E ore anei ia tatou te tamaˈi e te faahuehueraa?
Ua rau te tumu e aro ai te taata. E aro vetahi no te mea ua taui te faatereraa, no te fifi i te pae moni e no te mau ohipa tano ore. E aro vetahi atu no te haru i te fenua e te mau faufaa i reira. Ua tupu e rave rahi faahuehueraa i rotopu i te taata no te mea mea taa ê to ratou taˈere e ta ratou haapaoraa. Eaha ta te taata e rave nei ia ore teie mau aroraa e ia tupu te hau? E manuïa anei ta ratou mau opuaraa?
Drazen_/E+ via Getty Images
TE FAAOHIPARAA I TE MONI
Te fa: Ia maitai mai te oraraa o te taata. Mea tano ïa ia aifaito te faufaa a te huiraatira. Inaha, e tupu te mau faahuehueraa no te mea te veve noa ˈtu ra te rahiraa o te taata e te moni noa ˈtu ra te tahi atu.
Te fifi: E titauhia ia taui te faatereraa i ta ratou huru faaohiparaa i te moni. I 2022, ua haamâuˈahia 34,1 miria moni Marite no te haamaitai i te oraraa o te taata e no te haamau i te hau. Tera râ, mea iti ia faaauhia i te rahiraa moni faaohipahia no te mau nuu.
“Mea pau aˈe te moni e te faufaa no te tauturu i te taata tei faaruru i te tamaˈi, eiaha râ no te faaore i teie mau aroraa e no te faatupu i te hau.”—António Guterres, papai parau rahi o te Hau amui.
Ta te Bibilia e parau ra: E nehenehe iho â te faatereraa e te mau faanahoraa a teie ao e tauturu i te feia veve, eita râ e haere ia ratou ia faaore roa i teie fifi.—Deuteronomi 15:11; Mataio 26:11.
TE MAU FAAAURAA PARAU
Te fa: Ia tupu te aparauraa e ia faaafarohia te mau aimârôraa, a imi atu ai i te hoê ravea ia faufaahia na pae e piti.
Te fifi: Eita paha hoê pae e farii i tera faaauraa parau. Eita atoa te mau faaauraa parau no te hau e faaturahia.
“Eita te mau aparauraa ma te hau e manuïa noa. Ei hiˈoraa, e rahi roa ˈtu te mau faahuehueraa ia ore e piti faatereraa e afaro i nia i te parau ta ratou i faaau.”—Raymond Smith, American Diplomacy.
Ta te Bibilia e parau ra: “A imi i te hau.” (Salamo 34:14) Tera noa râ, “e taiva, . . . e etaeta, . . . e haavare” te rahiraa o te taata i teie mahana. (Timoteo 2, 3:1-4) No to ratou huru, ore ˈtura ïa te mau aratai poritita e hinaaro e faatitiaifaro i teie mau faahuehueraa.
FAAITI AORE RA FAAORE I TE MAU MAUHAA TAMAˈI
Te fa: E faaiti aore ra e faaore i te mau mauhaa tamaˈi, te paura atomi iho â râ, te mau mauhaa tamaˈi taero e te vai ra ˈtu â.
Te fifi: Pinepine eita te mau nunaa e farii i te faaiti aore ra i te faaore i ta ratou mau mauhaa tamaˈi. No te mea eita ratou e nehenehe e paruru i to ratou fenua ia arohia mai ratou. Tera râ, noa ˈtu e faaore-roa-hia te mau mauhaa tamaˈi, eita te mau faahuehueraa e ore.
“I muri aˈe i te matahiti 1991, e rave rahi faatereraa tei faaoti e faaore i ta ratou mau mauhaa tamaˈi, e faaiti mai i te mau fifi, e faaafaro i te mau umeumeraa, e e faariro i teie ao ei vahi papu aˈe e te au mau. Aita râ ratou i tapea i ta ratou parau.”—“Securing Our Common Future: An Agenda for Disarmament.”
Ta te Bibilia e parau ra: Mea faufaa ia haapae i te mau mauhaa tamaˈi. Te na ôhia ra: “E tupai ratou i ta ratou mau ˈoˈe ei auri arote.” (Isaia 2:4) Ia faaorehia râ te tamaˈi, e titauhia ia rave hau atu â, no te mea e haamata te manaˈo ino i roto i te aau o te taata.—Mataio 15:19.
TE TAHOÊRAA NO TE ARO I TE ENEMI
Te fa: Ia tahoê te mau nunaa no te aro i to ratou mau enemi. Te auraa, eita te hoê nunaa enemi e hinaaro e aro i te tahi atu mau nunaa tei tahoê.
Te fifi: E ere no te mea mea tahoê ratou e tupu ïa te hau. Inaha i te tahi taime, eita tera mau nunaa e rave mai ta ratou i faaoti. Eita atoa ratou e afaro no nia i te taime e te huru raveraa no te aro i te enemi.
“Noa ˈtu ua tauturu te Amuitahiraa o te mau hau faatere e te Hau amui ia tahoê te mau faatereraa e rave rahi, aita te tamaˈi i ore.”—“Encyclopedia Britannica.”
Ta te Bibilia e parau ra: Parau mau, mea maitai ia tahoê te taata i roto hoê â fa. (Koheleta 4:12) Tera râ, aita e mana to te mau faatereraa taata e te mau faanahoraa a teie nei ao no te faatupu i te hau. “Eiaha outou e tiaturi i te huiarii e i te tamaiti a te taata nei, o te ore e nehenehe e faaora. Ia mau to ˈna aho, e hoˈi oia i te repo. I tera mahana e moˈe ai to ˈna mau manaˈo.”—Salamo 146:3, 4.
Noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa no te faatupu i te hau, te tupu noa ra te tamaˈi ati aˈe te ao nei.