VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Tiurai api 20-25
  • Ua haapii anei oe i te oaoa noa i ta oe e fanaˈo nei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haapii anei oe i te oaoa noa i ta oe e fanaˈo nei?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A FAATUPU I TE AAU MAURUURU
  • A FAATUPU I TE HAEHAA
  • A FERURIRURI I TA IEHOVA I FAFAU
  • “EITA HOI TEI MǍTAˈU IA ˈNA E ERE NOA ˈˈE”
  • E farii anaˈe aita tatou i ite i te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A haamanaˈo o Iehova “te Atua ora”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • A imi i te pahonoraa
    Porotarama o te tairururaa haaati e te tiaau haaati 2025-2026
  • Ua taa anei ia oe eaha te parau mau?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Tiurai api 20-25

TUMU PARAU HAAPIIRAA 31

HIMENE 111 Ia oaoa tatou i te Atua

Ua haapii anei oe i te oaoa noa i ta oe e fanaˈo nei?

“Ua haapii hoi au i te mauruuru noa i te mea e vai ra ia ˈu i roto i te mau tupuraa atoa.”—PHIL. 4:11.

MANAˈO FAUFAA

E oaoa ˈtu â tatou ia faaite tatou i te mauruuru, te haehaa e ia feruriruri i te mau parau fafau a Iehova.

1. Eaha te huru o te hoê taata e oaoa ra i ta ˈna e fanaˈo nei? A faataa na.

TE OAOA ra anei oe i ta oe e fanaˈo nei? Te hoê taata e mauruuru ra i te mea e vai ra ia ˈna, e fanaˈo ïa o ˈna i te oaoa e te hau ma te tiatonu noa i ta ˈna mau haamaitairaa. Eita o ˈna e inoino aore ra e riri no te mau mea aita ta ˈna. Tera râ, noa ˈtu e oaoa tatou i roto i to tatou oraraa, e ere te auraa aita tatou e tâuˈa ra i to tatou huru oraraa. Ei hiˈoraa, mea tano ia imi te hoê Kerisetiano e nafea o ˈna ia tavini atu â ia Iehova. (Roma 12:1; Tim. 1, 3:1) No reira, mai te peu te oaoa ra o ˈna i ta ˈna e fanaˈo nei, eita ïa o ˈna e toaruaru mai te peu aita â o ˈna i fanaˈo atura i te hoê haamaitairaa ta ˈna i hinaaro noa na.

2. No te aha mea atâta roa te mauruuru ore?

2 E nehenehe te mauruuru ore e turai ia tatou ia rave i te faaotiraa tano ore. Ei hiˈoraa, e rave te feia mauruuru ore ehia hora hau no te hoo mai i te mau taoˈa e ere mea faufaa roa. Te mea peapea râ, ua tae roa vetahi mau Kerisetiano i te eiâ i te moni e te tahi atu mau mea ta ratou i hinaaro. Ua manaˈo paha ratou, ‘Mea tano iho â ta ˈu i rave. Aita e fifi, e faahoˈi iho â vau i tera moni.’ Tera noa râ, mea au ore roa na Iehova te ohipa eiâ. (Mas. 30:9) No te tahi atu mau Kerisetiano, ua toaruaru roa ratou no te mea aita ratou i fanaˈo i te tahi hopoia, e ua faarue ratou i te faanahonahoraa a Iehova. (Gal. 6:9) No te aha paˈi hoê tavini a Iehova e tae roa ˈi i tera faito? No te mea aita o ˈna i mauruuru faahou i ta ˈna e fanaˈo nei.

3. Eaha ta tatou e haapii mai i te Philipi 4:11, 12?

3 O tatou pauroa te nehenehe e oaoa i ta tatou e fanaˈo nei. Ua papai te aposetolo Paulo e ‘ua haapii o ˈna i te mauruuru noa i te mea e vai ra ia ˈna i roto i te mau tupuraa atoa.’ (A taio i te Philipi 4:11, 12.) I to ˈna faahitiraa i teie parau, tei roto o ˈna i te fare tapearaa. Noa ˈtu râ, ua oaoa noa Paulo no te mea ua ‘haapii o ˈna i te mauruuru noa’ i te mea e vai ra ia ˈna. No reira, mai te peu aita tatou e mauruuru ra i ta tatou e fanaˈo nei, e nehenehe te hiˈoraa o Paulo e faaitoito ia tatou. Eiaha râ tatou ia manaˈo e mea ohie ia faatupu i teie huru feruriraa. E titauhia ia haapii tatou i te mauruuru noa i te mea e vai ra ia tatou. E nafea? E hiˈo tatou i te tahi mau huru maitatai o te tauturu mai ia oaoa noa i ta tatou e fanaˈo nei.

A FAATUPU I TE AAU MAURUURU

4. No te fanaˈo i te oaoa, no te aha mea faufaa ia mauruuru noa tatou i te mea e vai ra ia tatou? (Tesalonia 1, 5:18)

4 No te fanaˈo i te oaoa mea faufaa ia mauruuru noa tatou i te mea e vai ra ia tatou. (A taio i te Tesalonia 1, 5:18.) Ei hiˈoraa, ia mauruuru tatou i ta tatou e fanaˈo nei i roto i to tatou oraraa, eita ïa tatou e haapeapea rahi roa no te mau ohipa aita ta tatou. Hau atu â, ia feruri tatou i te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo nei, e tutava tatou i te haapao maitai i te reira ma te ore e titau i te tahi atu hopoia. No reira, eita tatou e maere ia faaitoito mai te Bibilia ia haamauruuru ia Iehova na roto i ta tatou mau pure. Oia mau, ia mauruuru noa tatou i te mea e vai nei ia tatou, e fanaˈo ïa tatou i “te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa.”—Phil. 4:6, 7.

5. No te aha ua nehenehe te ati Iseraela e mauruuru noa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

5 A hiˈo na i tei tupu no te ati Iseraela. Ehia taime to ratou amuamu-noa-raa ia Iehova no te maa ta ratou i amu na i Aiphiti. (Num. 11:4-6) Parau mau, e ere i te mea ohie te oraraa i roto i te medebara. Eaha râ tei nehenehe e tauturu ia ratou ia mauruuru noa? Ua nehenehe hoi ratou e feruriruri i ta Iehova i rave no ratou. Ua faatîtîhia e ua rave-ino-hia ratou i Aiphiti. No te faaora ia ratou ua faatae mai Iehova na ati ahuru i nia i to Aiphiti. Te faatia ra te Bibilia e ia ratou i faarue i tera fenua, “pau ihora te taoˈa a to Aiphiti ia ratou,” te ario anei, te auro e te ahu. (Exo. 12:35, 36) I to te ati Iseraela tapaeraa i te miti Uteute, ua vahi Iehova i te pape ia ora mai ratou. E a ratere ai ratou na roto i te medebara, ua horoa Iehova i te mâna ei maa na ratou. Eaha râ te fifi? Te mauruuru ore. E ere no te mea aita ta ratou e maa, no te mea râ aita ratou i mauruuru noa ˈˈe i ta ratou i fanaˈo ê na.

Vetahi ati Iseraela e amuamu ra ia Mose no te mâna, a ohi noa ˈi vetahi atu i te mâna na pihai iho.

No te aha te ati Iseraela i mauruuru ore ai? (A hiˈo i te paratarafa 5)


6. Na te aha e tauturu mai ia faaite noa i te mauruuru?

6 E nafea ia faatupu i te mauruuru? A tahi, a rave i te taime i te mau mahana atoa no te feruri i te mea e faaoaoa ra ia outou. E nehenehe outou e papai roa e piti aore ra e toru ohipa maitatai ta outou e au roa. (Oto 3:22, 23) A piti, a faaite i te mauruuru. A haamauruuru ia vetahi ê no ta ratou e rave nei no outou. Te mea faufaa roa ˈtu râ, a haamauruuru pinepine ia Iehova. (Sal. 75:1) A toru, a maiti i te mau hoa o te mauruuru nei i te mea e vai ra ia ratou. Ia amuimui outou i te feia o te amuamu noa, e peehia outou i to ratou huru. Ia faahoa râ outou i te feia e oaoa noa ra i ta ratou e fanaˈo nei, e hinaaro outou e riro mai ia ratou. (Deut. 1:26-28; Tim. 2, 3:1, 2, 5) Ia rave tatou i te taime no te haamauruuru ia vetahi ê, eita ïa tatou e haapao faahou i to tatou mau fifi aore ra te mau mea aita ta tatou.

7. Eaha tei tauturu ia Aci ia mauruuru noa, e eaha te mau maitai ta ˈna i fanaˈo?

7 Teie te hiˈoraa o Aci, e ora ra i Initonetia. Te faatia ra o ˈna: “I te roaraa o te maˈi parare COVID-19, ua faaau vau i to ˈu tupuraa i to te mau taeae e tuahine. Ei faahopearaa, ua inoino roa vau.” (Gal. 6:4) Na te aha râ i tauturu ia Aci ia taui i to ˈna huru feruriraa? Te parau ra o ˈna: “Ua feruri au i ta ˈu mau haamaitairaa i te mau mahana atoa. Oia atoa, te mau maitai ta ˈu e fanaˈo ra i roto i ta Iehova faanahonahoraa. I muri mai, ua haamauruuru vau ia Iehova. Mea na reira vau i te oaoa-faahou-raa.” Ia puta mai te tahi mau manaˈo tano ore, eita anei outou e nehenehe e pee i te hiˈoraa o Aci no te oaoa faahou?

A FAATUPU I TE HAEHAA

8. Eaha tei tupu no Baruka?

8 Ua toaruaru roa Baruka, te papai parau a te peropheta Ieremia. E ere i te mea ohie te hopoia tei horoahia ia ˈna, oia hoi e tauturu ia Ieremia ia faaite i te hoê poroi i te nunaa Iseraela mauruuru ore. I te hoê taime, aita i maraa faahou ia Baruka no te mea aita o ˈna i tiatonu faahou i to Iehova hinaaro. Ua haapao noa râ oia i ta ˈna i hinaaro e rave. No reira, na roto ia Ieremia, ua parau Iehova ia Baruka: “Te imi ra oe i te mau mea rahi no oe. A faaea i te imi i taua mau mea ra.” (Ier. 45:3-5) Mai te huru ra ua parau Iehova: “A mauruuru noa i to oe tupuraa.” Ua farii Baruka i ta Iehova aˈo e ua fanaˈo faahou o ˈna i ta ˈna farii maitai.

9. Eaha ta te Korinetia 1, 4:6, 7 e haapii mai ra ia tatou? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

9 I te tahi taime, e manaˈo paha te hoê Kerisetiano e mea tano roa ia amo o ˈna i te tahi hopoia. No te aha? No te mea paha mea aravihi o ˈna, mea itoito e mea maoro o ˈna i roto i te parau mau. Tera râ, o te tahi atu ïa tei horoahia te hopoia. Eaha ïa te tauturu i teie Kerisetiano? E nehenehe o ˈna e feruri i ta Paulo i papai i roto i te Korinetia 1, 4:6, 7. (A taio.) No ǒ mai ia Iehova ra ta tatou mau haamaitairaa e to tatou mau aravihi atoa. Ua horoa mai Iehova i teie mau ô na tatou no to ˈna hamani maitai rahi, e ere râ no te mea mea faahiahia aˈe tatou ia vetahi ê.—Roma 12:3, 6; Eph. 2:8, 9.

Hohoˈa: E hopoia huru rau ta te mau taeae e tuahine. 1. Te hiˈopoa ra te taeae i te mau auri pape i te hoê vahi paturaa a te faanahonahoraa. 2. Te uiuihia ra teie tuahine na te hoê taeae i te tairururaa haaati na roto i te aparaa rima. 3. Te vauvau ra te hoê taeae i te oreroraa parau i te putuputuraa a te amuiraa.

Ua horoa mai Iehova i te mau mea atoa ta tatou e fanaˈo nei no to ˈna hamani maitai rahi (A hiˈo i te paratarafa 9)b


10. E nafea tatou e faatupu ai i te haehaa?

10 E nehenehe tatou e faatupu i te haehaa ia feruri tatou i te hiˈoraa o Iesu. Ua horoi hoi o ˈna i te avae o ta ˈna mau aposetolo noa ˈtu to ˈna tiaraa ei Tamaiti a te Atua. Ua papai te aposetolo Ioane: “Ua ite Iesu e [1] i tuu mai na te Metua i te mau mea atoa i roto i to ˈna rima e [2] no ǒ mai o ˈna i te Atua e [3] te haere ra oia i te Atua ra, . . . e haamata ˈtura i te horoi i te avae o te mau pǐpǐ.” (Ioa. 13:3-5) Ua nehenehe Iesu e manaˈo te tanoraa mau na te mau aposetolo e horoi i to ˈna avae. Aita râ. Hau atu, i te roaraa o to ˈna oraraa i te fenua, aita Iesu i imi i te mau taoˈa na ˈna aore ra te hoê oraraa fanaˈo. (Luka 9:58) E taata haehaa Iesu e ua mauruuru noa o ˈna i te mea e vai ra ia ˈna. Ua vaiiho mai ïa o ˈna i te hiˈoraa maitai no tatou.—Ioa. 13:15.

11. Mea nafea te haehaa i te tautururaa ia Dennis ia oaoa faahou?

11 Ua tamata Dennis no Holane i te pee i te haehaa o Iesu, e ere râ i te mea ohie. Te na ô ra o ˈna: “Ia fanaˈo te tahi taeae i te hopoia ta ˈu i hinaaro noa na, e inoino roa vau. Ia tupu te reira, e rave au i te mau maimiraa no nia i te haehaa. I roto i te JW Library®, e tuu vau i te hoê tapao no te mau irava Bibilia e faahiti ra i te haehaa, ia ite oioi i te reira e ia taio faahou. Ua rave atoa mai au i te mau oreroraa parau no nia i te haehaa i roto i ta ˈu vini, e pinepine au i te faaroo i te reira.a Ua taa ia ˈu e te mau ohipa atoa ta tatou e rave nei, e ere no te faatietie ia tatou no te faahanahana râ ia Iehova. Inaha, e vaiiho Iehova ia rave tatou i te tahi mau ohipa, tera râ maoti noa o ˈna e manuïa ˈi te mau opuaraa atoa.” No reira, ia inoino noa ˈtu oe no te mea aita oe i fanaˈo i te tahi hopoia, a tutava i te faatupu i te haehaa. Ia na reira oe, e puai atu â to oe auhoaraa e Iehova e e oaoa faahou oe.—Iak. 4:6, 8.

A FERURIRURI I TA IEHOVA I FAFAU

12. Eaha te tiaturiraa no a muri aˈe te tauturu ia tatou ia oaoa? (Isaia 65:21-25)

12 E oaoa ˈtu â tatou ia feruriruri tatou i te a muri aˈe faahiahia mau ta Iehova i fafau. I roto i te buka a Isaia, ua faaite mai Iehova e te taa ra ia ˈna ta tatou e faaruru nei. Ua fafau râ o ˈna i te faaore roa i te mau fifi atoa. (A taio i te Isaia 65:21-25.) Oia mau, e fanaˈo tatou i te hoê nohoraa papu e te nehenehe. E ohipa maitatai atoa ta tatou e rave. E fanaˈo tatou i te rahi o te maa e te au mau. Eita tatou e haapeapea faahou no tatou e ta tatou mau tamarii. (Isa. 32:17, 18; Ezek. 34:25) Ua papu ia tatou e tupu mau â teie mau parau fafau a Iehova no a muri aˈe.

13. Eaha paha te fifi ta tatou e faaruru nei, e nafea râ to tatou tiaturiraa e faaitoito ai ia tatou?

13 No te aha mea faufaa ia feruriruri tatou i to tatou tiaturiraa no a muri aˈe? No te mea te ora nei tatou i “te mau mahana hopea” e te faaruru nei tatou pauroa i te fifi huru rau. (Tim. 2, 3:1) Ia faaoromai noa tatou, te horoa mai ra Iehova i te aratairaa, te puai e te tauturu ta tatou e hinaaro mau. (Sal. 145:14) Hau atu, e nehenehe to tatou tiaturiraa e tauturu ia tatou ia mau papu i roto i te ati. Ei hiˈoraa, e ere paha i te mea ohie no oe ia aupuru i to oe utuafare. Te auraa anei eita to oe tupuraa e maitai mai? Eita. Ua fafau mai Iehova i te horoa i ta oe e hinaaro mau i teie nei, e hau atu â i roto i te paradaiso. (Sal. 9:18; 72:12-14) Te faaruru ra paha oe i te maˈi ino mau aore ra te hepohepo rahi. Te auraa anei e mauiui noa oe e a muri noa ˈtu? Eita. I roto i te ao apî a te Atua, e ore roa te maˈi e te pohe. (Apo. 21:3, 4) No reira, e tauturu to tatou tiaturiraa ia ore tatou ia inoino e ia riri no ta tatou e faaruru ra i teie mahana. E nehenehe tatou e oaoa e e fanaˈo i te hau noa ˈtu ua roohia tatou i te ati, ua rave-ino-hia tatou aore ra ua pohe tei herehia e tatou. No te aha? No te mea noa ˈtu eaha ta tatou e faaruru nei, eita teie mau fifi e maoro mai, “no te hoê taime poto noa” râ. E i roto i te ao apî, eita tatou e mauiui faahou.—Kor. 2, 4:17, 18.

14. E nafea ia haapuai i to tatou tiaturiraa?

14 Inaha maoti to tatou tiaturiraa e oaoa noa tatou, e nafea ia papu ia tatou e tupu ta Iehova i fafau? Mai te hoê taata e amo ra i te titia mata no te ite maitai i te tahi ohipa, e titauhia ia haapuai tatou i to tatou tiaturiraa ia papu maitai ia tatou to tatou a muri aˈe i roto i te paradaiso. Ei hiˈoraa, te fifi ra paha tatou i te pae moni. E feruri anaˈe ïa i te oraraa i roto i te ao apî, aita e faufaa ia imi faahou tatou i te moni, aita faahou e feia veve e aita e tarahu faahou. Mai te peu te hepohepo ra tatou inaha aita â tatou i fanaˈo atura i te tahi hopoia, eita tatou e haapeapea faahou no te reira no te mea e riro mai tatou ei taata tia roa a tavini ai ia Iehova e tausani matahiti. (Tim. 1, 6:19) Papu, i te omuaraa e haapao noa tatou i to tatou tupuraa, e ere ïa i te mea ohie ia feruri i ta Iehova i fafau. Tera râ, rahi atu â tatou i te feruri i to tatou a muri aˈe faahiahia mau, rahi atu â tatou i te papu i te reira. Eita ïa tatou e haapeapea faahou no ta tatou e faaruru nei i teie mahana.

15. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Christa?

15 A hiˈo na mea nafea to ˈna tiaturiraa no a muri aˈe i te tautururaa ia Christa, te vahine a Dennis faahitihia na mua ˈtu. Te na ô ra o ˈna: “No to ˈu maˈi, ua paruparu roa to ˈu mau uaua iˈo. Eita ta ˈu e nehenehe e hahaere, no reira vau e faaohipa ˈi i te parahiraa turairai. E te rahiraa o te taime e mau noa vau i nia i te roˈi. Aita e mahana, eita vau e mauiui. Ua parau mai te taote eita vau e maitai mai. Puta mai nei tera manaˈo, ‘E ere hoê â manaˈo to tâua.’ Te tiatonu ra vau i to ˈu tiaturiraa no a muri aˈe. Parau mau, i teie mahana te faaoromai ra vau i te oraraa i roto i teie nei ao, i roto râ i te ao apî, mea faahiahia roa te oraraa!”

“EITA HOI TEI MǍTAˈU IA ˈNA E ERE NOA ˈˈE”

16. No te aha te arii Davida i papai ai eita tei mǎtaˈu ia Iehova “e ere noa ˈˈe”?

16 E oaoa noa te hoê tavini a Iehova noa ˈtu te mau fifi ta ˈna e faaruru. A hiˈo na ia Davida. Ua mauiui roa o ˈna i te poheraa e toru o ta ˈna mau tamarii. Ua pari-haavare-hia o ˈna, ua taiva to ˈna mau hoa ia ˈna e ua hinaaro te hoê arii e haapohe ia ˈna. No reira ua horo ê Davida e rave rahi matahiti te maoro. Noa ˈtu râ, ua oaoa noa Davida. No te aha? Ua parau hoi o ˈna no nia ia Iehova: “Eita hoi tei mǎtaˈu ia ˈna e ere noa ˈˈe.” (Sal. 34:9, 10) Eaha ta Davida i hinaaro e parau? No te mea ua ite o ˈna e noa ˈtu eita Iehova e tinai i te mau fifi, e horoa noa mai o ˈna i ta Davida e hinaaro mau. (Sal. 145:16) Ia papu atoa ia tatou e tauturu mai Iehova ia faaoromai tamau tatou i te mau fifi atoa. No reira, e nehenehe tatou e oaoa noa.

17. No te aha oe e hinaaro ai e haapii i te mauruuru noa i ta oe e fanaˈo nei?

17 Te hinaaro ra Iehova ia oaoa noa oe. (Sal. 131:1, 2) A tutava ïa i te mauruuru noa i te mea e vai ra ia oe. Ia tutava atoa oe i te faatupu noa i te mauruuru, i te haehaa e i te haapuai i to oe tiaturiraa. I reira ïa oe e parau atoa ˈi: “Oia, te oaoa nei au.”—Sal. 16:5, 6.

E NAFEA TO MURI NEI MAU RAVEA E TAUTURU MAI AI IA OAOA NOA I TA TATOU E FANAˈO NEI?

  • A faatupu i te aau mauruuru

  • A faatupu i te haehaa

  • A feruriruri i ta Iehova i fafau

HIMENE 118 “A faarahi mai i to matou faaroo”

a Ei hiˈoraa, a mataitai i te haamoriraa poipoi Te haehaa aore ra te teoteo? i nia i te jw.org.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te ohipa ra te taeae i roto i te tuhaa o te atuaturaa. Te uiuihia ra teie tuahine i te tairururaa haaati, ua haapii hoi o ˈna i te reo aparaa rima. Te vauvau ra te hoê taeae i ta ˈna oreroraa parau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono