i te hoê vahi auahi ura, papu maitai e faatia ratou i te reira. Aita hoê aˈe râ tei parau e ua haamauiuihia o ˈna aore ra ua ite o ˈna i te tahi mea. No te aha? Mai ta te Bibilia e haapapu ra, i to ratou poheraa, aita e parau itea to ratou. E au ra e te “taoto” roa ra ratou.—Ioane 11:11-14; Korinetia 1, 15:3-6.
a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Auraa o te mau taˈo Bibilia ia au i te reo tumu.”