VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w26 Eperera api 2-7
  • Ua haapii Iehova ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haapii Iehova ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • UA TAMAU IEHOVA I TE HAAPII IA ˈU
  • TE OAOA I ROTO I TE TAVINIRAA PIONIE
  • TONOHIA I SÉNÉGAL
  • EI PIONIE I NOUVEAU-BRUNSWICK E I QUÉBEC
  • EITA E MOˈEHIA TE MAU TAEAE E TUAHINE ITOITO
  • TA ˈU I HAAPII MAI I TE MAU TAEAE TAIVA ORE
  • TE TAVINIRAA I TE BETELA I MARITE
  • Hiˈoraa maitai tei aratai i te haamaitairaa rahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • E haamaitaihia tei haapao i to vetahi ê maitai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Faaineineraa i te feia poro i te Basileia
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • “Eita vau e taui i te tahi noa ˈˈe mea!”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
w26 Eperera api 2-7
Taeae David Splane i roto i ta ˈna piha ohipa.

AAMU

Ua haapii Iehova ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â

FAATIARAA A DAVID SPLANE

UA HIˈO noa vau i te papie ta te taeae e horoa mai ra. Ua papaihia i nia iho: “David Splane, 8 no Eperera 1953: ‘E poro anaˈe e mou teie nei ao.’” Ui atura vau: “Eaha teie?” Pahono maira te taeae: “Tera ta oe tumu parau i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano.”a Na ô atura ïa vau: “Aita vau i tapao ia ˈu i tera haapiiraa.”

Na mua râ, e faatia ˈtu vau i to ˈu aamu mai te omuaraa mai. Ua fanauhia vau i Calgary, i Kanada a tupu ai te piti o te Tamaˈi rahi. Piri i te 75 matahiti i teie nei, ua haere mai te hoê pionie apî, o Donald Fraser, e poro i ǒ matou e ua farii to ˈu mama e haapii i te Bibilia. Ua au roa o ˈna i ta ˈna i haapiiraa. Aita râ o ˈna i tae pinepine i te putuputuraa no te mea e mea maˈi roa o ˈna. Noa ˈtu râ, ua bapetizohia o ˈna i 1950. Faarue maira o ˈna i muri mai, aita i piti matahiti. I tera taime, e ere to ˈu papa i te Ite no Iehova. Ua farii râ o ˈna e na te mau Ite no Iehova e huna ia mama.

Tau mahana i muri mai i te hunaraa, ua titau manihini mai Alice ia ˈu i te putuputuraa. E tuahine paari o ˈna tei faatavaihia. Ua matau o ˈna ia ˈu. Inaha ia afaro rii mama, e haere atoa vau na muri ia ˈna i te mau putuputuraa hopea hebedoma. Ani atura ïa vau ia papa i te parau faatia. Ua farii o ˈna e ua haere atoa mai no te haamauruuru noa râ i te taeae na ˈna i horoa i te oreroraa parau i te hunaraa o mama. I tera po, o te Haapiiraa ïa no te taviniraa Kerisetiano e te Putuputuraa no te taviniraa. Tera ïa te putuputuraa matamua a papa. Ua faahiahia roa râ o ˈna i te mau tumu parau i horoahia mai. Faaoti ihora ïa o ˈna e haere i tera putuputuraa pauroa te hebedoma, e i muri mai i te tahi atu mau putuputuraa.

I tera tau, e pii na mua te taeae na ˈna e faatere i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano i te iˈoa o te feia atoa tei tapao ia ratou i tera haapiiraa. Ia faaroo ratou i to ratou iˈoa, e pahono ïa ratou: “Teie au.” I te hoê po, ua ani au i te taeae ia piihia to ˈu iˈoa i te putuputuraa i te hebedoma i muri iho. Haapopou maira te taeae ia ˈu. Aita râ vau i ite eaha te tupu i muri mai.

Aita hoi au i ite e ia piihia to ˈu iˈoa i te putuputuraa, e anihia mai ïa ia ˈu ia horoa i te tumu parau na mua mai. Ua piihia to ˈu iˈoa i te putuputuraa i te hebedoma i muri iho. Haapeu roa vau i te pahonoraa: “Teie au.” I te otiraa te putuputuraa, ua haapopou mai te mau taeae e tuahine. E rave rahi hebedoma i muri mai, horoahia maira tera papie ta ˈu i faahiti i te omuaraa.

