VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w26 Mati api 2-7
  • Ia aravihi atu â oe i te haapii i te taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia aravihi atu â oe i te haapii i te taata
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A TÂUˈA I TE TAATA
  • A TURUI I NIA I TE PARAU A TE ATUA
  • A HUTI I TE ARA-MAITE-RAA I NIA IA IEHOVA
  • IA ARAVIHI ATU Â OE
  • A tauturu i ta oe piahi ia faaoti e tavini ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A tauturu i ta oe piahi ia ite o vai Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • A tauturu i “te taata aau farii” i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A faaite i to outou tiaturi ia Iehova na roto i ta outou mau faaotiraa
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
w26 Mati api 2-7

4-10 NO ME 2026

HIMENE 53 Faaineine no te pororaa

Ia aravihi atu â oe i te haapii i te taata

“A poro i te parau . . . ma te faaoromai atoa e te aravihi i te haapii.”—TIM. 2, 4:2.

MANAˈO FAUFAA

E hiˈo mai tatou e toru ravea o te tauturu ia tatou ia aravihi atu â no te haapii i te taata i roto i te taviniraa.

1. Eaha te titauhia ia tatou ia haamataro, e no te aha? (Timoteo 2, 4:2) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

UA PARAU Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘faariro i te taata ei pǐpǐ ma te haapii ia ratou ia haapao i te mau mea atoa ta ˈna i faaue ia ratou.’ (Mat. 28:19, 20) Te faaite ra teie parau a Iesu e titauhia ia haapii te Kerisetiano i te taata. Parau mau, e faafatata mai Iehova i te feia “aau farii,” e te aratai nei te mau melahi ia tatou i teie huru taata. (Ohi. 13:48; Ioa. 6:44; Apo. 14:6) E tuhaa atoa râ ta tatou. A hiˈo na ia Paulo raua Baranaba. Ia raua i poro i te sunago i Ikonio te faaite ra te Bibilia: “No to raua ite i te paraparau, tiaturi aˈera e rave rahi roa ati Iuda e Heleni atoa ia Iesu.” (Ohi. 14:1) Eita e ore, ua haamataro maitai Paulo raua Baranaba i “te aravihi i te haapii.” (A taio i te Timoteo 2, 4:2.) O tatou pauroa ïa te titau-atoa-hia ia na reira.

Te paraparau ra Paulo i roto i te sunago e te faaroo maitai ra te taata ia ˈna. Te tia atoa ra Baranaba na pihai iho a faaroo noa ˈi ia Paulo.

E huti mai tatou i te haapiiraa i te hiˈoraa o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ mai ia Paulo raua Baranaba no nia i te aravihi e haapii i te taata (A hiˈo i te paratarafa 1)


2. No te aha vetahi Ite no Iehova e manaˈo ai e ere ratou mea aravihi no te haapii i te taata?

2 Te manaˈo ra vetahi eita e haere ia ratou ia haapii i te taata no te mea e ere ratou mea aravihi roa aore ra aita ratou i haere i te haapiiraa teitei. Ua manaˈo atoa vetahi mau tavini a Iehova i tahito ra mai tera, e ua haafaufaa ore ratou ia ratou iho. (Exo. 4:10; Ier. 1:6) E manaˈo vetahi atu e ere ratou mea aravihi no te haapii i te taata, inaha aita ta ratou e haapiiraa Bibilia mai te tahi mau taeae e tuahine. Papu, e ere pauroa te taata te farii i ta tatou poroi. Aita hoi to tatou e mana i nia i te huru o te taata. Mai ta tatou i ite, na Iehova e te mau melahi e aratai ia tatou i te feia aau farii. Noa ˈtu râ, e tutava noa tatou no te riro mai ei taata poro aravihi. E ite mai ïa tatou e toru ravea.

A TÂUˈA I TE TAATA

3. No te aha te taata i putapû roa ˈi i ta Iesu haapiiraa?

3 Te na ô ra te Bibilia: “Ua ite hoi [Iesu] eaha to roto i te aau o te taata.” (Ioa. 2:25) Te haapapu ra teie parau e ua taa maitai ia Iesu te huru feruriraa o te taata, e ua ite o ˈna eaha to roto i to ratou aau. Ua putapû te taata i ta ˈna huru paraparau no te mea ua ite o ˈna eaha ta ratou e hinaaro mau. Ua ite Iesu e aita ratou i aupuruhia i te pae varua. Ua teimaha roa ratou no te mau peu tutuu e te mau faatureraa taata. (Mat. 9:36; 23:4) No reira, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapii Iesu e rave rahi mau mea faufaa o te tauturu i te feia e faaroo ra. E rave rahi tei putapû roa i ta ˈna haapiiraa no te mea ua tano maitai te reira i to ratou tupuraa.

4. E nafea tatou ia faaite e te tâuˈa ra tatou i te taata? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

4 E tâuˈa mau â tatou i te taata. E nafea? Ma te tutava i te taa i to ratou tupuraa. Mea ino roa hoi teie ao a Satani, e faaruru iho â ïa te taata i te mauiui e rave rau. Ia haamanaˈo tatou i te reira, ohie noa ïa no tatou i te faaite atu i te aumihi. Ei hiˈoraa, te haapeapea ra anei o ˈna no te tahi ati tei tupu aita i maoro aˈenei? Te haapeapea ra anei te mau metua no ta ratou mau tamarii? E rave rahi anei taata tei ere ra i te ohipa? A feruri i ta ratou e faaruru ra i roto i to ratou oraraa inaha e “tau ino mau” ta tatou e ora nei. Aita hoê aˈe tiaturiraa to te rahiraa o ratou, inaha aita ratou i ite i ta te Bibilia e haapii ra.—Tim. 2, 3:1; Isa. 65:13, 14.

Hohoˈa: Te faaineine ra teie tuahine ia ˈna no te pororaa, a feruri noa ˈi i te mau tupuraa e rave rau ta te taata e faaruru nei. 1. Te tauahi maitai ra teie mama i ta ˈna tamaiti a parau taparahi mai ai hoê tane ia ˈna. 2. Te puhipuhi ra te hoê vahine apî i te avaava. 3. E parau peapea ta te taote e faaite ra i teie vahine paari.

A feruri i ta oe piahi e i to ˈna tupuraa, e e nafea oe ia faaite te tâuˈa ra oe ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 4)


5. Eaha te taa-ê-raa i rotopu ia Iesu e te mau Pharisea? (Mataio 11:28-30)

5 Mea tâuˈa roa Iesu i te feia tei faaroo ia ˈna, e ua itehia to ˈna aumihi na roto i to ˈna huru i nia ia ratou. Mea taa ê roa hoi o ˈna i te mau Pharisea. Mea ino e mea vahavaha ratou i nia i te nunaa. (Mat. 23:13; Ioa. 7:49) Area o Iesu, mea hamani maitai o ˈna e te faatura rahi i te taata. No to ˈna mǎrû e “te haehaa o te aau” ua riro mai oia ei taata haapii aravihi mau. (A taio i te Mataio 11:28-30.) Hoê â huru no tatou. E faaite anaˈe i te hamani maitai e te faatura ia vetahi ê.

6. E nafea ia faaite i te hamani maitai e te faatura i te feia e patoi mai ia tatou?

6 Eita vetahi e farii i ta tatou poroi. E nafea ïa tatou? Ua haapii mai Iesu eiaha tatou ia faaoromai noa i te patoiraa. Ua parau atoa râ o ˈna: “A hamani maitai noa i te feia e hae ra ia outou, a haamaitai noa i tei faaino mai ia outou, a pure noa no tei parau ino mai ia outou.” (Luka 6:27, 28) E ere iho â i te mea ohie. Tera râ, e feruri anaˈe i te tumu ratou e ore ai e faaroo ia tatou. Parau mau, te vai ra o te patoi mai ia tatou. No vetahi râ, te faaruru nei paha ratou i te fifi i roto i te utuafare aore ra te hepohepo nei ratou no te tahi ati. Peneiaˈe i to tatou haereraa ˈtu e poro tera mahana ra, ua riri aˈena ratou. Noa ˈtu eaha tei tupu, e faaohipa anaˈe i teie aˈoraa: “Ei parau nehenehe noa ta [ta]tou e te tamitihia, ia ite hoi [ta]tou e nafea ia pahono i te taata tataitahi.” (Kol. 4:6) Ia tâuˈa tatou i te taata e ia taa ia tatou to ratou tupuraa, e anaanatae roa tatou i te faaite i ta te Bibilia e parau ra.

