VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w18 Tiurai api 30-31
  • Te haapiiraa i te Bibilia, hoê taime oaoa e faufaahia ˈi oe!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapiiraa i te Bibilia, hoê taime oaoa e faufaahia ˈi oe!
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • Papai tei tuea
  • Iosua 1:9: “E faaetaeta, e ia itoito roa”
    Te auraa o teie mau irava
  • E hinaaro oia ia manuïa tatou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Ta Iosua i haamanaˈo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Nafea oe e faufaahia ˈi i te Bibilia?
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
w18 Tiurai api 30-31
Te taio ra Iosua i te ture i te maramarama o te mori

Te haapiiraa i te Bibilia, hoê taime oaoa e faufaahia ˈi oe!

Te taio ra Iosua i te ture. Te topa ra te mau patu o Ieriko, te tia noa ra râ te fare o Rahaba. Te pure ra Iosua ma te faateitei i to ’na rima i te ra‘i

UA ANIHIA ia Iosua ia aratai i te nunaa Iseraela i te Fenua tǎpǔhia. E hopoia rahi, ua haapuai râ e ua faaitoito o Iehova ia ˈna ma te na ô atu: “Ia etaeta râ oe, e ia rahi roa te itoito.” Ua parau o Iehova ia taio e ia haapao Iosua i te ture, e rave oia i te faaotiraa paari a manuïa roa ˈi.—Ios. 1:7, 8.

Te ora nei tatou i te “tau ino mau . . . e te fifi ia faaruru,” e ere iho â ïa te oraraa i te mea ohie. (Tim. 2, 3:1) Ia hinaaro atoa tatou e manuïa, e titauhia ia haapao i te aˈoraa ta Iehova i horoa ia Iosua. E tia ia taio tamau i te Bibilia e ia haapao i ta tatou e haapii mai no te rave i te faaotiraa paari.

Aita râ paha vetahi i ite e nafea ia haapii aore ra mea haumani roa na ratou. Mea faufaa roa râ ia rave i ta tatou iho haapiiraa Bibilia. A hiˈopoa ˈi i te tumu parau “A tamata i teie mau manaˈo tauturu,” e ite mai paha oe i te tahi mau ravea no te haapii a faufaahia ˈtu ai oe.

Ua himene te papai Salamo: “E faaite mai oe ia ˈu i te eˈa ra o ta oe parau; e mea popou hoi na ˈu te reira.” (Sal. 119:35) E nehenehe atoa te haapiiraa i te Bibilia e riro ei taime oaoa. E rave rahi poe nehenehe mau ta oe e ite mai a tamau ai i te haapii i te Bibilia.

Noa ˈtu aita oe e aratai ra i te hoê nunaa mai ia Iosua, e farerei oe i te fifi. A haapii ïa e a haapao i te Parau a te Atua. I reira oe e rave ai i te faaotiraa paari e e manuïa roa ˈi.

A TAMATA I TEIE MAU MANAˈO TAUTURU

  • Rima o te tahi taata e pure ra

    A pure na mua. E faaite mai te Bibilia i to Iehova mau manaˈo e ua papaihia te reira no to oe maitai. No reira hou a taio ai i te Bibilia, a ani i te tauturu a Iehova no te taa, no te haamanaˈo e no te faaohipa i ta oe e taio a rave atu ai i te faaotiraa paari.—Ezr. 7:10.

  • Taata e uiui ra ia ’na iho

    A ui ia oe iho. A taio ai i te Bibilia aore ra i ta tatou mau papai, a ui ia oe iho i te mau uiraa mai teie te huru, ‘Eaha ta teie taioraa e haapii mai ra ia ˈu no nia ia Iehova? Mea nafea te reira e tuati ai i te poroi a te Bibilia? E nafea ia faaohipa i teie mau manaˈo no te tauturu ia vetahi ê?’

  • Taata e feruri maite ra

    A feruri maite i ta oe i haapii mai. A faaea maa taime e a feruri i ta oe i taio noa ˈtura. A ui ia oe iho, ‘Eaha to ˈu huru i mua i ta ˈu e taio ra? No te aha vau e faaite ai i tera huru? Mea nafea teie aamu e tano ai i to ˈu tupuraa na mua ˈˈe, i teie nei e i mua nei? E nafea vau ia haapao i teie mau faaueraa tumu e aˈoraa Bibilia i roto i to ˈu oraraa?’ (Ioba 23:5; Sal. 49:3) A hiˈo e tia anei ia oe ia faataa no te aha o Iehova e ani ai i to ˈna nunaa ia haapae i te tahi mau peu. Aore ra, a feruri i te mau faahopearaa e tupu ia faaroo aore ra ia faaroo ore te hoê taata.—Deut. 32:28, 29.

  • Faaoraora i te aamu Bibilia i roto i te feruriraa

    A faaohipa i to oe feruriraa. A tamata i te faaoraora i te aamu i roto i to oe feruriraa. A feruri na i tei tupu a hoo ai to Iosepha mau taeae ia ˈna i te ati Isemaela. (Gen. 37:18-28) Eaha ta oe e ite ra, e faaroo e e hauˈa ra? A feruri mai te huru ra o oe to roto i tera tupuraa. Ahiri o oe tera, eaha ta oe e manaˈo e eaha to oe huru? Ma te faaohipa i to oe feruriraa, e faufaa-mau-hia oe i ta oe haapiiraa Bibilia.

  • E faaohipa i te mau ravea tauturu

    A faaohipa i te mau ravea tauturu. Ua horoa mai te faanahonahoraa i te mau ravea no te rave i te maimiraa anaanatae mau. A haapii i te faaohipa i te mea e vai ra na roto i to oe reo, tei piahia i nia i te reni Internet e tei neneihia. Eiaha e taiâ i te ani i te tauturu ia haapiihia oe ia faaohipa maitai i tera mau ravea. A hiˈo na, te vai ra te buka Maimiraa Bibilia no te mau Ite no Iehova. E tauturu tera buka ia ite eaha te mau papai o te faataa ra i te tahi tumu parau e irava Bibilia. A hiˈopoa i te mau tuhaa hau o te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa te vai ra anaˈe na roto i te hoê reo ta oe i ite i te taio. Mea rahi te mau haamaramaramaraa no nia i te mau hohoˈa fenua, tuatapaparaa tau, faito i te tau Bibilia e te tahi atu mau tumu parau.

  • Haamana‘o ra te tahi taata i te mau mana‘o faufaa ta ’na i haapii

    A hiˈo faahou i te mau manaˈo faufaa. E tauturu te reira ia haamanaˈo eaha ta oe i haapii iho nei. Te mea maitai roa ˈtu â, o te paraparauraa ïa ia vetahi ê no nia i ta oe i haapii. E nehenehe anei oe e faaohipa i te tahi manaˈo i roto i te taviniraa? E tauturu te reira ia oe ia tapea mai i te mau manaˈo faufaa e ia opere i te mau maitai i noaa mai na roto i ta oe iho haapiiraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono