AAMU
Ua ite au i te feia taiva ore i te ruperuperaa
TE HAAMANAˈO noa ra paha outou i te hoê aparauraa faufaa mau no outou. No ˈu, o te hoê ïa aparauraa i tupu a 50 matahiti i teie nei. Te parahi ra ïa mâua to ˈu hoa ati aˈe i te hoê auahi i Kenya. E rave rahi avaˈe to mâua ratereraa na tera e tera fenua, ua paapaa roa ïa mâua i te mahana e ua rohirohi roa i te ohipa ratere. I tera taime, te paraparau ra mâua no nia i te hoê hohoˈa tavirihia ta mâua i mataitai, no nia ïa i te faaroo. Parau mai nei râ to ˈu hoa: “E ere roa ˈtu tera ta te Bibilia e haapii ra.”
Ataraa ïa vau no to ˈu hoi manaˈo e ere to ˈu hoa i te taata faaroo. Ui atura vau ia ˈna: “Eaha hoi ta oe i ite no nia i te Bibilia?” Aita o ˈna i pahono oioi mai. I muri iho, parau mai nei oia e Ite no Iehova to ˈna metua vahine e ua haapii mai o ˈna te tahi mea no ô mai ia ˈna ra. No to ˈu anaanatae, ani atura vau ia ˈna ia faataa mai hau atu â.
Ua aahiata roa mâua i te paraparau-noa-raa. Ua parau mai to ˈu hoa e, ia au i te Bibilia, na Satani e faatere ra i teie nei ao. (Ioa. 14:30) Ua ite ê na paha outou i te reira, no ˈu râ, mea apî ïa e ua huru ê roa vau. I faaroo noa na hoi au e na te hoê Atua maitai e te parau-tia e faatere ra i teie nei ao. I roto râ i to ˈu feruriraa, aita iho â te reira e tuati ra i ta ˈu i ite i roto i to ˈu oraraa. Inaha hoi, noa ˈtu e 26 matahiti noa to ˈu, ua ite mata vau e rave rahi tupuraa peapea mau.
E pairati manureva to ˈu metua tane i roto i te nuu faehau Marite. No reira, mai to ˈu nainairaa mai â, ua ite au e nehenehe te hoê tamaˈi atomi e tupu, mai te huru ra e ua ineine noa te mau nuu i te faarue i te hoê paura atomi. I te tupuraa te tamaˈi i Vietnam, tei te fare haapiiraa teitei au i Kalifonia. Ua porote atoa vau na muri i te tahi mau hoa haapiiraa no te patoi. Ua aˈuaˈu râ te mutoi ia matou e taora maira ratou i te mǎhu lacrymogène. Horo ê aˈera ïa matou ma te mata putaputa e te aho pau. E tau arepurepu mau â taua tau ra. Hopea ore te nunaa i te patoi e ua haapohe-roa-hia te tahi mau tia poritita. E horoa tera e tera taata i to ˈna manaˈo no nia i te huru faatereraa e aita ˈtura e taa faahou e nafea ra.
Mai Lonedona tae atu i Afirika no ropu
I 1970, ua noaa mai ia ˈu te hoê ohipa aufau-maitai-hia i Alaska. I te hoê mahana, ua reva vau i Lonedona, hoo mai ra vau i te hoê moto, e tere noa ˈtura vau i apatoa. Tae atura vau i Afirika, tau avaˈe i muri aˈe. I te roaraa o to ˈu tere, ua farerei au i te taata tei hinaaro atoa e horo ê i to ratou mau fifi.
No reira, no taua mau tupuraa peapea atoa ta ˈu i ite i te roaraa o to ˈu oraraa, mea tano iho â ïa no ˈu te haapiiraa a te Bibilia e na te hoê varua ino e faatere ra i teie nei ao. Tera râ, ua hinaaro vau e ite teihea roa te Atua e te aha ra oia.
I to muri nei mau avaˈe, ua itehia mai ia ˈu te pahonoraa. A mairi ai te mau matahiti, ua matau atoa vau i e rave rahi taata tei vai taiva ore i te Atua mau, noa ˈtu te fifi ta ratou i faaruru.
IRELANE APATOERAU: “TE FENUA O TE TUPITA E TE OFAI PUPUHI”
Ia ˈu i hoˈi i Lonedona, ua niuniu vau i te hoa o to ˈu metua vahine e ua horoa mai oia i te hoê Bibilia na ˈu. I to ˈu revaraa i Amsterdam, i te fenua Holane, ua ite te hoê Ite no Iehova ia ˈu e taio ra i te Bibilia i raro aˈe i te hoê pou mori na te hiti o te purumu. Ani maira oia e hinaaro anei au e ite hau atu â. Reva ˈtura vau i Dublin, i te fenua Irelane, itehia maira ia ˈu te amaa a te mau Ite no Iehova. Patoto atura vau i te uputa tomoraa. I reira ïa to ˈu farereiraa ia Arthur Matthews, te hoê taeae feruriraa paari e puai i te pae varua. Ua ani au ia ˈna i te hoê haapiiraa Bibilia e ua farii oia.
Ua anaanatae roa vau i ta ˈu haapiiraa e e pau ia ˈu te mau buka a te mau Ite no Iehova i te taiohia, oia atoa te Bibilia. Ua au roa vau! I te putuputuraa, ua ite vau i te tamarii ia pahono i te mau uiraa ta te taata i ui noa na i te roaraa o te tau: ‘No te aha e tupu ai te ohipa ino? O vai te Atua? Eaha te tupu ia pohe te taata?’ E Ite no Iehova anaˈe to ˈu mau hoa, inaha hoi aita ˈtu taata ê ta ˈu i matau i tera fenua. Auaa râ, ua tauturu ratou ia ˈu ia here ia Iehova e ia rave i to ˈna hinaaro.
Nigel, Denis, e o vau
I 1972, ua bapetizohia vau. Hoê matahiti i muri iho, ua riro vau ei pionie tamau e ua apiti au i te hoê amuiraa nainai i Newry, i Irelane apatoerau. Ua tarahu vau i te hoê fare patuhia i te ofai i nia i te mouˈa. E puaatoro i te fenua i pihai iho noa mai, e ia faaineine au i te hoê oreroraa parau, e tia vau i mua ia ratou a vauvau atu ai ta ˈu tumu parau. Mea faaroo roa mai ratou a amu noa ˈi i te aihere. Noa ˈtu aita ratou e nehenehe e paraparau mai, ua tauturu râ te reira ia ˈu ia hiˈo atu i te feia e faaroo mai i ta ˈu oreroraa parau. I 1974, ua faatoroahia vau ei pionie taa ê e ua apiti mai Nigel Pitt ia ˈu, riro atura mâua ei hoa rahi e tae roa mai i teie nei.
I tera taime, mea rahi te ohipa ino tei tupu i Irelane apatoerau, e ua pii-roa-hia to matou vahi “te fenua o te tupita e te ofai pupuhi.” Mea moto roa te taata na nia i te purumu, e pupuhihia vetahi e e tupitahia te mau pereoo. Pinepine, no te poritita e te faaroo te hape. Tera râ, ua farii te Porotetani e te Katolika e o te mau Ite no Iehova anaˈe tei ore i faaô atu i roto i tera mau fifi, ua nehenehe ïa matou e tamau i te poro ma te hau. Ia poro matou i te hoê fare, ua ite te fatu fare afea e ihea e tupu ai te faahuehueraa. E faaara mai ïa ratou ia nehenehe matou e ape i te reira.
Noa ˈtu râ, ua faaruru iho â matou i te fifi i te tahi taime. I te hoê mahana, te poro ra mâua Denis Carrigan, e pionie atoa, i te hoê oire na pihai iho mai e aita hoê aˈe Ite no Iehova e ora ra i ǒ. Hoê noa taime to matou pororaa i reira. Ua pari te hoê vahine ia mâua e mutoi huna Beretane mâua, no te mea paha aita to mâua taˈiraa reo mai to Irelane ra. Mǎtaˈu roa ihora mâua, inaha, ia faahoa noa ˈtu oe i te hoê faehau Beretane i tera ra tau, e pupuhihia oe i te turi avae aore ra e haapohe-roa-hia oe. A tiai noa ˈi i te pereoo mataeinaa i rapaeau, ite atura mâua i te hoê pereoo i te tapearaa i mua i te fare inuraa taofe tei reira te vahine tei pari ia mâua. Haere maira oia i rapae no te paraparau i na piti tane i roto i te pereoo, ma te tohu haere noa mai ia mâua. Tere mǎrû noa mai ra na tane e piti e uiui maira ia mâua no te tere o te pereoo mataeinaa. I te taeraa mai te pereoo mataeinaa, paraparau atura raua i te taata faahoro. Aita mâua i faaroo i ta ratou aparauraa. No te mea e aita ˈtu e horopatete, o mâua anaˈe râ, manaˈo atura mâua e te opua ra ratou e hamani ino ia mâua i rapae i te oire. I te pouraa ˈtu vau i raro i te pereoo mataeinaa, ui atura vau i te taata faahoro: “Tera pai e piti taata arauaˈe ra, ua uiui anei raua no mâua?” Pahono maira oia: “Ua faaite vau ia raua e ua matau vau ia orua. Eiaha e haapeapea. Eita orua e fifihia.”
I to mâua faaipoiporaa, i Mati 1977
I te tairururaa mataeinaaa no Dublin i 1976, ua farerei au ia Pauline Lomax, te hoê pionie taa ê no te fenua Beretane. E tuahine taiva ore o ˈna, haehaa mau e î i te here. Ua paari raua to ˈna tuaane o Ray i roto i te parau mau. Hoê matahiti i muri iho, ua faaipoipo mâua Pauline e ua tamau mâua i te tavini ei pionie taa ê i Ballymena, i Irelane apatoerau.
Ua tavini atoa mâua i roto i te tuhaa haaati i te mau oire no Belfast, Londonberry e te tahi atu mau vahi atâta. Ua itoito-roa-hia mâua i te faaroo puai o te mau taeae e tuahine tei faarue i ta ratou haapaoraa no te tavini ia Iehova. Ua faaruru atoa ratou i te hamani-ino-raa. Papu, ua paruru e ua haamaitai rahi Iehova ia ratou.
E ahuru matahiti to ˈu oraraa i Irelane. I 1981, ua titauhia mâua i te 72raa o te Piha haapiiraa no Gileada. I te noaaraa mai ta mâua parau tuite, ua tonohia mâua i Sierra Leone, i Afirika tooa o te râ.
SIERRA LEONE: TAIVA ORE NOA ˈTU TE VEVE
Ua faaea mâua i te hoê fare mitionare e 11 taeae e tuahine here. I roto i tera fare, te vai ra hoê fare tutu, e toru vahi haumitiraa, e piti fare pape, hoê niuniu paraparau, hoê matini pua ahu e hoê matini tamǎrô ahu. Pinepine te uira i te tâpûhia. E ô mai te iore na roto i te tafare e te mau ophi na roto i te fare.
To matou haereraa i te hoê tairururaa mataeinaa na roto i te hoê anavai i Guinée
Noa ˈtu teie mau tupuraa, ua fanaˈo mâua i te oaoa i roto i te pororaa. Mea faatura te taata e mea farii roa ratou i te poroi o te Bibilia. Mea rahi tei haapii i te Bibilia e tei riro roa mai ei Ite no Iehova. E pii vetahi o ratou ia ˈu “Monsieur Robert” e ta ˈu vahine o “Madame Robert.” I muri aˈe râ, i te mea e aita vau i nehenehe e poro pinepine no ta ˈu mau hopoia i te amaa, ua haamata ïa te taata i te pii i ta ˈu vahine “Madame Pauline” e o vau “Monsieur Pauline.” Mea au roa na ta ˈu vahine ia piihia vau mai tera.
Te faaineine ra matou i te haere e poro i Sierra Leone
Mea veve vetahi o te mau taeae. Tera râ, ua aupuru iho â Iehova ia ratou ma te horoa ˈtu i te mea ta ratou e hinaaro mau no te ora. I te tahi taime, ua haa Iehova ma te maere mau. (Mat. 6:33) Te haamanaˈo ra vau i te hiˈoraa o te hoê tuahine. I te hoê mahana, ua navai noa ta ˈna moni no te hoo mai i te maa na ˈna e ta ˈna mau tamarii. Tera râ, ua horoa o ˈna i te moni no te tauturu i te hoê taeae tei maˈihia. Ua nehenehe ïa taua taeae ra e aufau i ta ˈna raau. Tau hora i muri aˈe, ua tupu te hoê ohipa maere mau. Ua haere te hoê vahine i te fare o tera tuahine no te ani ia tâpûhia to ˈna rouru. Horoa ˈtura o ˈna i te moni na te tuahine. E rave rahi tupuraa maere mau mai teie te huru.
NIGÉRIA: TE HOÊ TAˈERE APÎ
E iva matahiti to mâua faaearaa i Sierra Leone. Tonohia ˈtura mâua i te Betela no Nigéria, hoê ïa amaa rahi aˈe. Ua tamau vau i te ohipa i roto i te hoê â tuhaa mai i Sierra Leone, no Pauline râ, ua taui roa ta ˈna tuhaa ohipa. I tavini noa na o ˈna ei pionie taa ê. E poro ïa o ˈna e 130 hora i te avaˈe tataitahi e mea rahi ta ˈna mau piahi Bibilia tei haere i mua i te pae varua. I teie nei râ, mea ê roa ta ˈna ohipa. Ua titauhia ia ˈna ia ohipa i roto i te tuhaa niraraa. E nira ïa o ˈna i te ahu e rave rau tei mutu. E ere i te mea ohie no ˈna i te omuaraa. I muri aˈe râ, ua taa ia ˈna e ua mauruuru roa te mau taeae e tuahine i ta ˈna ohipa e ua tiatonu noa o ˈna i nia i te tahi mau ravea no te faaitoito i te mau mero o te Betela.
Mea ê roa te taˈere i Nigéria, mea rahi ïa te titauhia ia mâua ia haapii. I te hoê taime, ua haere mai te hoê taeae i roto i ta ˈu piha ohipa ia farerei au i te hoê tuahine tei tae mai no te tavini i te Betela. I to ˈu tororaa ˈtu to ˈu rima no te aroha ia ˈna, tipapa ˈtura te tuahine i to ˈu na avae. Ua huru ê roa vau! Puta mai nei e piti irava Bibilia i roto i to ˈu feruriraa, oia hoi te Ohipa 10:25, 26 e te Apokalupo 19:10. Ui atura vau ia ˈu iho: ‘E parau anei au ia ˈna eiaha e na reira?’ Manaˈo atura vau, inaha hoi, ua fariihia o ˈna ei mero no te Betela, ua ite maitai ïa o ˈna eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te reira.
Papu, ua huru ê rii au i to matou aparauraa. I muri noa ˈˈe, ua rave au i te tahi maimiraa. Taa ˈtura ia ˈu e ua pee te tuahine i te hoê peu tumu matauhia i te tahi mau fenua i Nigéria. E ere o te mau vahine anaˈe te rave i te reira, o te mau tane atoa râ. E peu matauhia teie, eiaha no te haamori i te taata, no te faaite râ e te faatura ra oe ia ˈna. E faahiti-atoa-hia tera peu i roto i te Bibilia. (Sam. 1, 24:8) Ua oaoa roa vau no te mea aita vau i parau i te tahi noa ˈˈe mea o te nehenehe e faahuru ê i to ˈu tuahine.
Ua farerei mâua e rave rahi taeae e tuahine i Nigéria tei faaite i to ratou taiva ore ia Iehova i te roaraa o te mau matahiti. O Isaiah Adagbona, hoê o ratou.b Ei taurearea, ua haapii o ˈna i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Tera râ, ua roohia o ˈna i te ma ˈi lepera, afai-atura-hia o ˈna i te fare maˈi lepera i Abeokuta, i te pae apatoa tooa o te râ no Nigéria. O ˈna anaˈe te Ite no Iehova i tera fare maˈi. Noa ˈtu te patoiraa, ua tauturu o ˈna hau atu 30 taata ia haapii i te Bibilia e ua haamau atoa o ˈna i te hoê amuiraa i roto i te fare maˈi.
KENYA: UA FAAOROMAI TE MAU TAEAE IA ˈU
Farereiraa e te hoê reema i Kenya
I 1996, ua tonohia mâua i te amaa no Kenya. A tahi ra vau a hoˈi faahou mai ai i Kenya. Ua faaea mâua Pauline i te Betela. Pinepine matou i te ite i te mau urî taata o te tomo nei i roto i te Betela. E eiâ ratou i te maa hotu ta te mau tuahine e tuu i roto i ta ratou farii rarahi. I te hoê mahana, ua vai matara noa te haamaramarama o te piha o te hoê tuahine. I to ˈna hoˈiraa mai i roto i to ˈna piha, ite atura o ˈna e rave rahi urî taata o te amu ra i te mau maa atoa. Riaria roa te tuahine, tuô atura o ˈna e horo mai nei i rapae. Horo ê atura te mau urî taata.
Ua haere mâua Pauline e tavini i roto i te hoê amuiraa e paraparauhia ra te reo Swahili. Tau taime noa i muri mai, na ˈu i faatere i te Haapiiraa buka o te amuiraa (o te piihia i teie nei Haapiiraa Bibilia a te amuiraa). Tera râ, aita vau i ite maitai i te paraparau i te reo Swahili. E faaineine maitai ïa vau i te buka ia nehenehe au e taio maitai i te mau uiraa o te mau paratarafa. Tera râ, ia horoa mai te mau taeae e tuahine i te pahonoraa na roto i ta ratou iho mau taˈo, e painu roa vau, aita ïa vau e taa maitai ra eaha ta ratou e parau mai. Noa ˈtu râ, ua oaoa vau i to ratou huru i nia ia ˈu. Ua faaoromai ratou e ua faaite atoa i te haehaa a faatere noa ˈi au i te Haapiiraa buka.
MARITE: TE FAAROO PUAI NOA ˈTU TE HOÊ ORARAA FANAˈO
Fatata hoê matahiti to mâua faaearaa i Kenya. I 1997, ua tonohia mâua i te Betela no Brooklyn, i New York. E fenua teie, aita te rahiraa o te taata e fifi ra i te pae materia. Mea moni roa vetahi o ratou. (Mas. 30:8, 9) Noa ˈtu râ, mea puai te mau taeae e tuahine i te pae varua. Te faaohipa nei ratou i ta ratou mau faufaa e to ratou taime eiaha no te riro ei taata moni, no te turu râ i te mau ohipa a te faanahonahoraa a Iehova.
I te roaraa o te mau matahiti, ua ite mâua i te taiva ore o te mau taeae e tuahine i roto i e rave rau tupuraa. I Irelane, ua faaite te mau taeae i te hoê faaroo puai noa ˈtu te haavîraa uˈana. I Afirika, ua ite mâua i te faaroo puai o te mau taeae noa ˈtu ua faaruru ratou i te veve e te ora nei ratou i te hoê vahi e fenua atea. I Marite, ua ite mâua i te itoito o te mau taeae noa ˈtu mea navai ratou i te pae materia. Papu, te oaoa nei Iehova a ite ai i te here ta ta ˈna mau tavini e faaite ra noa ˈtu eaha to ratou tupuraa.
O mâua Pauline i te Betela no Warwick
Ua mairi oioi te mau matahiti mai te “nira a te hoê taata raraa.” (Ioba 7:6) I teie nei, te ohipa ra mâua i te pu rahi i Warwick, New York e te oaoa nei mâua i te tavini e te mau taeae e tuahine o te here mau ra te tahi i te tahi. Te oaoa e te mauruuru atoa nei mâua i te rave i te maraa ia mâua no te turu i to tatou Arii, Iesu Mesia, o te fatata i te haamaitai i te feia atoa tei vai taiva ore ia ˈna.—Mat. 25:34.
a I parauhia na te tairururaa e toru mahana i tera ra tau e tairururaa mataeinaa.
b E itehia te aamu o taeae Isaiah Adagbona i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1998 i te api 22-27. Ua pohe o ˈna i 2010.