TUMU PARAU HAAPIIRAA 51
HIMENE 132 Ua hoê tâua i teie nei
Ia faahanahana to orua faaipoiporaa ia Iehova
“Ia ravehia râ te mau mea atoa ma te au e te naho maitai.”—KOR. 1, 14:40.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou eaha te tauturu i te mau Kerisetiano ia tura to ratou faaipoiporaa i mua ia Iehova.
1-2. Eaha to Iehova manaˈo i te faaipoiporaa?
TE OPUA ra anei orua e faaipoipo? Mai te peu e e, mea faahiahia roa ïa! Eita e ore, te faaineine ra orua i teie oroa faufaa mau. Ia ite mai orua, te hinaaro nei Iehova ia oaoa orua i to orua mahana faaipoiporaaa e a muri aˈe atoa.—Mas. 5:18; Sire 3:11.
2 Mea tano iho â ia faatura orua ia Iehova i to orua faaipoiporaa. No te aha e e nafea ia na reira? Noa ˈtu no te mau Kerisetiano e opua ra e faaipoipo teie tumu parau, no tatou pauroa râ te mau manaˈo e horoahia ra. Peneiaˈe e titau-manihini-hia tatou aore ra e anihia mai to tatou manaˈo no nia i tera oroa.
NO TE AHA MEA FAUFAA IA FAAHANAHANAHIA IEHOVA?
3. Ia aha te mau Kerisetiano e opua ra e faaipoipo, e no te aha?
3 No te mau Kerisetiano e opua ra e faaipoipo, mea faufaa roa ia tuati ta ratou mau faaotiraa i te manaˈo o Iehova faahitihia i roto i ta ˈna Parau. No te aha? No te mea na Iehova i haamau i te faaipoiporaa. E te faaipoiporaa matamua, to Adamu ïa raua Eva. (Gen. 1:28; 2:24) No reira, mea faufaa ia tapea mai i te manaˈo o Iehova i roto i te mau faaineineraa no te faaipoiporaa.
4. Eaha te tahi atu tumu e faahanahana ˈi orua ia Iehova i to orua faaipoiporaa?
4 Te tahi atu tumu e tapea mai ai i te manaˈo o Iehova i te mahana o to orua faaipoiporaa: o ˈna to orua Metua i te raˈi e to orua Hoa rahi roa ˈˈe. (Heb. 12:9) E hinaaro iho â orua ia piri noa orua ia ˈna. No reira, eita orua e hinaaro ia tupu te tahi ohipa i tera mahana o te haamauiui i to orua Hoa. (Sal. 25:14) A feruri ïa i ta Iehova i rave, e rave nei e ta ˈna e rave no orua. E turai te reira ia orua ia imi i te mau ravea atoa ia tura to orua faaipoiporaa.—Sal. 116:12.
E NAFEA IA FAAHANAHANA IA IEHOVA?
5. E nafea te Bibilia e tauturu ai i te mau Kerisetiano ia faanaho i to ratou faaipoiporaa?
5 Aita te Bibilia e horoa ra i te hoê tapura faatureraa no nia i te mau oroa faaipoiporaa. Tei te huru o te mau tupuraa tataitahi, tei matauhia i tera e tera fenua, ta te feia e faaipoipo e au, e ta te fetii atoa. E faatura atoa te mau tavini a Iehova i te mau ture a Kaisara i to ratou fenua. (Mat. 22:21) Mea faufaa râ ia haapaohia te mau aratairaa Bibilia i roto i te faanahoraa i te faaipoiporaa o te faahanahana e o te faaoaoa ia Iehova. Eaha ïa tera mau aratairaa Bibilia?
6. No te aha mea faufaa ia auraro na Kerisetiano i te mau ture a Kaisara?
6 A auraro i te mau ture a Kaisara. (Roma 13:1, 2) I te rahiraa o te mau fenua, e ture ta te hau faatere ia hinaaro te taata e faaipoipo. Mea faufaa ïa ia ite na Kerisetiano eaha te mau ture i to raua fenua. E nehenehe atoa raua e ani atu i te mau matahiapo.b
7. Eaha te titauhia no te hoê faaipoiporaa Kerisetiano?
7 Ia tura tera mahana. (Kor. 1, 10:31, 32) E hinaaro orua ia ite-maitai-hia te mau huru maitatai o Iehova i tera mahana, eiaha râ te huru feruriraa o teie nei ao. (Gal. 5:19-26) I te mea o taeae te upoo o te utuafare, na ˈna ïa e vai ara ia tura to orua faaipoiporaa. Eaha ïa te tauturu ia ˈna? Mea rahi te hinaaro ia horoahia te hoê oreroraa parau i to ratou faaipoiporaa. Te taeae na ˈna e vauvau i tera oreroraa parau, e vauvau mai ïa o ˈna ma te here e te tura ia taa i te feia e faaroo ra mea faufaa teie faanahoraa, e ere i te ohipa hauti. E nehenehe na Kerisetiano e fanaˈo i te oreroraa parau i te Piha a te Basileia. E titauhia râ ia papai raua i te tino matahiapo no te ani i te parau faatia.