Oti roa vau! I tera tau, e ono tae roa e vaˈu minuti te tumu parau a te mau piahi. E ere i te taioraa Bibilia. Ua tauturu mai ïa to ˈu papa ia ˈu ia faaineine i ta ˈu tumu parau e ia vauvau i mua ia ˈna e 20 taime hou a horoa ˈi i mua i te amuiraa. I muri iho, ua horoa mai te tiaau i te mau aˈoraa faufaa roa. I te roaraa o te mau matahiti, ua haapii Iehova ia ˈu na roto i to ˈu papa, te mau taeae e tuahine feruriraa paari e ta ˈna faanahonahoraa.

UA TAMAU IEHOVA I TE HAAPII IA ˈU

I to ˈu haamataraa i te poro, na Alice ta ˈu i faahiti i te omuaraa i haapii ia ˈu. I tera tau, e toru irava ta matou e taio i te taata, a horoa ˈtu ai i te tahi buka. Na ˈu anaˈe tera fare, na Alice e haamata ma te faaite atu o vai o ˈna e ma te faataio ia ˈu i te irava matamua. Oti anaˈe ta ˈu taioraa, na ˈu ïa e paraparau, e taio i te piti e te toru o te irava, e horoa ˈtu ai i te hoê papai. I muri mai, ua ineine ïa vau no te haamata i te aparauraa. I muri iho i to papa bapetizoraahia i te hopea matahiti 1954, na ˈna ïa i haapii â ia ˈu i roto i te pororaa. Ua faaitoito papa i te haapii ia ˈu ia here ia Iehova. Mea faufaa roa no ˈna te mau putuputuraa e te pororaa. Aita ïa mâua i mairi hoê noa ˈˈe putuputuraa, e pauroa te hopea hebedoma to roto mâua i te pororaa.

I te 12raa o to ˈu matahiti, mea rahi ta ˈu i apo mai i te haapiiraa o tei tauturu mai ia ˈu i te roaraa o to ˈu oraraa. Ei hiˈoraa, ua haapii au i te numera e te tarame o te reo Beretane. Te mau haapiiraa i te reo Beretane e te papairaa i te mau aamu ta ˈu i fanaˈo, ua faufaahia ïa vau i roto i ta ˈu tuhaa taviniraa i te Tuhaa o te papairaa.

Mea au na ˈu te upaupa, e pinepine te taata i te ui mai no te aha. No to ˈu ïa na metua, mea au atoa na raua te upaupa. I te 7raa o to ˈu matahiti, ua haapii au i te piana. No te vahine râ na ˈna e haapii ra ia ˈu, mea maˈua vau. Parau atura ïa o ˈna ia papa ia faaea vau i te haapii i te piana. Ua ite râ vau no te aha, aita paˈi au e anaanatae roa ra i te haapii.

Tau avaˈe i muri mai, ua itea mai ia papa te tahi atu taata haapii. I tera taime, ua haapii au i te piana e te himene, e ua aravihi roa mai au. I to ˈu nainairaa, ua upootia vau i roto i te tahi mau tataˈuraa no to ˈu reo navenave. Ua hinaaro vau ia noaa mai ta ˈu parau tuite, a nehenehe atu ai e haapii i te upaupa ia vetahi ê, e rave atoa i te taviniraa pionie. Tera râ, taa ihora ia ˈu e pau rahi to ˈu taime i roto i tera haapiiraa e te faaineineraa no te mau hiˈopoaraa. No reira, vaiiho atura vau i ta ˈu mau haapiiraa e riro maira vau ei pionie tamau i 1963.

TE OAOA I ROTO I TE TAVINIRAA PIONIE

I muri mai hoê matahiti taviniraa pionie tamau, ua tonohia vau ei pionie taa ê i Kapuskasing, i Ontario. O Daniel Skinner to ˈu hoa pionie e mea paari roa ˈˈe o ˈna ia ˈu. Ua haapii o ˈna ia ˈu e nafea ia faanaho i te ohipa i roto i te amuiraa. I te 20raa o to ˈu matahiti, ua riro mai au ei mero no te Tomite tiaauraa a te amuiraa. Mea rahi atu â ïa tei titauhia ia haapii mai au. Oaoa roa vau e te faaitoito noa mai ra te faanahonahoraa ia faaineine i te mau taeae apî. Mai te peu e tutava noa teie mau taeae, e nehenehe Iehova e faaohipa ia ratou noa ˈtu mea apî roa ratou.

