Uiraa a te feia taio
O vai te “vahine” faahitihia i te Isaia 60:1, e eaha te auraa e “tia” mai oia i nia a “turama ˈtu” ai?
Te na ô ra te Isaia 60:1: “A tia i nia, e tera vahine, a turama ˈtu, ua tae mai hoi to oe maramarama. Te anaana ra te hanahana o Iehova i nia ia oe.” Ia hiˈopoahia te mau irava tapiri, o Ziona aore ra Ierusalema te oire pu o Iuda i tera ra tau teie “vahine.” (Isa. 60:14; 62:1, 2) E faahohoˈa Ierusalema i te nunaa taatoa o Iseraela. E hiti mai râ e piti uiraa: A tahi, afea e mea nafea Ierusalema i te tiaraa mai i nia a turama ˈtu ai i te pae varua? A piti, e tupu anei te parau tohu a Isaia i to tatou nei tau?
Afea e mea nafea Ierusalema i te tiaraa mai i nia a turama ˈtu ai i te pae varua? Ua paparari Ierusalema e te hiero i to te ati Iuda hopoi-ê-raahia i Babulonia e 70 matahiti te maoro. I to Medai râ e to Peresia haruraa i te oire o Babulonia, ua nehenehe te mau Iseraela e hoˈi faahou i to ratou fenua e e haamau i te haamoriraa mau. (Ezr. 1:1-4) I te matahiti 537 hou te tau o Iesu, ua hoˈi te hoê pǔpǔ ati Iuda taiva ore no roto mai na 12 opu i Ierusalema. (Isa. 60:4) Ua pûpû ratou i te tusia ia Iehova, ua faatupu i te mau oroa e ua patu faahou ratou i te hiero. (Ezr. 3:1-4, 7-11; 6:16-22) Anaana faahou maira te hanahana o Iehova i Ierusalema, oia hoi i nia i to ˈna nunaa. E na ratou e turama i te mau nunaa e haaati ra o te vai i roto i te poiri pae varua.
Papu, ua tupu te mau parau a Isaia no Ierusalema i tahito ra. E tupuraa rahi aˈe râ to a muri aˈe. Aita hoi te rahiraa o te mau Iseraela i tamau i te faaroo i te Atua. (Neh. 13:27; Mal. 1:6-8; 2:13, 14; Mat. 15:7-9) Ua patoi atoa hoi ratou i te Mesia ra o Iesu. (Mat. 27:1, 2) I te matahiti 70, ua haamou-faahou-hia Ierusalema e te hiero.
Ua tohu Iehova i tei tupu. (Dan. 9:24-27) Parau mau, e ere ta ˈna opuaraa ia tupu teie mau parau tohu o te Isaia pene 60 no nia ia Ierusalema i te fenua.
E tupu anei te parau tohu a Isaia i to tatou nei tau? E, no nia râ i te hoê vahine taipe “te Ierusalema no nia mai.” Ua parau te aposetolo Paulo no ˈna: “To tatou metua vahine.” (Gal. 4:26) O te tuhaa i te raˈi ïa o te faanahonahoraa a te Atua, oia hoi ta ˈna mau melahi taiva ore. O Iesu e na 144 000 Kerisetiano faatavaihia o te tiaturi ra e ora i te raˈi mai ia Paulo, ta ˈna mau tamarii. “E nunaa moˈa” te mau Kerisetiano faatavaihia, oia hoi “te Iseraela o te Atua.”—Pet. 1, 2:9; Gal. 6:16.
Mea nafea Ierusalema i te tiaraa mai i nia a “turama ˈtu” ai? Mea na roto ïa i ta ˈna mau tamarii faatavaihia i te fenua. A faaau i ta ratou i faaruru i tei parauhia i te Isaia pene 60.
Ua titauhia i te mau Kerisetiano ia “tia” mai no te mea to roto ratou i te poiri pae varua a parare ai te mau manaˈo apotata i te poheraa te mau aposetolo. (Mat. 13:37-43) E au ra e ua riro ratou ei tîtî na Babulonia rahi, oia hoi te taatoaraa o te mau haapaoraa hape. Ua vai noa ratou mai tera tae roa ˈtu i “te anotau hopea o te ao nei” tei haamata i te matahiti 1914. (Mat. 13:39, 40) E i 1919, ua tiamâ mai ratou e ua turama ratou i te mau nunaa i te pae varua maoti te ohipa pororaa.a I te roaraa o te mau matahiti, ua haere mai e rave rahi taata o te mau nunaa atoa i taua maramarama ra, mai te toea o te Iseraela o te Atua, “te mau arii” faahitihia i te Isaia 60:3.—Apo. 5:9, 10.
A muri aˈe, e faaite atu â te mau Kerisetiano faatavaihia i te maramarama o te Atua. E nafea? Ia oti ta ratou hororaa i te fenua nei, e apiti atu ratou i te “Ierusalema apî,” aore ra te vahine taipe a te Mesia, oia hoi na 144 000 faatavaihia o te riro ei arii e tahuˈa.—Apo. 14:1; 21:1, 2, 24; 22:3-5.
E tuhaa faufaa ta te Ierusalema apî i roto i te parau tohu o te Isaia 60:1. (A faaau i te Isaia 60:1, 3, 5, 11, 19, 20 i te Apokalupo 21:2, 9-11, 22-26.) Mai Ierusalema i riro ei pu no te faatereraa no Iseraela i tahito ra, e riro atoa te Ierusalema apî e te Mesia ei faatereraa arii no te ao apî. E nafea te Ierusalema apî e pou mai ai “mai te raˈi mai no ǒ i te Atua”? Ma te haapao mai i te fenua. “E haere” te feia e mǎtaˈu ra i te Atua o te mau nunaa “ma te turamahia e te maramarama o taua oire ra.” E tiamâ atoa mai ratou i te hara e te pohe. (Apo. 21:3, 4, 24) I reira ïa “e faahoˈihia ˈi te mau mea atoa mai i te matamua ra,” mai ta Isaia e te tahi mau peropheta i tohu. (Ohi. 3:21) Ua haamata te reira i to te Mesia riroraa mai ei Arii tae roa ˈtu i te hopea o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti.
a Ua faataahia teie tupuraa pae varua o te matahiti 1919 i roto i te Ezekiela 37:1-14 e te Apokalupo 11:7-12. Ua tohu Ezekiela i te tiamâraa pae varua o te taatoaraa o te mau Kerisetiano faatavaihia i muri aˈe e rave rahi matahiti faatîtîraahia e Babulonia rahi. Te faahiti ra te Apokalupo i te ohipa-faahou-raa te hoê pǔpǔ iti taeae aratai faatavaihia i muri aˈe i to ratou tapearaahia. I 1919, ua faatoroahia ratou ei “tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45; a hiˈo i te buka Le culte pur de Jéhovah enfin rétabli! i te api 118.