TUMU PARAU HAAPIIRAA 42
HIMENE 103 Te mau tiai no ǒ mai ia Iehova
A faaite i to oe mauruuru i te mau taeae faatoroahia
“Ua horoa mai oia i te taata ei ô.”—EPH. 4:8.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou e nafea te mau tavini tauturu, matahiapo e tiaau haaati e tauturu ai ia tatou, e e nafea ia faaite i to tatou mauruuru no ta ratou e rave nei.
1. Eaha te tahi mau mea ta Iesu i rave no tatou?
AITA e taata i tauturu aˈenei ia vetahi ê mai ia Iesu. I te fenua, ua faaohipa noa oia i to ˈna puai no te tauturu i te taata. (Luka 9:12-17) Ua tae roa oia i te horoa i to ˈna ora no tatou. (Ioa. 15:13) I muri iho i to ˈna tia-faahou-raa, ua tamau noa Iesu i te tauturu. Mai ta ˈna i fafau, ua ani o ˈna ia Iehova ia horoa mai i to ˈna varua moˈa no te haapii e no te tamahanahana ia tatou. (Ioa. 14:16, 17; 16:13) E te tamau noa ra oia i te faaineine ia tatou no te faariro i te taata ei pǐpǐ ati aˈe te ao nei maoti ta tatou mau putuputuraa.—Mat. 28:18-20.
2. O vai ma tei horoahia mai ei ô faahitihia i roto i te Ephesia 4:7, 8?
2 Ua papai te aposetolo Paulo e i muri iho i to Iesu haereraa i te raˈi, “ua horoa mai oia i te taata ei ô.” (A taio i te Ephesia 4:7, 8.) Ua faataa Paulo e ua horoa mai Iesu i teie mau taata ei ô no te tauturu i te amuiraa. (Eph. 1:22, 23; 4:11-13) I teie mahana, o te mau tavini tauturu, matahiapo e tiaau haaati teie mau taeae.a Parau mau, e taata hara ratou, e hape atoa ïa ratou. (Iak. 3:2) Teie râ, o ratou ta Iesu Mesia e faaohipa ra no te tauturu ia tatou. Ua horoa mai oia ia ratou ei ô.
3. A faataa e nafea tatou pauroa e nehenehe ai e turu i te ohipa a teie mau taeae faatoroahia.
3 Ua horoa mai Iesu i teie mau taeae faatoroahia no te patu i te amuiraa. (Eph. 4:12) E nehenehe râ tatou e tauturu ia ratou ia amo maite i teie hopoia faufaa. Ei hiˈoraa, a patu ai vetahi o tatou i te hoê Piha a te Basileia, te turu nei te tahi atu i teie ohipa ma te horoa ˈtu i te maa, te faurao e te tahi atu mau mea hinaarohia. O tatou pauroa ïa te nehenehe e turu i te mau tavini tauturu, matahiapo e tiaau haaati e rohi nei na roto i ta tatou mau parau e ohipa. E hiˈo mai tatou eaha te mau maitai ta tatou e fanaˈo i ta ratou ohipa, e e nafea ia faaite i to tatou mauruuru ia ratou e ia Iesu, o tei horoa mai i teie mau taeae ei ô.
TE OHIPA A TE MAU TAVINI TAUTURU
4. Eaha te tahi mau ohipa a te mau tavini tauturu i te senekele matamua?
4 I te senekele matamua, ua faatoroahia te tahi mau taeae ei tavini tauturu. (Tim. 1, 3:8) E au ra e o “te tautururaa ia vetahi ê” ta ratou ohipa mai ta Paulo i papai. (Kor. 1, 12:28) Na ratou e haapao i te tahi mau ohipa faufaa roa ia nehenehe te mau matahiapo e haapao maite i te ohipa haapiiraa e faaitoitoraa i te amuiraa. Ei hiˈoraa, i apiti na ratou i te papairaa i te Parau a te Atua aore ra te hooraa mai i te mau mea e hinaarohia no te reira.
5. Eaha te tahi mau ohipa a te mau tavini tauturu i teie mahana?
5 E hiˈo mai tatou i te tahi mau ohipa a te mau tavini tauturu. (Pet. 1, 4:10) Te vai ra o te haapao i te faufaa moni, te mau tuhaa fenua, te mau papai no te feia poro, te mau taoˈa haapuai reo e te video, te fariiraa i te feia i tae mai no te putuputuraa, aore ra te atuaturaa i te Piha a te Basileia. Pauroa teie mau ohipa, mea faufaa roa ïa ia naho maitai te amuiraa. (Kor. 1, 14:40) E tumu parau ta vetahi i te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano, e oreroraa parau atoa i te hopea hebedoma. E tauturu atoa vetahi i te tiaau o te pǔpǔ pororaa. I te tahi taime e apee ratou i te mau matahiapo i roto i te mau tere faaitoitoraa.
6. Eaha te tahi mau tumu e mauruuru roa ˈi tatou i te mau tavini tauturu e rohi nei?
6 Eaha te mau maitai ta te amuiraa e fanaˈo i te ohipa a te mau tavini tauturu? Teie ta tuahine Beberlyb no Bolivia e parau ra: “Maoti ta tatou mau tavini tauturu e au roa ˈi au i te mau putuputuraa. E nehenehe hoi au e himene, e horoa i te pahonoraa, e faaroo i te mau oreroraa parau, e huti mai i te haapiiraa i te mau video e hohoˈa. E vai ara ratou ia ore te feia tei putuputu mai ia fifihia. E haapao ratou i tei nati mai i nia i te Zoom. Ia oti te putuputuraa, e tamâ atoa ratou i te Piha a te Basileia, e ohi ratou i te moni i roto i te mau afata ô, e haapao atoa i te mau papai e hinaarohia no ta tatou taviniraa. Mauruuru roa vau ia ratou.” Te na ô ra Leslie no Colombie, e matahiapo ta ˈna tane: “Mea tiaturi roa na ta ˈu tane i te mau tavini tauturu no te amo e rave rau hopoia. Ahani aita ratou, e rahi roa ïa ta ˈna hopoia. No reira, mauruuru roa vau ia ratou no ta ratou tauturu aau tae.” Papu roa, tera atoa to oe manaˈo.—Tim. 1, 3:13.
7. E nafea ia faaite i to tatou mauruuru i te mau tavini tauturu? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
7 Te mauruuru nei iho â tatou i te mau tavini tauturu. Tera râ, te faaitoito atoa mai ra te Bibilia ia faaite roa ˈtu i to tatou mauruuru. (Kol. 3:15) Ta Kristofer ïa matahiapo no Filelane i rave. Te na ô ra o ˈna: “E hapono vau i te tahi poroi e irava ta ˈu i papai i roto. E faahiti atoa vau i te tahi mea ta teie tavini tauturu i rave aore ra i parau o tei faaitoito mai ia ˈu, aore ra no te aha vau e mauruuru ai i ta ˈna taviniraa.” Area Pascal raua Jael no Taratoni, e pinepine raua i te pure no te mau tavini tauturu. Ta raua ïa i rave aita i maoro aˈenei, a haamauruuru ai ia Iehova no teie mau taeae faatoroahia, e a ani ai ia ˈna ia tamau i te tauturu ia ratou. E faaroo iho â Iehova i tera mau pure, e o te amuiraa taatoa te fanaˈo i te mau haamaitairaa.—Kor. 2, 1:11.
TE OHIPA A TE MAU MATAHIAPO
8. No te aha Paulo i parau e i “rohi” na te mau matahiapo i te senekele matamua? (Tesalonia 1, 5:12, 13)
8 I rohi na te mau matahiapo o te senekele matamua no te amuiraa. (A taio i te Tesalonia 1, 5:12, 13; Tim. 1, 5:17) I “aratai” na ratou i te amuiraa, a faatere ai i te mau putuputuraa e a rave ai i te mau faaotiraa ei tino matahiapo. I “aˈo” atoa na ratou i to ratou mau taeae e tuahine ma te here no te paruru i te amuiraa. (Tes. 1, 2:11, 12; Tim. 2, 4:2) Parau mau, i rohi atoa na teie mau matahiapo no te aupuru i to ratou utuafare e ia puai noa ratou i te pae varua.—Tim. 1, 3:2, 4; Tito 1:6-9.
9. Eaha te tahi mau hopoia a te mau matahiapo i teie mahana?
9 Mea rahi te hopoia a te mau matahiapo i teie mahana. E poro evanelia ratou. (Tim. 2, 4:5) Mea itoito roa ratou i roto i te taviniraa, i te faanahoraa i te pororaa i roto i te tuhaa fenua a te amuiraa, e te faaineineraa ia tatou ia aravihi atu â no te poro e te haapii i te taata. E haava atoa ratou, o te faaite i te aroha hamani maitai e o te ore e maitiiti i te taata. Ia rave te hoê Kerisetiano i te hara rahi, e faaitoito ratou ia ˈna ia faahoa faahou ia Iehova. E vai ara atoa ratou ia vai viivii ore te amuiraa. (Kor. 1, 5:12, 13; Gal. 6:1) Na mua roa râ, e tiai ratou o te aupuru i te amuiraa. (Pet. 1, 5:1-3) E horoa mai ratou i te mau oreroraa parau Bibilia faaineine-maitai-hia. E tutava ratou i te haamatau i te mau mero atoa o te amuiraa. E farerei ratou i te mau taeae e tuahine no te faaitoito atu. E apiti vetahi i te paturaa e te atuaturaa i te Piha a te Basileia, i te faanahoraa i te mau tairururaa e toru mahana, i te ohipa a te Tomite tuatiraa e te fare maˈi e a te Pǔpǔ farerei i te feia maˈi, e te vai ra ˈtu â. Te rohi nei te mau matahiapo no tatou.
10. Eaha te tahi mau tumu e mauruuru ai tatou i ta tatou mau matahiapo e rohi nei?
10 Ua tohu Iehova e aupuru maitai te mau tiai ia tatou, a ore atu ai tatou “e mǎtaˈu aore ra e riaria faahou.” (Ier. 23:4) Ta tuahine Johanna ïa no Filelane i ite i te maˈiraahia to ˈna mama. Te faatia ra o ˈna: “Mea fifi roa no ˈu ia faaite i to ˈu horuhoru ia vetahi ê. Tera râ, ua faaroo maitai mai te hoê matahiapo, ta ˈu i ore i matau maitai, i to ˈu haamahoraraa i to ˈu aau. Ua pure o ˈna no ˈu e ua haapapu mai e mea here na Iehova ia ˈu. Aita i mau maitai ia ˈu eaha ta ˈna i parau. Ta ˈu râ e haamanaˈo ra, aita vau i haapeapea faahou. Ua papu roa ia ˈu e ua tono mai Iehova ia ˈna no te tauturu ia ˈu i te taime tano.” Mea nafea te mau matahiapo o ta oe amuiraa i te tautururaa ia oe?
11. E nafea ia faaite i to tatou mauruuru i te mau matahiapo? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
11 Te hinaaro ra Iehova ia faaite tatou i to tatou mauruuru i te mau matahiapo “no ta ratou hoi ohipa e rave ra.” (Tes. 1, 5:12, 13) Te na ô ra Henrietta no Filelane atoa: “E tauturu iho â te mau matahiapo ia vetahi ê. E ere râ ïa te auraa e mea vata aˈe e mea itoito aˈe ratou, aore ra aita e fifi to ratou. I te tahi taime, teie noa ta ˈu e parau atu: ‘E matahiapo maitai roa oe. Ta ˈu ïa e hinaaro ia ite oe.’ ” Te na ô ra o tuahine Sera no Turekia: “E hinaaro iho â te mau matahiapo i te faaitoitoraa no te tamau i te rave i ta ratou ohipa. E nehenehe ïa tatou e papai i te tahi poroi, e titau manihini ia ratou no te tamaa, e poro atoa na muri ia ratou.” Te vai ra anei te tahi matahiapo ta oe e hinaaro e haamauruuru no ta ˈna mau tutavaraa? A imi ïa i te mau ravea no te faaite atu i to oe mauruuru.—Kor. 1, 16:18.
E hinaaro mau â te mau taeae faatoroahia i te faaitoitoraa no te tamau i te rave i ta ratou ohipa (A hiˈo i te paratarafa 7, 11, 15)
TE OHIPA A TE MAU TIAAU HAAATI
12. O vai ma atoa ta Iesu i faatoroa no te patu i te amuiraa i te senekele matamua? (Tesalonia 1, 2:7, 8)
12 Ua faatoroa Iesu i te tahi mau taeae no te amo i te tahi atu mau hopoia. Ua faaohipa o ˈna i te mau matahiapo i Ierusalema no te tono ia Paulo, Baranaba e te tahi atu ei tiaau ratere. (Ohi. 11:22) No te aha? No te patu i te mau amuiraa. Te hopoia atoa ïa a te mau tavini tauturu e a te mau matahiapo. (Ohi. 15:40, 41) E rave rahi haapaeraa ta teie mau taeae i rave no teie hopoia, ua tae roa atoa i te horoa i to ratou ora no te haapii e no te faaitoito ia vetahi ê.—A taio i te Tesalonia 1, 2:7, 8.
13. Eaha te tahi mau hopoia a te mau tiaau haaati?
13 Mea ratere roa te mau tiaau haaati na tera e tera amuiraa noa ˈtu te atea. Pauroa te hebedoma, e vauvau ratou i te mau oreroraa parau, e farerei i te mau taeae e tuahine no te faaitoito atu, e faatere atoa i te putuputuraa no te mau pionie, no te mau matahiapo, e no te pororaa. E faaineine ratou i te mau oreroraa parau, a faanaho ai i te mau tairururaa haaati e tairururaa e toru mahana. Na ratou e horoa i te haapiiraa i te mau haapiiraa no te mau pionie, e faanaho i te putuputuraa taa ê e te mau pionie o ta ratou tuhaa haaati. E haapao atoa ratou i te tahi atu mau ohipa faufaa, mea ru i te tahi taime, ta te amaa e ani ia ratou ia rave.
14. Eaha te tahi mau tumu e mauruuru ai tatou i ta tatou mau tiaau haaati e rohi nei?
14 Eaha te maitai ta te amuiraa e fanaˈo i te ohipa a te mau tiaau haaati? Te na ô ra te hoê taeae no Turekia: “Ua faaitoito mai te tere o te mau tiaau haaati ia ˈu ia tauturu atu â i to ˈu mau taeae e tuahine. Mea rahi te tiaau haaati ta ˈu i farerei. Aita râ hoê aˈe o ratou i faaite mai aita to ratou e taime no ˈu no te rahi o ta ratou hopoia.” I te hoê mahana a poro ai Johanna, tei faahitihia na, na muri i te hoê tiaau haaati, aita raua i farerei i te tahi noa ˈˈe taata. Teie râ ta ˈna e parau ra: “Eita e moˈehia ia ˈu tera mahana. No te mea no taui noa ˈtura to ˈu na tuahine i te faaearaa, ua mihi roa vau ia raua. Ua tamahanahana mai te tiaau haaati ia ˈu. Ua faataa mai oia e noa ˈtu e i teie nei aita tatou i pihai iho i to tatou fetii e hoa, i roto râ i te ao apî, e farerei noa ïa tatou e a muri noa ˈtu.” Mea here atoa na tatou i ta tatou mau tiaau haaati no ta ratou tauturu.—Ohi. 20:37–21:1.
15. (1) Ia au i te Ioane 3, 5-8, e nafea ia faaite i to tatou mauruuru i te mau tiaau haaati? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) No te aha mea faufaa ia faaite i to tatou mauruuru i te vahine a te mau taeae faatoroahia, e e nafea ia na reira? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “A haamanaˈo i ta ratou vahine.”)
15 Ua faaitoito te aposetolo Ioane ia Gaio ia farii maitai i te mau taeae o te haere mai e faaitoito i te amuiraa. E ua ani oia ia ˈna ia “tauturu . . . ia ratou mai tei au i te Atua.” (A taio i te Ioane 3, 5-8.) Hoê ravea no te na reira, o te titau-manihini-raa ïa i te tiaau haaati no te tamaa. Te tahi atu ravea, o te tururaa ïa i te pororaa i te hebedoma taa ê. Te na ô ra Leslie, tei faahitihia na: “E pure au ia Iehova ia aupuru ia ratou. E papai atoa mâua ta ˈu tane i te tahi rata no te faaite atu i to mâua mauruuru no te faaitoitoraa e te tauturu ta ratou i horoa mai.” A haamanaˈo, mai ia tatou atoa ratou. E maˈihia ratou, e haapeapea, e toaruaru atoa. Peneiaˈe te parau faaitoito aore ra te ô ta oe i horoa na ratou, o te pahonoraa ïa a Iehova i ta ratou pure.—Mas. 12:25.
E HINAAROHIA TE MAU TAEAE FAATOROAHIA
16. Ia au i te Maseli 3:27, eaha te tahi mau uiraa ta te mau taeae e feruri?
16 I te ao atoa nei, te hinaarohia ra e rave rahi atu â taeae no te amo i te hopoia. Mai te peu e taeae bapetizohia oe, “e nehenehe ta oe e tauturu atu.” (A taio i te Maseli 3:27.) E nehenehe anei oe e haamau i te fa e riro mai ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo no te aupuru i to oe mau taeae?c Aore ra e rave i te mau tauiraa no te apiti i te Haapiiraa no te feia poro i te parau apî oaoa o te Basileia? E faaineine teie haapiiraa ia oe no te amo i te hopoia ta Iesu e horoa mai. E ia manaˈo oe eita e maraa ia oe, a pure ia Iehova. A ani ia ˈna ia horoa mai i to ˈna varua moˈa ia haapao maite oe i te mau hopoia atoa e horoahia mai.—Luka 11:13; Ohi. 20:28.
17. Eaha ta te mau taeae faatoroahia e haapapu mai ra no nia i to tatou Arii ra o Iesu Mesia?
17 Te mau taeae ta Iesu i faatoroa no te amo i te hopoia, e haapapuraa ïa e te aratai ra oia ia tatou i teie mau mahana hopea. (Mat. 28:20) Aita anei oe e mauruuru ra e Arii î i te here to tatou, mea horoa noa, mea haapao, o te horoa mai i te mau taeae aravihi no te aupuru mai? No reira, a imi i te mau ravea no te faaite i to oe mauruuru i teie mau taeae e rohi nei. Eiaha atoa e haamoˈe i te haamauruuru ia Iehova. Inaha, no ǒ mai ia ˈna ra “te mau ô maitatai atoa e te mau mea tia roa i horoahia mai.”—Iak. 1:17.
HIMENE 99 E nahoa rahi tatou
a Te mau mero o te Tino aratai, te mau mero tauturu o te Tino aratai, te mau mero o te Tomite amaa e te tahi mau taeae e haapao ra i te tahi mau tuhaa, o ratou atoa tei faatoroahia.
b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
c No te ite atu â e nafea ia riro mai ei tavini tauturu aore ra matahiapo, a hiˈo i teie mau tumu parau “Taeae ma, e nehenehe anei outou e riro mai ei tavini tauturu?” e “Taeae ma, e nehenehe anei outou e tavini ei matahiapo?” i roto i Te Pare Tiairaa no Novema 2024.