I te tau toˈetoˈe i Kapuskasing, mea toˈetoˈe roa ino. E raea roa 47 teteri i raro mai i te aore, e ia mǎrû rii mai te toˈetoˈe, 27 ïa teteri i raro noa mai râ i te aore. I te rahiraa o te taime, mea na raro noa mâua Dan ia haere na te mau vahi atoa. Mea rahi râ te oaoa ta ˈu i fanaˈo i roto i ta ˈu taviniraa i reira, mai to ˈu farereiraa i te hoê tuahine o Linda Cole to ˈna iˈoa, o tei riro mai Linda Splane.

Mea au roa na Linda e poro e mea rahi ta ˈna mau farerei-faahou-raa. Mea horoa roa o ˈna, mea maitai e mea tâuˈa roa o ˈna ia vetahi ê. To ˈna mama Goldie, e tuahine taiva ore ïa. To ˈna papa Allen, eita ïa e au i te mau Ite no Iehova i te omuaraa. Noa ˈtu râ, ua afai noa Goldie ia Linda e to ˈna na teina i te Piha a te Basileia, e ua haapii ia ratou e nafea ia poro. Ua riro mai Goldie, Linda, John e Gordon ei pionie. Tau matahiti i muri mai, o Allen tei riro mai ei taeae e mea itoito roa o ˈna i roto i te amuiraa.

I 1965, ua titau-manihini-hia vau i te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia hoê avaˈe i te Betela no Kanada. I tera haapiiraa, ua faaitoitohia vau ia faaî i te aniraa no Gileada. Aita hoi au i manaˈo noa ˈˈe i te taviniraa mitionare. Noa ˈtu râ, ua faaî au i tera aniraa. Ua apiti ïa vau i te 42raa o te piha haapiiraa no Gileada. Pinepine te mau taeae na ratou e faatere i tera haapiiraa i te faaite mai ia matou te mau piahi eaha te vahi e haamaitai. Mai te haamataraa mai iho â, ua faaitoito noa tera mau taeae ia ˈu ia apo mai i te mau haapiiraa atoa no nia i te faanahonahoraa. Tano maitai tera mau faaitoitoraa, inaha 21 noa matahiti to ˈu.

I Gileada, ua haapiihia matou e nafea ia faaohipa i te mau ravea haapurororaa mai te radio, te afata teata e te vea. Ua au roa vau ta ˈu i apo mai. I tera taime, aita vau i ite e tauturu rahi mai te reira ia ˈu a muri aˈe. Arauaˈe rii au e faataa ˈtu ai.

TONOHIA I SÉNÉGAL

Tau mahana i muri mai i te opereraa parau tuite, ua tonohia mâua Michael Höhle to ˈu hoa mitionare i Sénégal, i Afirika. I tera taime, piri 100 taata poro to reira.

Aita i matahiti to ˈu taviniraa i ǒ to ˈu aniraahia e rave i te ohipa i te amaa hoê mahana i te hebedoma. Te “amaa” i tera taime, e piha noa ïa i te fare mitionare. Noa ˈtu râ, ua haamanaˈo noa mai Emmanuel Paterakis, te tiaau o te amaa, o te faanahonahoraa tera a Iehova i taua fenua ra. Hoê mahana, ua faaoti taeae Paterakis e papai mâua i te tahi rata faaitoitoraa na te mau mitionare. I tera tau, mea ohipa rahi e mea moni ia nenei faarahi i te rata. Mea patapata noa ïa. Eiaha râ ia hape noa ˈˈe te patapataraa.

Hou vau a hoˈi ai i te fare mitionare i taua po ra, toro maira taeae Paterakis i te hoê vehî rata, e na ô maira: “David, ua papai mai te Taiete ia oe.” Eaha to roto? Te rata ïa ta ˈu i patapata. Ua haapii mai tera tupuraa ia ˈu te faufaaraa ia faatura i te faanahonahoraa aita e hiˈoraa te rahi aore ra te nainai o te amaa.

Taeae Splane e te hoê pǔpǔ taeae e tuahine e mata oaoa to ratou pauroa.

Matou to ˈu mau hoa mitionare i Sénégal i 1967

Mea rahi i roto i te amuiraa ua riro matou ei hoa, e pinepine matou i te amuimui i te mau po Mahana maa. Mea oaoa roa! Aita i mutu tera auhoaraa tae roa mai i teie mahana. Ua faaohipa atoa vau i te reo Farani ta ˈu i haapii i Sénégal a ratere ai na te mau amaa ati aˈe te ao nei.

I 1968 to mâua Linda momoˈaraahia. E rave rahi avaˈe to ˈu imiraa i te tahi ohipa afa taime ia nehenehe mâua Linda e tavini ei pionie i Sénégal. Teie râ, o te feia noa no tera fenua te ravehia, eiaha to rapae mai. No reira, hoˈi atura vau i Kanada. I reira ïa to mâua faaipoiporaahia e tonohia ˈtura mâua ei pionie taa ê i Edmundston, i Nouveau-Brunswick, te hoê oire nainai i te otia o te tuhaa fenua o Québec.

David raua Linda Splane teie e mata oaoa to raua e tia noa ˈi no te hohoˈa. Ati aˈe ia raua te itehia ra te tiare e rave rau.

To mâua faaipoiporaa i 1969

EI PIONIE I NOUVEAU-BRUNSWICK E I QUÉBEC

Aita e taata poro i tera oire e aita i rahi te haapiiraa Bibilia. Mea puai roa te faaroo Katolika i ǒ. E itehia ˈtu teie papai ‘Eita e fariihia te mau Ite no Iehova i ǒ nei’ i nia fatata pauroa te fare. I te mea râ e ere mea etaeta roa i tera ra tau, ua poro ïa matou na te mau fare atoa. Pauroa te hebedoma, e tuu te hoê ekalesia Katolika i teie parau faaara i roto i te vea: “A aˈuaˈu i te mau Ite no Iehova.” O matou noa iho â e maha tera e parauhia ra, o Victor raua Velda Norberg e o mâua Linda.

Mau roa atoa ia ˈu te tere matamua a te tiaau haaati. I muri iho hoê hebedoma, ua parau mai o ˈna: “Hoê noa paha mea ta outou e nehenehe e rave i ǒ nei, e tauturu i te taata ia taui i to ratou manaˈo no nia i te mau Ite no Iehova.” O ta matou ïa i faaitoito i te rave. Mea haere mǎrû noa te iteraa te taata mea haehaa te mau Ite no Iehova e mea teoteo te mau tia faaroo Katolika. E amuiraa nainai to taua oire ra i teie nei.

I muri mai hoê matahiti taviniraa i tera oire, ua titau-manihini-hia mâua e turu i te hoê amuiraa rahi i te oire o Québec. E ono avaˈe hope te au to mâua ohipa-amui-raa e to reira mau taeae e tuahine farii maitai. Tonohia ˈtura mâua i roto i te taviniraa haaati.

Ua tavini ïa mâua 14 matahiti i te tuhaa fenua o Québec. Mea oaoa roa! Mea ruperupe te ohipa pororaa i reira, e na te mau amuiraa e tere atu mâua, pinepine mâua i te farerei e rave rahi utuafare e haapii ra no te riro mai ei Ite no Iehova.

EITA E MOˈEHIA TE MAU TAEAE E TUAHINE ITOITO

E here iho â oe i te mau taeae e tuahine no tera tuhaa fenua. Inaha, mea oaoa ratou, mea peepee, e ere mea ohipa rahi. Noa ˈtu râ, ua faaruru ratou i te fifi i to ratou anaanataeraa i te parau mau. Inaha, mea ino roa to ratou utuafare i nia ia ratou. Ua parau roa ˈtu vetahi mau metua i ta ratou mau tamarii: “Faaea i te haapii na muri i te mau Ite no Iehova. Aita anaˈe, haere rapae!” Ua vai taiva ore râ ratou ia Iehova. Papu maitai, haapeu roa Iehova ia ratou.