8. Ia faaoti orua e faatupu i te hoê tamaaraa, e vai ara orua i te aha? (Roma 13:13)
8 A taio i te Roma 13:13. Ia faaoti orua e faatupu i te hoê tamaaraa, e vai ara ïa orua i te tahi mau tupuraa. Ua faahitihia te “arearearaa ahoahoa,” mea inu hua ïa te taata i te ava e mea taˈu te upaupa e aahiata noa ˈtu. Ia faaoti noa ˈtu orua e tuu i te ava, e haapao maitai orua ia ore te mau manihini ia inu rahi roa.c Ia faatano atoa i te puai o te upaupa ia nehenehe te mau manihini e tauaparau ma te ore e tutuô. E haapao maitai atoa orua i te pehe e faataˈihia ia ore te taata ia huru ê.
9. Ia haamanaˈo na Kerisetiano i te aha, ia hinaaro te fetii e te hoa e faaineine i te tahi faaanaanataeraa i tera tamaaraa?
9 E hinaaro paha te fetii e te hoa e paraparau, e pata mai i te tahi mau hohoˈa aore ra video, e himene e e ori i tera tamaaraa. Mea oaoa roa ïa ei faaanaanataeraa i te taata. Tera râ, a haapao maitai mea tura maitai pauroa teie mau mea. (Phil. 4:8) No reira a ui ia oe iho: ‘Te faaite ra anei te reira i te faatura no te faaipoiporaa? Eita anei te mau manihini e huru ê?’ Te uiraa faufaa roa ˈtu â teie ïa: ‘E faahanahana anei te reira ia Iehova?’ Aita e fifi ia faaataata, a haapae râ i te mau parau hauti, faufau e te tano ore. (Eph. 5:3) No reira, ia hinaaro te fetii e te hoa e paraparau mai i ta orua tamaaraa, e faataa orua ia ratou eaha ta ratou e nehenehe e parau.
10. No te aha ia faatupu na Kerisetiano i te aau faahaihai? (Ioane 1, 2:15-17)
10 Ei aau faahaihai noa to outou. (A taio i te Ioane 1, 2:15-17.) E mauruuru roa Iehova ia faahanahana ta ˈna mau tavini ia ˈna, eiaha râ ia ratou iho. E na reira ïa te mau Kerisetiano ma te faatupu i te aau faahaihai, ma te ore e hue i te moni ia riro teie faaipoiporaa “ei faaiteiteraa.” Mea rahi te haamaitairaa i te hoê faaipoiporaa au noa. Ta Mike ïa hoê taeae no Norevetia i ite. Te na ô ra o ˈna: “Mea au roa to mâua faaipoiporaa e mea nehenehe. Aita ta mâua e tarahu e ua nehenehe mâua e tamau noa i roto i te taviniraa pionie.” Te na ô ra Tabitha, hoê tuahine no Initia: “Aita mâua i haapeapea rahi roa, no te mea aita mâua i faatupu e tiapai faaipoiporaa. Mea ohie ïa no mâua ia faaineine e ia tu to mâua manaˈo.”
Aita e hiˈoraa te fenua, e nehenehe e faaineine i te hoê faaipoiporaa tanotano noa, mea nehenehe e mea au roa (A hiˈo i te paratarafa 10-11)
11. E nafea na Kerisetiano e faaipoipo ra e faatupu ai i te aau faahaihai no nia i to raua faaahuraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
11 Ua faaoti anei orua eaha to orua ahu tera mahana? E ahu nehenehe iho â ïa. I tahito atoa, mea haapao maitai na hoa e faaipoipo ra i to raua faaahuraa. (Isa. 61:10) Parau mau, to orua ahu i tera mahana mea taa ê paha i te tahi atu mau mahana. Te mea faufaa râ, mea tura ia ore te taata ia huru ê. (Tim. 1, 2:9) Eiaha râ orua e haapeapea rahi roa no te reira, no te mea e ere to orua faaahuraa te mea faufaa roa ˈˈe.—Pet. 1, 3:3, 4.