A TURUI I NIA I TE PARAU A TE ATUA

7. Ia ˈna i haapii i te taata, mea nafea Iesu i te haafaufaaraa i te Parau a te Atua? (Ioane 7:14-16)

7 Aita Iesu i niu i ta ˈna i haapii i nia i to ˈna paari. Ua haafaufaa râ o ˈna i te Parau a te Atua. E ua haapao o ˈna ia taa ohie noa te taata i ta ˈna mau haapiiraa e ia haamanaˈo ratou i te reira. Te faaite ra te Bibilia e ua haapii Iesu: “Mai te hoê taata e mana to ˈna, eiaha râ mai te mau papai parau.” Ua “maere” roa te taata i ta ˈna huru raveraa. (Mar. 1:22) I tera ra tau, pinepine te mau papai parau i te faahiti i ta te mau tia faaroo i haapii na. Area Iesu, ua faahiti noa o ˈna i te mau Papai moˈa. Ei Tamaiti a te Atua tei ora na i te raˈi, ua nehenehe Iesu e faaohipa i to ˈna paari rahi ia faahiahia roa te taata ia ˈna aore ra no te haafaufaa ore ia ratou. Aita râ, ua faaohipa noa o ˈna i te Parau a te Atua ei niu o ta ˈna mau haapiiraa. (A taio i te Ioane 7:14-16.) Ma te na reira, ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa maitai no ta ˈna mau pǐpǐ.

8. Mea nafea Petero i te peeraa i te hiˈoraa o Iesu?

8 Ua niu atoa te mau pǐpǐ a Iesu i ta ratou haapiiraa i nia i te Parau a te Atua. A hiˈo na i ta te aposetolo Petero i parau i te Penetekose 33. Aita o ˈna i haere i te haapiiraa teitei, noa ˈtu râ ua putapû roa te taata ia ˈna i faataa ia ratou te mau parau tohu no nia ia Iesu. (Ohi. 2:14-37) Eaha te faahopearaa? “Bapetizohia ˈtura te feia o tei farii ma te oaoa i ta ˈna parau. I taua mahana ra, piri i te 3 000 taata tei amuihia mai i te mau pǐpǐ.”—Ohi. 2:41.

9. No te aha mea faufaa ia faaohipa tatou i te Parau a te Atua no te haapii i te taata?

9 Aita ˈtu ravea maitai aˈe maori râ te Parau a te Atua no te haaputapû i te aau o te taata. (Heb. 4:12) E tia râ ia faaohipa tatou i te reira. Hinaaro hoi tatou e “poro i te parau,” eiaha râ to tatou iho manaˈo. (Tim. 2, 4:2) Te na ô ra te Maseli 2:6: “Na Iehova hoi e horoa i te paari. No roto mai i to ˈna vaha te ite e te haroˈaroˈa.” No reira, ia faaohipa tatou i te Bibilia, te vaiiho ra tatou ia Iehova ia paraparau. (Mal. 2:7) Hinaaro tatou ia ite te taata ua î teie buka i te paari e mea faahiahia aˈe i te paari o te taata. Ua papaihia teie buka i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, e maoti te reira e ite ai tatou eaha te hinaaro o te Atua e e nafea ia fanaˈo i te oaoa mau.—Tim. 2, 3:16, 17.

10. E nafea oe ia huti i te ara-maite-raa o te piahi i nia i te Bibilia?

10 Ia faaineine oe i ta oe haapiiraa, a imi i te ravea no te huti i te ara-maite-raa o te piahi i nia i te Bibilia. Ia taa maitai ia ˈna e noa ˈtu mea faufaa te mau faahohoˈaraa e video, te haapii ra o ˈna i te Bibilia. No reira, a taio i te mau irava Bibilia e a haaferuri ia ˈna i nia i te reira. E ia hiˈopoa orua i te faahohoˈaraa e te mau video, a haamatara i te mau aratairaa Bibilia e hiti mai. Aita e faufaa ia paraparau rahi oe aore ra ia taio e rave rahi irava. A vaiiho râ i te taime ia apo maitai ta oe piahi i te auraa o teie irava, e mai te peu e titauhia, ia na nia faahou orua i te taio. Ma te na reira, aita oe i haapii ia ˈna i ta te hoê buka aore ra hoê hohoˈa e haapii ra. Ua haapii râ oe i ta te Bibilia e parau ra.—Kor. 1, 2:13.

11-12. (1) E nafea tatou ia faaite i te faaoromai i nia i ta tatou piahi? (Ohipa 17:1-4) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) Eaha ta vetahi i ore i ite no nia i te Bibilia, e nafea tatou ia tauturu ia ratou?

11 Mai te peu mea fifi rii no ta oe piahi ia farii i te tahi haapiiraa, te faaitoitohia ra tatou ia “poro i te parau . . . ma te faaoromai atoa.” Mea taa ê te mau piahi atoa, e ere ïa pauroa te nuu i mua i te hoê â taime. Peneiaˈe no tatou mea ohie roa ia taa i te Bibilia, area no vetahi piahi e titauhia te taime ia apo maitai ratou i teie mau haapiiraa. A hiˈo na i te ati Iuda no Tesalonia. Aita ratou i taa oioi i ta Paulo i faataa ˈtu. E rave rahi taime to Paulo pororaa e haaferuriraa ia ratou ia au i te mau Papai. I muri iho roa, ua taa ia vetahi o ratou i ta ˈna mau haapiiraa.—A taio i te Ohipa 17:1-4.

12 Eaha ˈtu â te tahi ravea e faaite ai oe i te faaoromai? Ma te faaohipa ïa i te mau uiraa ia faaite mai ta oe piahi i to ˈna manaˈo. Eiaha oe ia paraparau rahi roa, a tiai râ ia pahono mai o ˈna. A faaroo maitai ia ˈna e ia taa ia oe to ˈna manaˈo. I muri iho, a tauturu ia ˈna ia taa i to Iehova manaˈo ma te maiti i te mau irava Bibilia ta orua e hiˈopoa. Hau atu, te vai ra vetahi o tei ore i ite aˈenei i te hoê Bibilia e eaha te parauhia ra i roto. Mea maitai ïa ia horoa ˈtu oe hoê buka o te Bibilia na te piahi. Nehenehe oe e faaohipa i te “Omuaraa i te Parau a te Atua,” i te api 5 o te Huriraa o te ao apî, ia ite mai o ˈna te tahi mau haapiiraa tumu o te Bibilia. I muri iho, a faataa ia ˈna te faufaaraa o teie mau aratairaa no tatou i teie mahana. Ei hiˈoraa, i te uiraa 15 nehenehe oe e faaohipa hoê aore ra piti irava o te faaite e nafea te Bibilia e tauturu ia tatou ia fanaˈo i te oaoa mau. No reira, ia faataa oe i ta oe piahi te puai rahi o te Parau a te Atua, e hinaaro roa ratou e ite hau atu â.

Taua tuahine noa â e faatere ra i te haapiiraa o te vahine apî tei puhipuhi i te avaava. Te faaroo maitai ra o ˈna i teie piahi e faataa ra i to ˈna manaˈo.

Te hoê taata mea aravihi i te haapii, eita o ˈna e paraparau rahi roa, e faaroo maitai râ o ˈna i ta ˈna piahi (A hiˈo i te paratarafa 11-12)


A HUTI I TE ARA-MAITE-RAA I NIA IA IEHOVA

13. Ia haapii tatou i te piahi, e ara tatou i te aha? A horoa i te hoê hiˈoraa.

13 Ta tatou fa, o te tautururaa ïa i te piahi ia ite o vai Iehova e ia riro ei hoa no ˈna. (Iak. 4:8) E nehenehe ta tatou ohipa e faaauhia i te ohipa a te hoê taata na ˈna e haapao ia patahia te mori i nia i te tahua teata. A hauti noa ˈi te taata, eita o ˈna e pata te mori ia itehia mai o ˈna, e faahaere ra o ˈna i te reira i nia ia ratou. O ratou noa ïa te ite-maitai-hia i tera roaraa. Hoê â huru no tatou. Ia haapii tatou i te piahi, e huti tatou i to ˈna ara-maite-raa i nia ia Iehova anaˈe, eiaha râ i nia ia tatou.

14. E nafea oe ia tauturu i te piahi ia haamanaˈo ia Iehova?

14 Ia faatere oe i ta ˈna haapiiraa, a tauturu i ta oe piahi ia tupu mai tera hinaaro e faaoaoa ia Iehova i roto ia ˈna. (Mas. 27:11) Eita oe e haapii noa ia ˈna eaha te mea maitai e te mea ino. Ta oe fa, ia rave o ˈna i tera mau tauiraa no to ˈna here ia Iehova. Mai te peu te tutava ra o ˈna i te haapae i te tahi peu tano ore, a haaferuri ia ˈna: “No te aha mea au ore na Iehova teie peu? No te aha Iehova e ani ai ia oe ia haapae te tahi ohipa ta oe e au? Na roto i teie titauraa, te ite ra anei oe i to Iehova here ia oe?” Rahi noa ˈtu oe i te faaitoito ia ˈna ia haamanaˈo ia Iehova, e taa ˈtu â ia ˈna to Iehova here ia ˈna. I reira ïa o ˈna e hinaaro roa ˈi e faaoaoa i te Atua a riro atu ai ei Ite no Iehova.

IA ARAVIHI ATU Â OE

15. E nafea oe ia haamaitai i ta oe huru haapiiraa i te taata?

15 E nehenehe oe e ani i ta Iehova tauturu no te ite eaha te titauhia ia taui aore ra ia haamaitai i roto i ta oe huru haapiiraa i te taata. (Ioa. 1, 5:14) I muri iho, e apo mai oe i ta ˈna mau aratairaa horoahia i te putuputuraa. E nehenehe atoa oe e ani i te mau taeae e tuahine mea aravihi ratou i te haapii, ia apiti mai ia oe i roto i te mau haapiiraa Bibilia. A ani eaha to ratou manaˈo i ta oe huru raveraa. A haamanaˈo atoa, noa ˈtu ua matau maitai oe i te hoê tumu parau, e ere te auraa mea ite atoa ïa ta oe piahi. O oe aˈe tera, e hinaaro oe i te tauturu e ere anei? A feruri ïa eaha to ˈna manaˈo no nia i te reira, e a faataa ˈtu e parau apî oaoa ta te Bibilia e faaite nei. Inaha e nehenehe o ˈna e riro mai ei hoa no Iehova e e fanaˈo i te oaoa mau.—Sal. 1:1-3.

16. No te aha mea faufaa ia aravihi atu â tatou i te haapii i te taata?

16 Aita ˈtu ohipa faahiahia aˈe maori râ te haapiiraa ia vetahi ê o vai Iehova. E ohipa teie ta tatou e tamau i te rave tae roa ˈi i roto i te ao apî, inaha e rave rahi taata te titauhia ia haapii atu. A poro ai i te parau apî oaoa, e tamau tatou i te tâuˈa i te taata, i te turui i nia i te Parau a te Atua, e i te huti i to ratou ara-maite-raa i nia ia Iehova. Ia na reira tatou, e aravihi atu â tatou no te poro e no te haapii i te taata.

E NAFEA OE . . .

  • ia tâuˈa i te taata?

  • ia turui noa i nia i te Parau a te Atua?

  • ia huti i to ratou ara-maite-raa i nia ia Iehova?

HIMENE 65 Haere â i mua!

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono