TUMU PARAU HAAPIIRAA 52
A tauturu ia vetahi ê ia faaoromai tamau i te mau fifi
“Eiaha e tapea i te maitai i te feia mea tano ia hamani maitai oe mai te peu e nehenehe ta oe e tauturu atu.”—MAS. 3:27.
HIMENE 103 Te mau tiai no ǒ mai ia Iehova
HAAPOTORAAa
1. E nafea Iehova e pahono ai i te mau pure a ta ˈna mau tavini?
E NEHENEHE Iehova e faaohipa ia oe no te pahono i te pure a te hoê taata. E faaohipa Iehova i te mau mero atoa o te amuiraa, te matahiapo, te tavini tauturu, te pionie, te taata poro, taeae aore ra tuahine no te tauturu ia vetahi ê. Mea apî aore ra mea paari anei tatou, e nehenehe tatou tataitahi e tauturu atu. Ia pure te hoê tavini a Iehova ia ˈna no te ani i te tauturu, pinepine Iehova i te faaohipa i te mau matahiapo e te amuiraa no te tamahanahana ia ˈna. (Kol. 4:11) Auê i te oaoa ia tavini ia Iehova e to tatou mau taeae! E na reira tatou i te tau maˈi pee, ia tupu te ati natura aore ra ia faaruru ratou i te hamani-ino-raa.
A TAUTURU IA VETAHI Ê I TE TAU MAˈI PEE
2. Ia tupu te maˈi pee, no te aha mea fifi ia tauturu ia vetahi?
2 Ia tupu te maˈi pee, mea fifi no tatou ia tauturu ia vetahi ê. No te aha? Ei hiˈoraa, e hinaaro paha tatou e farerei i to tatou mau hoa, aita râ e nehenehe. E hinaaro atoa paha tatou e titau manihini vetahi o te fifi ra i te pae moni, aita atoa râ e nehenehe. E hinaaro mau tatou e tauturu ia vetahi ê, tera râ, tei roto atoa tatou i te fifi. Papu, te oaoa nei Iehova a ite ai e te rave ra tatou i tei maraa ia tatou no te tauturu i to tatou mau taeae. (Mas. 3:27; 19:17) Eaha ïa te rave?
3. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te mau matahiapo o te amuiraa a Desi? (Ieremia 23:4)
3 Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave? E te mau matahiapo, mea faufaa ia matau maitai i te mau taeae e tuahine. (A taio i te Ieremia 23:4.) Ua parau te tuahine Desi, faahitihia i roto i to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa: “Pinepine te mau matahiapo o ta ˈu pǔpǔ i te poro na muri ia ˈu. E apiti atoa mai ratou i te mau taime faaanaanataeraa.”b Maoti ta ratou mau tutavaraa, ua nehenehe teie mau matahiapo e tauturu ia Desi i te tau maˈi pee e te taime a pohe ai vetahi o to ˈna mau fetii.
4. Mea nafea to te mau matahiapo tautururaa ia Desi e eaha te haapiiraa no tatou?
4 Te faataa ra Desi: “I te mea e ua riro teie mau matahiapo ei hoa no ˈu, mea ohie ïa no ˈu ia faaite atu i to ˈu mau huru aau e ta ˈu mau haapeapearaa.” Eaha ïa te haapiiraa no te mau matahiapo? Ei matahiapo, a haapao maitai i te mau mamoe, eiaha e tiai ia tupu te hoê ati. A riro ei hoa no ratou. Aita anaˈe outou e nehenehe e farerei tino roa ia ratou no te maˈi pee, a faaohipa ïa i te niuniu paraparau. Te na ô ra Desi: “I te tahi taime, e taniuniu mai e rave rahi matahiapo aore ra e hapono mai ratou i te tahi poroi i tera noa mahana. Ua putapû roa vau i te mau irava ta ratou i faaite mai, noa ˈtu ua taio aˈena vau i te reira.”
5. E nafea te mau matahiapo e ite ai eaha ta te mau taeae e tuahine e hinaaro mau ra, e e nafea ratou e nehenehe ai e tauturu atu?
5 Ei matahiapo, e nafea oe e ite ai eaha ta to oe mau taeae e tuahine e hinaaro mau ra? E nehenehe oe e ui ia oe iho i te tahi mau uiraa. (Mas. 20:5) Ei hiˈoraa, ua navai anei ta ratou maa, raau aore ra te hinaaro ra anei ratou te tahi atu ohipa? E nehenehe anei ratou e ere i ta ratou ohipa aore ra fare? Te hinaaro ra anei ratou i te tauturu no te titau i te tahi turu no ǒ mai i te hau fenua? Ua fanaˈo Desi i te tauturu a vetahi mau Kerisetiano. Na te here râ ta te mau matahiapo i faaite e te faaitoitoraa ta ratou i horoa maoti te Bibilia i tauturu rahi ia ˈna ia faaruru i to ˈna mau fifi. Te na ô ra o ˈna: “Ua pure te mau matahiapo no ˈu. Noa ˈtu aita vau e haamanaˈo ra i ta ratou i parau, aita râ i moˈe ia ˈu i to ˈu huru i tera taime. E au ra e te parau mai ra Iehova: ‘Tei pihai iho hoi au ia oe.’”—Isa. 41:10, 13.
A faatere ai i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa, te oaoa ra te taeae i te faaroo i te mau pahonoraa faaitoito mau a tei tae mai i te putuputuraa, oia atoa, tei nati na roto i te hoê ravea natirara mai teie taeae ruhiruhia tei maˈihia (A hiˈo i te paratarafa 6)
6. Eaha ta e rave rahi i roto i te amuiraa e nehenehe e rave no te tauturu ia vetahi ê? (A hiˈo i te hohoˈa.)
6 Eaha ta vetahi o te amuiraa e nehenehe e rave? E manaˈo paha vetahi, na te mau matahiapo te hopoia e aupuru i te mau taeae e tuahine. Tera râ, te hinaaro ra Iehova ia faaitoito e ia tauturu tatou pauroa ia vetahi ê. (Gal. 6:10) Ei hiˈoraa, noa ˈtu mea iti ta tatou e rave no te tahi taeae tei roohia i te maˈi, e nehenehe te reira e faaitoito ia ˈna. E nehenehe paha hoê tamarii e peni i te hoê hohoˈa no te faaitoito i tera taeae. E nehenehe atoa hoê taurearea e tauturu i te hoê tuahine ma te hoo mai i ta ˈna maa. E nehenehe atoa vetahi e faaineine i te maa no te hoê Kerisetiano tei maˈihia a afai atu ai i te reira i to ˈna fare. Papu, ia tupu te maˈi pee, o tatou pauroa te hinaaro i te tamahanahanaraa. Ia faaoti te putuputuraa, e faaea paha tatou maa taime iti no te tauaparau e te mau taeae e tuahine tei tae mai e tei nati mai na nia i te hoê ravea natirara. E hinaaro atoa te mau matahiapo i te faaitoitoraa. Ua hapono te tahi mau Kerisetiano i te tahi poroi no te haamauruuru i te mau matahiapo no te mea e haa rahi ratou no te tauturu i te mau taeae e tuahine i te tau maˈi pee. Auê tatou i te oaoa i te rave i tei maraa ia tatou no te “tamau i te faaitoito e i te tauturu te tahi i te tahi”!—Tes. 1, 5:11.
A TAUTURU I TEI FAARURU I TE ATI NATURA
7. Eaha te nehenehe e tupu i muri aˈe i te hoê ati natura?
7 Ia tupu te hoê ati natura, e taui taue noa te oraraa o te hoê taata. E nehenehe vetahi e ere i ta ratou mau faufaa, to ratou fare. E pohe atoa paha te feia herehia e ratou. Tera atoa ta te mau taeae e tuahine i faaruru. E nafea tatou e tauturu ai ia ratou?
8. Eaha ta te mau matahiapo e te mau upoo utuafare e nehenehe e rave hou te hoê ati natura e tupu ai?
8 Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave? E te mau matahiapo, a tauturu i to outou mau taeae ia faaineine ia ratou hou te hoê ati natura e tupu ai. A tauturu ia ratou ia ite eaha te rave no te paruru ia ratou e no te faaara ia outou. Ua parau te tuahine Margaret tei faahitihia i roto i to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa: “I roto i te mau hinaaro o te amuiraa, ua faaara te mau matahiapo e nehenehe te hoê ati auahi e tupu i to matou vahi. Ua faaitoito atoa ratou ia auraro i te mau faaueraa no ǒ mai i te hau fenua. Mai te peu, e anihia mai ia faarue i te fare, e tia ia auraro matou.” Ua horoa te mau matahiapo i teie mau faaararaa i te taime tano. E pae hebedoma noa i muri aˈe, ua paapaa te hoê uru raau. A rave ai i te haamoriraa utuafare, e nehenehe te mau upoo utuafare e hiˈopoa eaha ta te mero taitahi o te utuafare e tia ia rave a tupu ai te hoê ati. A na reira ˈi, ia tupu te tahi ati, eita outou e ta outou mau tamarii e haapeapea noa ˈˈe.
9. Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave hou a tupu ai te hoê ati natura e i muri aˈe i te reira?
9 Mai te peu te haapao ra oe i te hoê pǔpǔ pororaa, a ani i te numera niuniu o te mau mero atoa e ihea ratou e faaea ˈi. Eiaha roa ˈtu e tiai ia tupu te hoê ati no te na reira. A tapao i nia i te hoê tapura e a haapao e mea tano iho â te mau haamaramaramaraa. A na reira ˈi, e ohie ïa no oe ia taniuniu atu no te horoa i te tauturu hinaarohia. A horoa atoa i te reira i te tiaau o te tino matahiapo e na ˈna e faaara ˈtu i te tiaau haaati. Ia haa amui te mau matahiapo, e nehenehe ïa ratou e horoa i te tauturu ta te mau taeae e tuahine e hinaaro mau ra. I muri aˈe i te ati auahi, ua vai ara te tiaau haaati e haapao ra i te amuiraa o Margaret i te roaraa e 36 hora. Ua faanaho o ˈna i te ohipa a te mau matahiapo, a taniuniu ai ratou na 450 taeae e tuahine tei faarue i to ratou fare. (Kor. 2, 11:27) Maoti te reira, ua nehenehe ratou e tauturu i te mau Kerisetiano tei roohia i te ati ia fanaˈo i te hoê vahi faaearaa.
10. No te aha mea faufaa no te mau matahiapo ta ratou hopoia ei tiai mamoe? (Ioane 21:15)
10 Na te mau matahiapo te hopoia e faaitoito i te mau taeae e tuahine maoti te Bibilia. E tauturu atoa ratou i tei roohia i te ati. (Pet. 1, 5:2) Ia tupu te hoê ati, e haapao na mua te mau matahiapo ia fanaˈo te mau taeae e tuahine i te maa, te ahu e te hoê nohoraa. Tera râ, e hinaaro teie mau taeae e tuahine i te tauturu i te pae varua, peneiaˈe e rave rahi avaˈe te maoro. (A taio i te Ioane 21:15.) Te tavini ra Harold ei mero o te hoê Tomite amaa e ua farerei o ˈna e rave rahi taeae e tuahine tei roohia i te ati natura. Te parau ra o ˈna: “E titauhia te taime ia nehenehe ratou e maitai faahou mai. Ua ere paha ratou i te faufaa aore ra ua pohe tei herehia e ratou. A haamanaˈo ai i tei tupu, e nehenehe ratou e oto faahou. Noa ˈtu râ, e ere te auraa e aita ratou e tiaturi faahou ra i te Atua. Mea mauiui iho â ia faaruru i teie mau fifi.”
11. Eaha te tahi mau mea ta te mau utuafare e hinaaro atu â?
11 Te faaohipa ra te mau matahiapo i teie aˈoraa “a taˈi e te feia e taˈi ra.” (Roma 12:15) Mea faufaa no te mau matahiapo ia faaite i te mau Kerisetiano tei roohia i te ati, e te here noa ra Iehova e te mau taeae e tuahine ia ratou. E nehenehe atoa te mau matahiapo e faaitoito i te mau utuafare ia tamau i te pure, i te rave i ta ratou iho haapiiraa Bibilia, i te apiti i te mau putuputuraa e i te poro. E faaitoito atoa ratou i te mau metua ia tauturu i ta ratou mau tamarii ia tiatonu i nia i te mau mea ta te ati natura e ore e nehenehe e tuparari. E te mau metua, a haamanaˈo i ta outou mau tamarii o Iehova to ratou Hoa papu o te ore roa ˈtu e faarue ia ratou. A faataa atoa ia ratou e te vai ra te mau taeae e tuahine ati aˈe te ao nei te ineine i te tauturu ia ratou.—Pet. 1, 2:17.
E nehenehe anei outou e ohipa ei rima tauturu i te hoê vahi tei roohia i te ati natura? (A hiˈo i te paratarafa 12)e
12. Eaha ta vetahi e nehenehe e rave no te tauturu i tei roohia i te ati natura? (A hiˈo i te hohoˈa.)
12 Eaha ta vetahi o te amuiraa e nehenehe e rave? Ia tupu te hoê ati natura i piha iho i to oe vahi faaearaa, a ani i te mau matahiapo eaha ta oe e nehenehe e rave no te tauturu atu. E nehenehe paha oe e farii i to oe fare vetahi tei roohia i te ati aore ra te mau taeae tei tae mai no te ohipa ei rima tauturu. E nehenehe atoa paha oe e hapono i te maa e te tahi mau mea hinaarohia. Tera râ, eaha te rave mai te peu ua tupu te ati i te tahi atu fenua? A pure ïa no te feia tei roohia i te ati. (Kor. 2, 1:8-11) E nehenehe atoa oe e tauturu ia ratou na roto i ta oe mau ô. (Kor. 2, 8:2-5) Mai te peu e nehenehe ta oe e haere i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia te tauturu, a ani i te aratairaa a te mau matahiapo. A na reira ˈi, ia anihia oe ia haere i te hoê vahi tei roohia i te ati, e faaineinehia oe ia noaa mai te tahi aravihi hinaarohia no te tauturu atu.
A TAUTURU I TE MAU TAEAE O TE FAARURU RA I TE HAMANI-INO-RAA
13. Eaha te mau fifi ta to tatou mau taeae e tuahine e faaruru ra i te mau fenua ua opanihia ta tatou ohipa pororaa?
13 Mea fifi te oraraa no te mau taeae e tuahine e ora ra i te mau fenua ua opanihia ta tatou ohipa pororaa. E fifi atu â râ to ratou oraraa no te hamani-ino-raa. Te faaruru ra ratou i te fifi i te pae moni e te ea. Te pohe nei vetahi o to ratou mau fetii. Tera râ, no te opaniraa, mea fifi no te mau matahiapo ia farerei tino roa ia ratou no te faaitoito atu. Tera ïa tei tupu no te taeae Andrei faahitihia i roto i to na mua ˈtu tumu parau haapiiraa. Ua fifihia te hoê tuahine o ta ˈna pǔpǔ pororaa i te pae moni. I muri iho, ua û o ˈna i te pereoo. Ua titauhia e rave rahi tâpûraa, aita ïa o ˈna i nehenehe faahou e rave i te ohipa. No te mea ua opanihia ta tatou ohipa e no te opanipaniraa i te tau maˈi pee, ua rave te mau taeae i tei maraa ia ratou no te tauturu ia Andrei. Auaa râ, te haapao noa ra Iehova!
14. E nafea te mau matahiapo e faaite ai e te turui ra ratou i nia ia Iehova?
14 Eaha ta te mau matahiapo e nehenehe e rave? Ua pure Andrei ia Iehova e ua haa o ˈna ia au i ta ˈna mau pure. Eaha ta Iehova i rave? Ua faaohipa o ˈna i te mau taeae e tuahine o te amuiraa no te tauturu i taua tuahine ra. Ua faahoro vetahi ia ˈna i te taote area vetahi atu ua horoa ïa te tahi moni. Ua rave ratou i tei maraa ia ratou no te tauturu i teie tuahine. Eita e ore, ua haamaitai rahi Iehova ia ratou. (Heb. 13:16) E te mau matahiapo, ia opanihia ta tatou ohipa pororaa, a ani i te tauturu a te amuiraa. (Ier. 36:5, 6) A turui i nia ia Iehova, na ˈna e tauturu ia outou ia aupuru i te mau taeae e tuahine.
15. Ia tupu te hamani-ino-raa, eaha te rave ia vai noa te hau i roto i te amuiraa?
15 Eaha ta vetahi o te amuiraa e nehenehe e rave? Ia opanihia te ohipa pororaa i to tatou fenua, e titauhia ia tatou ia putuputu ei pǔpǔ iti. No reira, mea faufaa roa ia vai noa te hau i rotopu ia tatou e te mau taeae e tuahine. A aro ia Satani, eiaha râ te tahi i te tahi. A faaore i te hapa e a faaafaro oioi i te mau peapea. (Mas. 19:11; Eph. 4:26) Ia ineine noa outou i te tauturu te tahi i te tahi. (Tito 3:14) Ua faufaahia te mau mero o te pǔpǔ pororaa a teie tuahine maoti te tauturu a te mau taeae e tuahine. Ua riro roa ratou ei utuafare.—Sal. 133:1.
16. Ia au i te Kolosa 4:3, 18, e nafea tatou e tauturu ai i to tatou mau taeae e tuahine o te faaruru ra i te hamani-ino-raa?
16 E rave rahi taeae e tuahine o te tavini ra ia Iehova noa ˈtu ua opanihia te ohipa pororaa i to ratou fenua. Ua tapeahia vetahi o ratou no to ratou faaroo. E pure anaˈe no ratou e no to ratou utuafare. E nehenehe atoa tatou e pure no te mau Kerisetiano o te tauturu ra i taua mau taeae ra na roto e rave rau ravea. E nehenehe atoa hoi ratou e tapeahia. Noa ˈtu râ, te faaitoito nei ratou i te mau taeae tei tapeahia ia tamau i te tiaturi ia Iehova.c (A taio i te Kolosa 4:3, 18.) No reira, mea faufaa roa ia pure tatou no ratou!—Tes. 2, 3:1, 2; Tim. 1, 2:1, 2.
E nafea outou e faaineine ai i to outou utuafare i teie nei â no te faaruru i te hamani-ino-raa? (A hiˈo i te paratarafa 17)
17. E nafea oe e faaineine ai ia oe e to oe utuafare i teie nei â ia faaruru i te hamani-ino-raa?
17 E nehenehe oe e to oe utuafare e faaineine ia outou i teie nei â no te hamani-ino-raa. (Ohi. 14:22) Eiaha e tamata i te feruri e nafea te reira e tupu ai. A faaohipa râ i tera taime no te haapuai i to oe auhoaraa e o Iehova e a faaitoito i ta oe mau tamarii ia na reira atoa. Ia toaruaru oe, a haamahora i to oe aau ia Iehova ra. (Sal. 62:7, 8) A tauaparau e to oe utuafare no nia i te mau tumu atoa e nehenehe ai e tiaturi ia Iehova.d Mai te ravehia no te hoê ati natura, e nehenehe atoa oe e faaineine i ta oe mau tamarii no te faaruru i te hamani-ino-raa. A na reira ˈi, e itoitohia ratou e e tiaturi papu ratou ia Iehova.
18. Eaha ta tatou e tiai ra?
18 Maoti te hau o te Atua, eita tatou e haapeapea noa ˈˈe. (Phil. 4:6, 7) Noa ˈtu te maˈi pee, te ati natura e te hamani-ino-raa, e nehenehe Iehova e tamǎrû i to tatou aau. E faaohipa o ˈna i te mau matahiapo no te aupuru ia tatou. E te hinaaro ra o ˈna ia tauturu tatou te tahi i te tahi. E tauturu te reira ia tatou ia faaruru i te mau fifi i mua nei, oia atoa te “ati rahi.” (Mat. 24:21) I taua taime ra, e titauhia ia tatou ia haa ia vai noa te hau i roto i te amuiraa e ia faaitoito ia vetahi ê ia na reira atoa. I muri aˈe râ i te ati rahi, eita tatou e haafifi-faahou-hia. E fanaˈo tatou i te hau mau no ǒ mai ia Iehova, te hau o te ore roa e mure.—Isa. 26:3, 4.
HIMENE 109 Here rahi ma te aau atoa
a Pinepine Iehova i te faaohipa i ta ˈna mau tavini taiva ore no te tauturu i te mau Kerisetiano e faaruru ra i te fifi. E nehenehe o ˈna e faaohipa ia oe no te faaitoito i to oe mau taeae e tuahine. E hiˈo anaˈe eaha ta tatou e nehenehe e rave ia hinaaro vetahi i te tauturu.
b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.
c Eita to te amaa e to te pu rahi e nehenehe e hapono i te mau rata ta tatou i papai i te mau taeae e tuahine tei tapeahia.
d A hiˈo i te tumu parau “A faaineine i teie nei â no te hamani-ino-raa!” i roto i Te Pare Tiairaa no Tiurai 2019.
e FAATAARAA O TE HOHOˈA: Na hoa faaipoipo e afai ra i te maa na te hoê utuafare e faaea ra i roto i te hoê vahi puhaparaa i muri aˈe i te hoê ati natura.