12. No te aha ia haapae na hoa e faaipoipo ra i te mau peu tumu aita i roto i te Bibilia?
12 A haapae i te mau peu tumu aita i roto i te Bibilia. (Apo. 18:4) I roto i te mau faaipoiporaa a teie nei ao, pinepine e ravehia te mau peu ua taaihia i te ohipa tahutahu e te mau tiaturiraa hape. Eita roa ˈtu Iehova e au, no reira o ˈna e faaara mai ai ia faataa ê mai i teie mau mea viivii. (Kor. 2, 6:14-17) Te vai ra paha te tahi mau peu tumu aore ra peu tutuu i to orua fenua. A imi ïa nohea mai te reira e a hiˈopoa i te mau faaueraa tumu Bibilia o te tauturu ia orua ia faaoti mea tano anei ia faaô i teie mau mea i to orua faaipoiporaa.
13. E nafea na hoa e faaipoipo ra e pee ai i te hiˈoraa o Iehova?
13 E peu matauhia paha i to orua fenua ia horoa te taata i te ô na te feia e faaipoipo ra. Pinepine râ te ô ta ratou e horoa, tei te huru ïa o ta ratou pute moni. Parau mau, te faaitoito ra Iehova i ta ˈna mau tavini ia faaite i te aau horoa noa, no te mea e oaoa ratou ia na reira. (Mas. 11:25; Ohi. 20:35) Teie râ, e haapao maitai tatou eiaha te mau manihini ia manaˈo te faahepohia ra ratou ia horoa i te ô aore ra eita ta ratou ô e auhia no te mea mea haihai. E pee râ tatou i te hiˈoraa o Iehova. Noa ˈtu eaha te mau ô e horoahia mai, e farii noa tatou. Inaha, ua horoahia mai ma te aau tae—Kor. 2, 9:7.
EAHA TE RAVE I MUA I TE TAHI MAU FIFI?
14. Eaha te tahi mau fifi ta te mau Kerisetiano e faaruru?
14 E nehenehe te fifi e tupu mai ia faaineine orua i to orua faaipoiporaa o te faahanahana ia Iehova. Mai te peu iho â râ e faaipoiporaa tanotano noa ta orua e hinaaro. Te na ô ra Charlie no te mau motu Solomona: “E ere mea ohie ia faaoti o vai te titau manihini i to mâua faaipoiporaa, mea rahi hoi to mâua hoa. I ǒ matou, e peu matauhia e titau manihini i te huiraatira.” Te faataa ra Tabitha, faahitihia na mua ˈtu: “I to ˈu fenua, pinepine e tiapai faaipoiporaa te faatupuhia. Aita ïa to mâua na metua i farii oioi 100 noa taata ta mâua e titau manihini.” Te na ô ra Sarah no Initia: “No vetahi, mea faufaa roa eaha ta vera ma e parau. Te faaipoiporaa to ˈu fetii e ere i te Ite no Iehova, era aˈe ïa te unauna. Hinaaro atoa ïa oe ia tupai to oe faaipoiporaa i to ratou.” Eaha ïa te nehenehe e tauturu ia orua?
15. No te aha mea faufaa ia pure?
15 A tuu noa i ta orua mau faaineineraa i roto i te pure. E nehenehe orua e faaite pauroa ˈtu ia Iehova, te fifi ta orua e faaruru ra e to orua mau huru aau. (Phil. 4:6, 7) A ani i ta ˈna tauturu no te rave i te mau faaotiraa maitai, ia tamǎrû mai ia orua, e ia horoa mai i te itoito no te tapea i ta orua i faaoti. (Pet. 1, 5:7) E pahono mai iho â Iehova i ta orua mau pure a rahi atu ai to orua tiaturi ia ˈna. Te na ô ra Tabitha: “I haapeapea na mâua taeae aˈunei e tupu ai te umeumeraa i rotopu ia mâua e to mâua fetii. No reira i te mau taime atoa e tauaparau ai mâua, e pure mâua. Ua tauturu mai iho â Iehova no te mea mea hau noa te aparauraa.”
16-17. No te aha mea faufaa ia tauaparau maitai e ma te faatura?
16 A tauaparau maitai e ma te faatura. (Mas. 15:22) Mea rahi te faaotiraa e titauhia ia rave orua: eaha te taio mahana, ehia moni e tuu i roto i tera faaipoiporaa, o vai te haere mai, e te vai ra ˈtu â. Mea tano ia feruri maitai orua hou a rave ai i te faaotiraa. A hiˈopoa atoa i te mau aratairaa Bibilia. A ani i te manaˈo o te mau taeae e tuahine feruriraa paari. Ia faaite orua i to orua manaˈo, ia na reira orua ma te hamani maitai, te mǎrû, e te feruriraa au noa. E manaˈo atoa to te fetii, te metua iho â râ. A tâuˈa ïa i to ratou manaˈo mai te peu mea tanotano noa tei anihia mai. No te mea e oroa faahiahia atoa tera no ratou. Mai te peu râ aita e tano ra, a faataa ˈtu ïa i te tumu ma te faatura. (Kol. 4:6) Ia taa i te fetii e te mea faufaa roa ˈˈe no orua, e faahanahana ïa ia Iehova.
17 E ere paha mea ohie ia faataa ˈtu i te mau metua aita to roto i te parau mau. Noa ˈtu râ, mea faufaa roa ia faataa maitai ia ratou. Te na ô ra Santhosh, hoê taeae no Initia: “Ua hinaaro to mâua fetii e faaô mai i te mau peu matauhia i ǒ matou. E rave rahi ïa taime to mâua faataaraa ia ratou i ta mâua i faaoti. Tera râ, ua farii mâua e taui i te tahi mau faanahoraa aita anaˈe e ofati ra i te mau ture a Iehova. Ei hiˈoraa, ua taui mâua i te maa, ia au i te hinaaro o te mau metua. Aita atoa mâua i faaô mai i te himene aore ra te ori no te mea aita ratou i matau i tera mea.”
18. Eaha te rave ia naho maitai te ohipa? (Korinetia 1, 14:40) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
18 A faaineine maitai. Ia naho maitai te ohipa, eita ïa e tafifi to orua faaipoiporaa. (A taio i te Korinetia 1, 14:40.) Te na ô ra Wayne no Taïwan: “Tau mahana hou te faaipoiporaa, ua amui mai mâua i te mau rima tauturu. Ua tauaparau matou no nia i ta mâua mau faanahoraa i rave. Ua haapapu faahou mâua i te tereraa o te tahi mau ohipa ia naho maitai te mau mea atoa ia tae i tera mahana.” A tutava i te faatura i te mau manihini. Ia tae mai ratou, ua ineine hoi te mau mea atoa.
E naho maitai te faaipoiporaa ia faaineine-maitai-hia na mua ˈˈe (A hiˈo i te paratarafa 18)
19. Eaha te rave ia tere maitai te mau mea i te tamaaraa?
19 Mea tano ia feruri atea eaha te mau fifi e nehenehe e tupu mai e eaha ta orua e rave. (Mas. 22:3) Ei hiˈoraa, i to orua fenua, e faura noa mai paha vetahi aita i titau-manihini-hia i te tamaaraa. A feruri ïa eaha ta orua e rave. A faataa i to orua fetii aita i roto i te parau mau eaha ta ratou e nehenehe e rave. A faataa atoa i to orua manaˈo no nia i te tahi mau peu matauhia. E nehenehe orua e faaite atu i te tumu parau “Mai te aha te huru te oroa faaipoiporaa a te mau Ite no Iehova?” i nia i te jw.org. E nehenehe orua e maiti i te hoê “tiaau o te oroa.” Na teie taeae feruriraa paari ïa e haapao i te tereraa o te tamaaraa. (Ioa. 2:8) A faataa maitai ia ˈna i ta orua mau faanahoraa i rave. Papu ïa, e tura noa to orua faaipoiporaa mai ta orua i hinaaro.
20. Ia haamanaˈo na hoa e faaipoipo ra i te aha?
20 E painu roa atoa paha orua i te feruri-noa-raa i tera e tera mea. Tera râ, a haamanaˈo hoê noa mahana e tupu ai to orua faaipoiporaa. O te mahana matamua ïa o to orua oraraa oaoa ei hoa faaipoipo i roto i ta Iehova taviniraa. A tutava ïa i te faaineine i te hoê faaipoiporaa tanotano noa e te tura. A ani i ta Iehova aratairaa, e naho maitai ïa to orua faaipoiporaa. Eita ïa orua e tatarahapa ia haamanaˈo orua i tera mahana, e oaoa râ orua.—Sal. 37:3, 4.
HIMENE 107 Faaite mai te Atua e nafea ia here
a NO TE TAA MAITAI ATU Â: Te faaipoiporaa i e rave rahi fenua, e mahana ïa e fafau ai te hoê tane e te hoê vahine i te Atua e ia raua e vai hoê noa raua e a muri noa ˈtu. E tamaaraa to muri iho. Noa ˈtu e ere mai tera i te tahi mau vahi, mea faufaa ia pee na hoa e faaipoipo ra i te mau aratairaa i roto i te Bibilia.
b No te ite atu â eaha te manaˈo o te hoê Kerisetiano i te mau ture a Kaisara i to ˈna fenua no nia i te faaipoiporaa, a hiˈo i te tumu parau “Faaipoiporaa tura i te aro o te Atua e o te taata” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 2006.
c A mataitai i te video E tuu anei au i te ava? i nia i te jw.org.