Hinaaro atoa vau e faahiti i te mau pionie tamau e te mau pionie taa ê taiva ore tei tavini na i Québec i tera mau matahiti. No ǒ mai te rahiraa i te tahi atu mau tuhaa fenua o Kanada. Ua titauhia ïa ia haapii ratou i te reo Farani, e ia matau ratou i to reira mau taata, mea tiaturi hoi i te faaroo Katolika.

Pinepine te mau pionie taa ê i te tonohia i te mau tuhaa fenua aita e taata poro. Eita râ e noaa ohie noa mai te nohoraa e te ohipa afa taime, no te mea eita to reira mau taata e au i te mau Ite no Iehova. No reira te tahi mau apiti no faaipoipo noa mai ra e tarahu ai hoê noa nohoraa. Haere roa e vaˈu ratou i roto, mea mâmâ aˈe hoi. Mea itoito roa teie mau pionie. Ia haamata ratou i te hoê haapiiraa, mea haapao roa ratou i te reira. I teie nei, mea rahi te taata poro i Québec. Ua reva ïa e rave rahi o taua mau pionie ra e poro na te mau vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu.

Ia ratere mâua na te mau amuiraa o te tuhaa haaati, e faaitoito mâua i te poro na muri i te mau taurearea i te mau poipoi Mahana maa. E ite ïa mâua eaha te mau fifi ta ratou e faaruru ra. I teie nei, te tavini nei vetahi o ratou na te ara ei mitionare aore ra te amo ra i te tahi atu mau hopoia.

I tera tau, eita e maraa i te tahi mau amuiraa ia faahoˈi mai i te mau haamâuˈaraa no te mori pereoo e te maa. No reira, i te tahi taime, eita e navai ta mâua moni i te hopea avaˈe. I tera mau taime, ua turui ïa mâua i nia ia Iehova, o ˈna anaˈe hoi tei ite i to mâua tupuraa fifi. Aita roa ˈtu o ˈna i faarue ia mâua. Inaha, ua ratere noa iho â mâua na tera e tera amuiraa.

TA ˈU I HAAPII MAI I TE MAU TAEAE TAIVA ORE

I to ˈu taviniraa i Québec, mea rahi te ravea no te poro na roto i te radio, te afata teata e te vea. Oaoa roa ïa vau no ta ˈu i apo mai i te Haapiiraa no Gileada. Pinepine au i te ohipa na muri i te tahi atu tiaau haaati o Léonce Crépeault. Mea ite roa o ˈna i roto i tera mau ravea haapurororaa. Teie râ, ia paraparau o ˈna i te feia o te haapao i tera ohipa, eita o ˈna e faahua ia ˈna. E parau o ˈna mai teie: “E tavini noa mâua to ˈu hoa. E ere mâua mea ite i te paraparau na roto i te afata teata e te radio. Ua parauhia mai râ ia mâua ia faaara e tupu te hoê tairururaa rahi a te mau Ite no Iehova. Mauruuru roa ïa mâua ia tauturu mai outou.” No to ˈna haehaa mau, mea rahi i roto i te mau ravea haapurororaa tei farii e tauturu mai.

I muri iho, ua parau mai te amaa ia ˈu e ohipa na muri ia taeae Glen How, e paruru o ˈna, i roto i te mau hororaa fifi e faahitihia i roto i te radio, afata teata e te vea. Ua tauturu mai ïa ta ˈu i apo mai i te Haapiiraa no Gileada e ia taeae Léonce. E haamaitairaa mau â te ohiparaa na muri ia taeae How. No ta ˈna hopoia e paturu i te faanahonahoraa i mua i te ture, eita o ˈna e mǎtaˈu i te taata. Hau atu, mea here roa na ˈna ia Iehova.

I 1985, ua tonohia mâua i Kanada tooa o te râ a nehenehe atu ai mâua e haapao i to ˈu papa. Ua faarue mai o ˈna e toru avaˈe i muri iho. Ua tamau noa mâua i ta mâua taviniraa i ǒ tae roa i 1989. I tera matahiti, ua titauhia mâua ia rave i te ohipa i te Betela i Marite. I tavini na mâua i roto i te tuhaa haaati 19 matahiti. I teie nei, e titauhia ia vaiiho mâua i tera haamaitairaa. I tera roaraa, mea rahi te taeae e tuahine tei farii ia mâua i ǒ ratou e tei titau manihini atoa mai no te tamaa. Mauruuru roa ïa mâua ia ratou pauroa no to ratou hamani maitai.

TE TAVINIRAA I TE BETELA I MARITE

I to mâua taeraa ˈtu i Brooklyn, ua tavini au i roto i te Tuhaa o te taviniraa. Mea rahi ta ˈu i haapii mai, o ta ˈu ïa e mauruuru roa nei. Hoê haapiiraa ta ˈu i tapea mai, oia hoi eiaha e hamani oioi i te manaˈo aita anaˈe oe i ite pauroa te tupuraa. I 1998, ua tavini au i roto i te Tuhaa o te papairaa. E tae roa mai i teie mahana te haapii noa ra vau e nafea ia papai. E rave rahi matahiti to ˈu taviniraa na muri ia taeae John Barr, te tiaau o te Tomite papairaa. Te haafaufaa noa ra vau i ta ˈu i haapii mai ia ˈna. Faahiahia roa vau ia ˈna no to ˈna huru, inaha ua pee maite oia i te hiˈoraa o Iesu.

David raua Linda Splane e i ropu ia raua o John ïa raua Mildred Barr.

Matou John e Mildred Barr

Mea oaoa roa ia tavini na muri i te mau taeae e tuahine haehaa o te Tuhaa o te papairaa. Inaha, e ani noa ratou i ta Iehova aratairaa no te rave i ta ratou ohipa. Ua ite hoi ratou maoti noa te varua moˈa o Iehova e haere ai ia ratou ia rave i ta ratou taviniraa, eiaha râ maoti to ratou aravihi.

Taeae Splane e aratai ra i te pǔpǔ himene a te taiete Watchtower. E 20 taeae e tuahine e himene ra a hauti noa ˈi te tahi atu tuahine i te piana.

Te aratai ra taeae i te pǔpǔ himene a te taiete Watchtower i te rururaa matahiti 2009

Taeae Splane e oaoa ra i te horoa i te tahi Bibilia i te hoê tuahine.

Te opere ra taeae i te Bibilia i te tairururaa nunaa rau 2014 i Séoul, i Korea

Ua fanaˈo atoa mâua Linda i te haamaitairaa e tere na 110 fenua e e farerei i te mau taeae e tuahine taiva ore. Ua ite roa mâua i te here rahi o te mau mitionare, o te Tomite amaa, e te tahi atu mau tavini taime taatoa. Mea itoito atoa te feia poro i tera mau fenua, aita ratou i aueue. Ua tavini noa ratou ia Iehova ma te taiva ore noa ˈtu te tamaˈi, te fifi i te pae moni e te hamani-ino-raa. Papu maitai, mea here roa na Iehova ia ratou.

I tera rahiraa matahiti, ua tauturu noa mai Linda ia ˈu ia amo maitai i ta ˈu mau hopoia. Mea here roa na ˈna i te taata e e imi iho â o ˈna i te ravea no te tauturu ia ratou. Mea ite atoa o ˈna i te haamata i te mau aparauraa i roto i te pororaa. Mea rahi te taata ta ˈna i tauturu ia ite i te parau mau, tae noa ˈtu te mau taeae e tuahine paruparu ia poro faahou. E ô mau â Linda, ta ˈu vahine no ǒ mai ia Iehova. I teie nei ua paari mâua, e te mauruuru nei mâua i te mau taeae e tuahine apî aˈe o te tauturu rahi mai ia mâua i roto i to mâua mau tere, e no te tahi atu mau ohipa.—Mar. 10:29, 30.

Ia feruri au i na 80 matahiti i mairi, mauruuru roa vau. Ua tu to ˈu manaˈo e ta te papai Salamo i parau: “E te Atua e, ua haapii mai oe ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â, e tae roa mai i teie nei, te tamau noa ra vau i te faaite i ta oe mau ohipa faahiahia.” (Sal. 71:17) E tamau â vau i te na reira, tera to ˈu hinaaro.

a Te horoahia ra tera faaineineraa i te putuputuraa o te hebedoma.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono