VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • ijwhf tumu parau 31
  • E nafea ia patoi i te pohehae i roto i te faaipoiporaa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia patoi i te pohehae i roto i te faaipoiporaa?
  • Tauturu no te utuafare
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te pohehae?
  • Eaha te tumu o te pohehae tano ore?
  • E nafea oe e haavî ai i to oe pohehae?
  • E haavî te here i te pohehae tano ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua pohehae te tahi atu ia Iosepha
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2020)
  • E titauhia anei i te mau Kerisetiano ia pohehae?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Pohehae tano no te haamoriraa viivii ore a Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Tauturu no te utuafare
ijwhf tumu parau 31
Te inoino ra te hoê vahine faaipoipo a hiˈo ai i ta ˈna tane e paraparau ra i te tahi atu vahine i te hoê tamaaraa.

TAUTURU NO TE UTUAFARE | TE FAAIPOIPORAA

E nafea ia patoi i te pohehae i roto i te faaipoiporaa?

Mai te peu aita te hoa faaipoipo e tiaturi ra te tahi i te tahi, aita raua e oaoa. E nafea ïa ia ore e faatupu i te pohehae aita anaˈe e tumu papu no te na reira?

I roto i teie tumu parau

  • Eaha te pohehae?

  • Eaha te tumu o te pohehae tano ore?

  • E nafea oe e haavî ai i to oe pohehae?

  • Mai te peu e pohehae to oe hoa faaipoipo

  • Aratairaa no te aparauraa

Eaha te pohehae?

E rave rau auraa to te taˈo “pohehae.” Te pohehae i roto i teie tumu parau, o te hoê ïa huru aau e turai ra ia tatou ia manaˈo e te faahinaaro ra te tahi taata i to tatou hoa faaipoipo aore ra te faahinaaro ra to tatou hoa faaipoipo i te tahi atu taata. No tatou, e au ra e nehenehe to tatou faaipoiporaa e fifihia. I roto i tera huru tupuraa, mea tano ia pohehae tatou. O te faaipoiporaa hoi te natiraa puai roa ˈˈe i rotopu e piti taata. E titauhia i na hoa faaipoipo ia rave i te mau faanahoraa atoa no te paruru i te reira.

Aratairaa Bibilia: “E ere atura ïa raua e piti, hoê râ. . . . O ta te Atua i taati, eiaha te taata e faataa ê.”—Mataio 19:6.

“Mai te peu e fifihia te faaipoiporaa, ua riro te pohehae mai te hoê faaararaa auahi o te faaite mea atâta tera tupuraa e e titauhia ia haa.”—Benjamin.

Aita anaˈe râ e tumu papu, na te feaa e te mǎtaˈu e turai ia tatou ia pohehae. Maoti te here mau, eita na hoa faaipoipo e faaite i tera huru pohehae o te haamauiui ia raua. (Korinetia 1, 13:4, 7) Ua papai te aivanaa Robert Leahy: “E hinaaro oe e paruru i ta oe faaipoiporaa. Mai te peu râ e pohehae oe e aita e tumu papu no te na reira, e rave oe i te mau ohipa o te haafifi i ta oe faaipoiporaa.”a

Eaha te tumu o te pohehae tano ore?

Peneiaˈe mea pohehae roa oe i teie nei no te mea i na mua ˈtu, ua faaipoipo oe i te tahi taata tei taiva ia oe. Aore ra ua taiva paha hoê o to oe na metua i to ˈna hoa faaipoipo e te riaria ra oe ia tupu atoa te reira i roto i to oe faaipoiporaa.

“I to ˈu apîraa, ua taiva to ˈu papa i to ˈu mama. Mea fifi roa ïa no ˈu ia tiaturi ia vetahi ê. Ua haamauiui rahi te reira ia ˈu e i te tahi taime, mea fifi no ˈu ia tiaturi i to ˈu hoa faaipoipo.”—Melissa.

Teie te tahi atu tumu. E taata paha oe o te haapeapea rahi roa. Oioi paha ïa oe i te manaˈo e te hinaaro ra vetahi ê e haafifi i to oe faaipoiporaa. E tae roa paha oe i te manaˈo e e faarue to oe hoa faaipoipo ia oe no te ora e te tahi atu taata.

“Ua anihia i ta ˈu tane ia riro ei taata apee i te faaipoiporaa o te tahi hoa. Te auraa ïa e ua maitihia te tahi atu vahine apee ei apiti na ˈna. E hahaere raua e e patahia raua i te hohoˈa. Aita roa ˈtu vau i mauruuru i tera manaˈo. Ua parau roa vau ia ˈna eiaha e farii i tera toroa.”—Naomi.

Mea ê te mau peu ravehia i te mahana faaipoiporaa to tera e tera fenua. E mea tia râ i te Kerisetiano ia pee i te mau aratairaa Bibilia. Mea tano anei te huru feruriraa o Naomi i taua taime ra? A feruri ai o ˈna i teie nei i tei tupu, te manaˈo ra o ˈna aita e tumu papu to ˈna no te pohehae. Te parau ra o ˈna: “I taua taime ra, ua haapeapea rahi roa vau. Ua manaˈo vau e e faaau ta ˈu tane ia ˈu i te tahi atu mau vahine. Na ˈu noa râ tera.”

Noa ˈtu eaha te tumu e pohehae ai tatou, mai te peu aita e tumu papu, e nehenehe tatou e manaˈo mea taiva to tatou hoa faaipoipo a pari roa ˈtu ai mai tera iho â to ˈna huru. E nehenehe teie mau huru aau e haafifi i to tatou faaipoiporaa, oia atoa i to tatou ea.

Aratairaa Bibilia: “E pê . . . te ivi i te pohehae.”—Maseli 14:30.

E nafea oe e haavî ai i to oe pohehae?

A haapuai i to oe tiaturi i to oe hoa faaipoipo. Eiaha e hiˈopoa ia ˈna no te ite mea taiva anei o ˈna. A feruri râ i te mau ohipa ta ˈna i rave o te haapapu ra e nehenehe e tiaturi ia ˈna.

“Ua feruri au i nia i te mau huru maitatai o ta ˈu tane. Mai te peu mea tâuˈa o ˈna i te tahi atu taata, ua ite au e na reira o ˈna no te mea mea haapao iho â o ˈna ia vetahi ê. Aita e manaˈo turai tano ore to ˈna. E titauhia ia ˈu ia haamanaˈo e ere to ˈu faaipoiporaa mai te faaipoiporaa o ta ˈu na metua.”—Melissa.

Ma te here, te hiˈo ra taua noa â vahine faaipoipo ra i te hoê hohoˈa o to ˈna mahana faaipoiporaa. I mua ia ˈna, te vai ra te hoê Bibilia ta ˈna i taio.

Aratairaa Bibilia: “E tiaturi [te here] i te mau mea atoa.”—Korinetia 1, 13:4, 7.

A hiˈopoa mea papu anei to oe mau feaaraa. Teie ta te aivanaa Leahy, tei faahitihia i na mua ˈtu, i papai: “I te tahi taime, e tiaturi tatou e mea mau te mea ta tatou e manaˈo ra. No tatou, inaha ua papu roa ia tatou tera manaˈo, tapao faaite ïa tera iho â te tupu ra. Tera râ, e ere no te mea te tiaturi papu nei oe i te tahi mea e mea mau ïa. E huru aau noa tera, e ere râ i te hoê haapapuraa.”b

“Ia hiˈo tatou i te hoê tupuraa a manaˈo atu ai e te tupu ra te hoê ohipa tano ore, e rave tatou i te mau ohipa o te haafifi i to tatou faaipoiporaa.”—Nadine.

Aratairaa Bibilia: “Ia itehia to outou huru au noa e te taata atoa.”—Philipi 4:5.

A faaite i to oe mau huru aau i to oe hoa faaipoipo. Noa ˈtu te tumu e pohehae ai oe, a faaite i to oe hoa faaipoipo i to oe mau huru aau. E nehenehe ïa orua e faaoti eaha te mau ohipa te ravehia o te ore e haafifi i to orua faaipoiporaa. E titauhia râ ia faaite i te huru feruriraa au noa a rave ai i tera mau faaotiraa.

“A paraparau e to oe hoa faaipoipo ma te tiaturi e aita o ˈna e hinaaro ra e haamauiui ia oe e te tamata atoa ra o ˈna i te rave i te mau faaotiraa maitai. A tiaturi e manaˈo turai maitai to ˈna. Peneiaˈe o oe te inoino oioi ra e te titau rahi ra oe ia ˈna. Aore ra e titauhia i to oe hoa faaipoipo ia taa e aita o ˈna e tâuˈa ra ia oe mai ta oe e hinaaro mau ra.”—Ciara.

Te parahi ra na hoa faaipoipo i rapaeau e te faaite ra te vahine i to ˈna mau huru aau i ta ˈna tane.

Aratairaa Bibilia: “Ia imi te taata tataitahi, eiaha i to ˈna iho maitai, i to vetahi ê râ.”—Korinetia 1, 10:24.

a b No roto mai i te buka The Jealousy Cure.

Mai te peu e pohehae to oe hoa faaipoipo

Eiaha e parau noa ia ˈna mea tano ore to ˈna huru aau. A tauturu râ ia ˈna ia taa eaha te tumu e pohehae ai oia. Te parau ra te Bibilia ia tamau te hoê tane faaipoipo i te “taa i to [ta ˈna vahine faaipoipo] huru.” (Petero 1, 3:7) E na reira atoa te hoê vahine faaipoipo. Mea faufaa roa ia taa i te huru o te hoa faaipoipo, mai te peu iho â râ ua taivahia o ˈna i na mua ˈtu e mea fifi no ˈna ia tiaturi atu.

A hiˈopoa atoa ia oe iho ma te haavare ore. Eaha to oe huru i nia i te taata e ere to oe apiti, ia farerei tino orua aore ra i nia i te natirara? Mea tano iho â anei to oe haerea e o ˈna? Aore ra te faaite ra to oe huru paraparau e ta oe mau ohipa e te faahinaaro ra oe ia ˈna? Eaha ta to oe apiti e manaˈo? A faaoti papu i te haa ia ore to oe hoa faaipoipo e feaa aˈe i to oe taiva-ore-raa e here ia ˈna.

Aratairaa no te aparauraa

Ua ô anei te pohehae tano ore i roto i to oe faaipoiporaa? A feruri ïa i nia i to muri nei mau uiraa. I muri iho, i te taime tano, a faaite i ta oe mau pahonoraa i to oe hoa faaipoipo. A haamanaˈo râ: Ia “ineine [oe] i te faaroo e tia ˈi, eiaha e ru i te paraparau.”—Iakobo 1:19.

  • ● Pinepine oe i te pohehae no teihea mau tupuraa?

  • ● No oe, na te mau ohipa anei a to oe apiti e turai ra ia oe ia pohehae? Mai te peu e e, eaha ïa tera mau ohipa?

  • ● Te vai ra anei te tahi atu mau tumu e pohehae ai oe, peneiaˈe te tahi ohipa ta oe i farerei i na mua ˈtu?

  • ● Ua tupu anei tera fifi i te taime i faaohipa ˈi to oe hoa faaipoipo i te mau reni natirara, mai te mau reni faahoaraa?

  • ● Eaha te mau faatanoraa ta oe e titau ra i to oe hoa faaipoipo?

  • ● E nafea oe e haapapu ai i to oe here e to oe taiva ore i to oe hoa faaipoipo?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono