TUMU PARAU HAAPIIRAA 18
HIMENE 1 To Iehova mau huru maitatai
A tiaturi i te Haava aroha hamani maitai o te fenua taatoa!
“E ore anei te Haava o te fenua taatoa e rave i te mea tia?”—GEN. 18:25.
MANAˈO FAUFAA
Ia taa ˈtu â ia tatou to Iehova aroha hamani maitai e ta ˈna parau-tia ia faatia mai oia i te feia parau-tia ore.
1. Eaha te haapiiraa tamahanahana ta Iehova i horoa ia Aberahama?
MEA maoro aˈenei, ua faaara te Atua na roto i te hoê melahi ia Aberahama e haamou oia ia Sodoma e Gomora. Ua peapea roa Aberahama noa ˈtu mea puai to ˈna faaroo i te Atua. Teie ta ˈna i ui: “E haamou iho â anei oe i te taata parau-tia e te taata ino? . . . E ore anei te Haava o te fenua taatoa e rave i te mea tia?” Ua horoa Iehova i to ˈna hoa here i te hoê haapiiraa faufaa o te tamahanahana ia tatou paatoa: E ore roa oia e haamou i te taata parau-tia.—Gen. 18:23-33.
2. E nafea e papu ai ia tatou e mea parau-tia ta Iehova mau haavaraa e te aroha hamani maitai?
2 E nafea e papu ai ia tatou e mea parau-tia ta Iehova mau haavaraa e te aroha hamani maitai? Ua ite tatou “e hiˈo . . . Iehova i roto i te aau.” (Sam. 1, 16:7) Inaha, ua ite oia i “te aau o te taata” atoa. (Arii 1, 8:39; Par. 1, 28:9) E parau mau faahiahia mau teie. Eita e taa pauroa ia tatou ta Iehova mau haavaraa. No reira te aposetolo Paulo i parau ai no te Atua ra o Iehova: “Eita e noaa ia tatou ia taa i ta ˈna mau haavaraa.”—Roma 11:33.
3-4. Eaha ta tatou e uiui i te tahi taime, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie haapiiraa? (Ioane 5:28, 29)
3 I te tahi râ taime, mai ia Aberahama e uiui atoa tatou: ‘E tiaturiraa anei to te feia tei haamouhia i Sodoma e Gomora? E ô atoa anei ratou i roto i te tia-faahou-raa o te feia parau-tia ore?’—Ohi. 24:15.
4 E hiˈo faahou mai tatou i te parau o te tia-faahou-raa. Aita i maoro aˈenei, ua faatanohia ta tatou faataaraa i te tia-faahou-raa no te ora e te tia-faahou-raa no te haavaraa.a (A taio i te Ioane 5:28, 29.) Maoti teie hiˈopoaraa, ua faatanohia ˈtu â ta tatou faataaraa i teie parau i roto i teie haapiiraa e to muri mai. No nia i ta Iehova mau haavaraa parau-tia, e hiˈo mai tatou na mua eaha ta tatou i ore i ite e eaha ta tatou i ite.
TA TATOU I ORE I ITE
5. Eaha ta tatou i parau na no nia i te feia ta Iehova i haamou i Sodoma e Gomora?
5 I hiˈopoa na ta tatou mau papai eaha te tupu no te feia ta Iehova i haava ei parau-tia ore. I parau na tatou e aita e tiaturiraa e faahoˈihia mai to Sodoma e Gomora i te ora. I muri iho râ i te faahohonu-faahou-raahia teie parau na roto i te pure, eita ta tatou e nehenehe e parau tera iho â. No te aha?
6. Eaha te tahi mau faatiaraa Bibilia o ta Iehova haavaraa i te feia parau-tia ore, e eaha ta tatou i ore i ite?
6 Mea rahi te faatiaraa Bibilia e faaite ra i to Iehova haavaraa i te feia parau-tia ore, mai tera rahiraa taata tei pohe i te diluvi, na hitu nunaa i te Fenua tǎpǔhia ta Iehova i faaue i to ˈna nunaa ia haamou, aore ra na 185 000 faehau no Asura tei tairihia e te hoê melahi a Iehova i te hoê noa po. (Gen. 7:23; Deut. 7:1-3; Isa. 37:36, 37) Te parau mai ra anei te Bibilia e ua faaoti Iehova e faautua i taua mau taata ra i te haamouraa mure ore aita e tiaturiraa o te tia-faahou-raa? Aita roa ˈtu. No te aha tatou e parau ai mai tera?
7. Eaha ta tatou i ore i ite no nia i te feia tei pohe i te diluvi aore ra i te haruraahia Kanaana? (A hiˈo i te hohoˈa.)
7 No teie mau tupuraa, aita tatou i ite mea nafea to Iehova haavaraa i taua mau taata tataitahi ra. Aita atoa tatou i ite e ua fanaˈo anei ratou i te ravea no te ite o vai o Iehova, a tatarahapa ˈtu ai. Ia faahiti te Bibilia i te diluvi, e parauhia e “taata poro i te parau-tia” o Noa. (Pet. 2, 2:5) Aita râ e parauhia ra e a hamani ai Noa i te araka, ua noaa ia ˈna ia poro i te taata atoa hou te diluvi. Aita atoa tatou i ite e ua nehenehe anei to te mau nunaa no Kanaana e haapii no nia ia Iehova, a taui atu ai i to ratou haerea.
Te hamani ra Noa e to ˈna utuafare i te araka. Aita tatou i ite e a hamani ai ratou i te araka, ua noaa anei ia ˈna ia poro i te taata atoa hou te diluvi (A hiˈo i te paratarafa 7)
8. Eaha ta tatou i ore i ite no nia i te feia no Sodoma e Gomora?
8 E te feia ïa no Sodoma e Gomora? I ora na te taata parau-tia ra o Lota i rotopu ia ratou. Ua ite anei râ tatou e ua poro oia ia ratou paatoa? Aita. Mea ino iho â ratou, ua ite anei râ ratou i te mea maitai e te mea ino? A haamanaˈo e ua hinaaro pauroa te tane, “mai te tamaroa e tae roa i te ruhiruhia,” i te mafera i na manihini a Lota. (Gen. 19:4; Pet. 2, 2:7) Ua ite anei râ tatou e ua faautua te Atua aroha hamani maitai ra o Iehova ia ratou tataitahi i te pohe mure ore? Parau mau ua na ô Iehova ia Aberahama e aita i ahuru taata tia i taua oire ra. (Gen. 18:32) E taata parau-tia ore ïa ratou, e ua tano Iehova i te haamouraa ia ratou. E nehenehe anei râ tatou e haapapu e aita hoê aˈe o ratou e ô i roto i te tia-faahou-raa o te feia parau-tia ore? Eita.
9. Eaha ta tatou i ore i ite no nia ia Solomona?
9 Te vai atoa ra te faatiaraa Bibilia o te feia parau-tia tei riro ei feia parau-tia ore. O te arii Solomona te tahi. Ua ite maitai oia i ta te Atua mau raveraa e ua haamaitai-rahi-hia oia e Iehova. I muri aˈe râ, ua haamori oia i te mau atua hape, a riri roa ˈtu ai Iehova ia ˈna e a mauiui atu ai te nunaa taatoa o Iseraela e rave rahi matahiti. Parau mau, ia au i te Bibilia, ua taoto Solomona “i roto i te pohe e to ˈna mau tupuna,” oia hoi te feia taiva ore mai te arii Davida. (Arii 1, 11:5-9, 43; Arii 2, 23:13) Te auraa anei râ e faatiahia mai Solomona? Aita te Bibilia e pahono mai ra. E parau râ paha vetahi oia, no te mea ia au i te Bibilia “te taata hoi tei pohe, ua matara ïa oia i ta ˈna hara.” (Roma 6:7) Parau mau iho â, e ere râ te auraa e pauroa te taata tei pohe o te faatiahia mai, mai te huru ra e tiaraa iho â to ratou ia ora faahou mai. E ô te tia-faahou-raa ta te Atua î i te here e horoa na te feia ta ˈna e hinaaro ia tavini ratou ia ˈna e a muri noa ˈtu. (Ioba 14:13, 14; Ioa. 6:44) E fanaˈo anei Solomona i taua ô ra? O Iehova anaˈe tei ite. Ta tatou noa i ite, e rave o ˈna i te mea tia.
TA TATOU I ITE
10. Eaha to Iehova manaˈo no nia i te haamouraa i te taata? (Ezekiela 33:11) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
10 A taio i te Ezekiela 33:11. Te faaite mai ra Iehova eaha to ˈna manaˈo ia haava oia i te taata. Ua aratai oia i te aposetolo Petero ia parau, mai ta te peropheta Ezekiela i papai: “Aita [Iehova] e hinaaro ra ia haamouhia te hoê.” (Pet. 2, 3:9) Maoti teie parau mau tamahanahana i ite ai tatou e eita Iehova e ru noa i te haamou i te taata e a muri noa ˈtu. Mea aroha hamani maitai roa oia, e e faaite oia i teie huru maitai i te mau taime atoa e nehenehe ta ˈna.
I te tia-faahou-raa o te feia parau-tia ore, e rave rau taata o te haapii o vai Iehova (A hiˈo i te paratarafa 10)
11. O vai ma te ore e faatiahia mai, e mea nafea tatou i te iteraa?
11 Eaha ta tatou i ite no nia i te feia o te ore e faatiahia mai? Te faahiti ra te Bibilia vetahi o ratou.b O Iuda Isakariota te tahi ta Iesu i faahiti. (Mar. 14:21; a hiˈo atoa i te Ioane 17:12.)c Ua ite Iuda e mea ino ta ˈna i rave i te aro o Iehova e ta ˈna Tamaiti. Noa ˈtu râ, ua taiva oia. (A hiˈo i te Mareko 3:29.)d Oia atoa vetahi mau aratai haapaoraa tei patoi ia Iesu, e pohe ïa e a muri noa ˈtu. (Mat. 23:33) E ua faaara Paulo e eita te mau apotata tei ore i tatarahapa e faatiahia mai.—Heb. 6:4-8; 10:29.
12. Eaha ta tatou i ite no nia i to Iehova aroha hamani maitai? A horoa i te hiˈoraa.
12 Mai tei faahitihia râ, mea aroha hamani maitai roa Iehova e “aita oia e hinaaro ra ia haamouhia te hoê.” Mea nafea to ˈna faaiteraa i taua huru maitai ra i nia vetahi o tei rave i te hara ino mau? E hara ino mau ta Davida i rave, ua faaturi oia e ua pohe te taata ia ˈna. Ua tatarahapa râ oia, e ua faaore Iehova i ta ˈna hara ma te aroha hamani maitai. (Sam. 2, 12:1-13) E ohipa ino roa atoa ta te arii Manase i rave. I roto râ i taua tupuraa ino mau, ua farii Iehova i ta ˈna tatarahapa e ua aroha hamani maitai ia ˈna. (Par. 2, 33:9-16) Te haamanaˈo mai ra teie na hiˈoraa e e faaite Iehova i te aroha hamani maitai i te mau taime atoa e ite ai oia mea tano. E faatia mai oia ia raua, no te mea ua taa ia raua e hara ino mau ta raua i rave, a tatarahapa ˈtu ai.
13. (1) No te aha Iehova i aroha hamani maitai ai i to Nineve? (2) Eaha ta Iesu i parau no to Nineve?
13 Ua ite atoa tatou e ua aroha hamani maitai Iehova i to Nineve. Ua parau oia ia Iona ta ˈna peropheta: “Ua tae roa hoi to [ratou] ino i to ˈu tariˈa.” I to ratou râ tatarahaparaa, ua faaore noa Iehova i ta ratou hara. Mea aroha hamani maitai aˈe oia ia Iona tei riri, a haamanaˈo atu ai ia ˈna e aita to Nineve i “ite i te taa-ê-raa i rotopu i te maitai e te ino.” (Iona 1:1, 2; 3:10; 4:9-11) I muri aˈe, ua faahiti Iesu i taua hiˈoraa ra no te haapii mai i ta Iehova parau-tia e to ˈna aroha hamani maitai. Ua na ô oia: “E tia faahou mai to Nineve i te haavaraa.”—Mat. 12:41.
14. Eaha te auraa “e tia faahou mai to Nineve i te haavaraa”?
14 Eaha te auraa “e tia faahou mai to Nineve i te haavaraa”? Ua faahiti Iesu i te tia-faahou-raa no te haavaraa. (Ioa. 5:29) O ta ˈna Faatereraa tausani matahiti ta ˈna e parau ra, i reira “te feia parau-tia” e “te feia parau-tia ore” e faatiahia mai ai. (Ohi. 24:15) E tia mai te feia parau-tia ore no te haavaraa. Te auraa, e hiˈopoa Iehova raua Iesu ia ratou, oia hoi e faaroo e e faaohipa anei ratou i ta Iehova haapiiraa. Ia ore te hoê no Nineve tei faatiahia mai e haamori ia Iehova, e faautuahia ïa oia i te pohe. (Isa. 65:20) Area te feia atoa o te faaoti e haamori ia Iehova ma te taiva ore, e tiaturiraa ïa to ratou e ora e a muri noa ˈtu.—Dan. 12:2.
15. (1) No te aha eiaha tatou e parau aita hoê aˈe o tei haamouhia i Sodoma e Gomora e faatiahia mai? (2) Eaha te auraa o te Iuda 7? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Eaha ta Iuda i hinaaro e parau?”)
15 Ua parau Iesu e “i te Mahana Haavaraa,” mea mâmâ aˈe te utua a to Sodoma e Gomora i ta te feia tei patoi ia ˈna e ta ˈna mau haapiiraa. (Mat. 10:14, 15; 11:23, 24; Luka 10:12) Eaha te auraa o ta ˈna i parau? E manaˈo paha tatou e ua rahi roa ïa ta Iesu. E au ra e aita roa ˈtu. Inaha, i to ˈna parauraa “e tia faahou mai to Nineve i te haavaraa,” tera iho â. Tera atoa ta Iesu i parau no te feia no Sodoma e Gomora. “Te Mahana Haavaraa” ta ˈna i faahiti no taua mau taata ra, hoê â ïa e te haavaraa no to Nineve. I rave atoa na to Sodoma e Gomora i te ohipa ino, mai to Nineve. Ua nehenehe râ to Nineve e tatarahapa. A haamanaˈo atoa e ua parau Iesu e “te feia i rave noa i te mea ino, e tia mai ïa no te haavaraa.” (Ioa. 5:29) E au ra ïa e te vai ra te tiaturiraa no te feia no Sodoma e Gomora. Eita e ore e faatiahia mai vetahi o ratou, a nehenehe atu ai tatou e haapii ia ratou no nia ia Iehova e ia Iesu Mesia.
16. Eaha ta tatou i ite ia faaoti anaˈe Iehova o vai ta ˈna e faatia mai? (Ieremia 17:10)
16 A taio i te Ieremia 17:10. Te faaite mai ra teie irava eaha ta tatou i ite ia haava anaˈe Iehova: E paheru oia i te aau e e hiˈopoa i te mau manaˈo hohonu roa ˈˈe. Ia faaoti oia o vai ta ˈna e faatia mai, e “horoa [noa oia] na te taata tataitahi i tei au i to ˈna mau haerea.” Ia titauhia, eita Iehova e taui i to ˈna manaˈo. Ia nehenehe râ ta ˈna, e aroha hamani maitai oia. Eiaha ïa tatou e manaˈo e eita te tahi taata e faatiahia mai aita anaˈe te Bibilia e haapapu ra i te reira.
E RAVE TE HAAVA O TE FENUA TAATOA I TE MEA TIA
17. Eaha te tiai mai ra i te feia tei pohe?
17 Mai to Adamu raua Eva tururaa ia Satani e orure-hau-raa ia Iehova, e miria taata tei pohe. E “enemi” riaria mau te pohe. (Kor. 1, 15:26) Eaha te parau no teie mau taata atoa? E faatiahia mai te hoê pǔpǔ iti, 144 000 pǐpǐ taiva ore a te Mesia, no te ora ma te pohe ore i te raˈi. (Apo. 14:1) E rave rahi roa tane e vahine haapao maitai mea here ia Iehova o te ô i roto i te ‘tia-faahou-raa o te feia parau-tia.’ E ora ratou e a muri noa ˈtu i te fenua, mai te peu e vai parau-tia noa ratou i te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia e te tamataraa hopea. (Dan. 12:13; Heb. 12:1) I te roaraa atoa o taua Faatereraa ra, “te feia parau-tia ore,” oia hoi te feia aita i tavini aˈenei ia Iehova aore ra tei “rave noa i te mea ino,” e nehenehe ïa e taui i to ratou haerea, a tavini atu ai ia Iehova ma te taiva ore. (Luka 23:42, 43) No te mea râ mea ino roa vetahi, tei opua e patoi ia Iehova e ta ˈna mau opuaraa, ua faaoti ïa Iehova eiaha e faatia mai ia ratou.—Luka 12:4, 5.
18-19. (1) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i ta Iehova mau haavaraa i te feia pohe? (Isaia 55:8, 9) (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri mai haapiiraa?
18 E nehenehe anei tatou e tiaturi e mea tia pauroa ta Iehova mau haavaraa? E. Ua taa maitai ia Aberahama te reira. E Haava tia roa Iehova, hope te paari e te aroha hamani maitai o te fenua taatoa. Ua faaineine oia i ta ˈna Tamaiti e ua horoa ˈtu i te mana e haava. (Ioa. 5:22) Ua ite Iehova e Iesu eaha to roto i te aau o te taata tataitahi. (Mat. 9:4) E rave noa raua i “te mea tia.”
19 E faaoti papu anaˈe ïa e tiaturi ia Iehova e pauroa ta ˈna mau faaotiraa. Ua ite tatou e aita to tatou e mana no te haava, to ˈna anaˈe râ! (A taio i te Isaia 55:8, 9.) No reira, e vaiiho ïa tatou e na raua Iesu e haava mai. Ua ite atoa tatou e pee to tatou Arii o Iesu i te parau-tia e te aroha hamani maitai a to ˈna Metua ma te tia roa. (Isa. 11:3, 4) Eaha râ ta tatou e parau no nia i ta Iehova haavaraa i te ati rahi? Eaha ta tatou i ore i ite? E eaha ta tatou i ite? E pahono mai to muri mai haapiiraa.
HIMENE 57 E poro anaˈe i te mau taata atoa
a A hiˈo i Te Pare Tiairaa no Tetepa 2022, api 14-19.
b No nia ia Adamu, Eva e Kaina, a hiˈo i te nota o Te Pare Tiairaa o te 1 no Tenuare 2013, api 12.
c I te Ioane 17:12, o Iuda tei faahitihia ei “taata o te haamouhia.” I to ˈna poheraa, ua mou oia e a muri noa ˈtu, aita e tiaturiraa e faatiahia mai o ˈna.
d A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 2007, api 5.