Ua ineine anei oe i te fatu i te fenua?
TE TIAI ru nei tatou ia tupu te mau parau a Iesu: “E oaoa te feia mǎrû, e fatu hoi ratou i te fenua.” (Mat. 5:5) E fatu te feia faatavaihia i te fenua a faatere ai ei arii e o Iesu mai te raˈi mai. (Apo. 5:10; 20:6) I teie mahana, te tiai ru nei te rahiraa o te mau Kerisetiano ia ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. I reira ratou e riro ai ei taata tia roa e e fanaˈo ai i te hau e te oaoa mau. No te fanaˈo i te reira, e titauhia ia ratou ia rave i te tahi mau ohipa faufaa roa, oia hoi, te faariroraa i te fenua ei paradaiso, te fariiraa i te feia tei faatiahia mai e te haapiiraa ia ratou. E hiˈo atoa tatou e nafea ia faaite e te hinaaro mau ra tatou i teie nei â e turu i teie faanahoraa i roto i te ao apî.
INEINE NO TE FAARIRO I TE FENUA EI PARADAISO
I to Iehova faaueraa i te taata ia “faaî i te fenua e [ia] haapao atu,” ua hinaaro iho â o ˈna ia riro te fenua taatoa ei paradaiso. (Gen. 1:28) Tera ïa te faaueraa e titauhia i te feia e fatu i te fenua ia auraro. Eita hoi te fenua e riro taue noa mai ei paradaiso. Te auraa, i muri aˈe ia Aramagedo, mea rahi te ohipa e titauhia ia rave, mai te tamâraa i te fenua taatoa.
E haamanaˈo mai te reira i tei tupu no te mau Iseraela a hoi ai ratou i Ierusalema. I te roaraa 70 matahiti, aita hoê aˈe taata tei ora i to ratou fenua. Ua tohu râ Isaia e maoti te tauturu a Iehova, e faaapî e e faanehenehe faahou ratou i teie fenua. Te na ô ra te parau tohu: “E faariro oia i to ˈna medebara mai ia Edene e to ˈna vahi papu pâpâmǎrô mai te ô a Iehova.” (Isa. 51:3)Tera iho â tei tupu. Hoê â huru no te feia e ora i nia i te fenua e a muri noa ˈtu. Maoti ta Iehova haamaitairaa, e faariro ratou i te fenua taatoa ei paradaiso. E nehenehe oe e faaite i teie nei â e te hinaaro ra oe e apiti i taua ohipa ra.
Te hoê ravea, o te atuaturaa ïa e te haapaoraa i to oe fare, ia mâ noa e ia vai nahonaho maitai te reira. E rave oe i te reira noa ˈtu e ere te feia tapiri i te mea mâ roa. E nehenehe atoa oe e apiti i te atuaturaa e te tataîraa o te Piha a te Basileia e o te vahi tairururaa. Mai te peu e nehenehe, no te aha e ore ai e faaî i te hoê aniraa no te riro ei rima tauturu ia tupu te hoê ati? A na reira ˈi, ua ineine ïa oe no te tauturu i te mau taeae e tuahine tei roohia i te ati. A ui ia oe iho: ‘E nehenehe anei au e haapii i te tahi aravihi ta ˈu e faaohipa a ora ˈi i roto i te paradaiso?’
INEINE NO TE FARII I TE FEIA TEI FAATIAHIA MAI
I muri aˈe i te tia-faahou-raa o te tamahine a Iaeiro, ua ani Iesu ia horoahia te tahi maa na teie tamahine. (Mar. 5:42, 43) Papu, e ere i te ohipa rahi ia faatamaa i tera tamahine e 12 matahiti to ˈna. A feruri na râ, i te taime e faatupu ai Iesu i ta ˈna i fafau no te feia pohe. Ua parau hoi o ˈna: “E faaroo . . . te feia atoa i roto i te menema i to ˈna reo, a haere mai ai i rapae.” (Ioa. 5:28, 29) Noa ˈtu aita te Bibilia e horoa ra i te tahi haamaramaramaraa no nia i te feia tei faatiahia mai, te mea papu râ, e hinaaro ratou i te tauturu no te fanaˈo i te maa, te ahu e te hoê nohoraa. E nehenehe oe e faaite i teie nei â e ua ineine oe no te tauturu atu. Teie mai te tahi mau ravea.
Eaha ta oe e nehenehe e rave i teie nei â no te faaite e ua ineine oe i te fatu i te fenua?
Ia tere mai te tiaau haaati i roto i ta oe amuiraa, e nehenehe oe e titau-manihini ia ˈna no te tamaa. Ia anihia i te mau mero o te Betela ia tavini ei pionie i roto i ta oe amuiraa aore ra ia faaea te tiaau haaati i ta ˈna taviniraa, e nehenehe oe e tauturu ia ratou ia imi i te hoê nohoraa. Ia tupu te hoê tairururaa i to oe fenua, e nehenehe oe e ohipa ei rima tauturu no te farii i te mau taeae e tuahine tei tae mai.
INEINE NO TE HAAPII I TE FEIA TEI FAATIAHIA MAI
Ia au i te Ohipa 24:15, e miria taata te faatiahia mai. Mea rahi o ratou tei pohe ma te ore e ite o vai Iehova. I te taime e faatiahia mai ai ratou, e nehenehe ïa ratou e haapii no nia ia ˈna.a Na te mau tavini taiva ore a Iehova e haapii atu. (Isa. 11:9) Te tiai ru nei Charlotte i te tauturu i te feia tei faatiahia mai. Ua poro hoi o ˈna i Europa, i Marite apatoerau e i Afirika. Te na ô ra o ˈna: “Te tiai ru nei au i te haapii i te feia tei faatiahia mai. Ia taio vau no nia i te hoê taata tei pohe mea maoro i teie nei, pinepine au i te manaˈo ‘E e, aˈunei hoi o ˈna i ite o vai Iehova.’ E hinaaro rahi to ˈu e haapii i te feia tei faatiahia mai no nia ia Iehova e e faaite ia ratou e e fanaˈo ratou i te hoê oraraa oaoa mau ia maiti ratou i te tavini ia ˈna.”
Hoê â huru no te mau tavini taiva ore tei ora hou te tau o Iesu. Mea rahi te titauhia ia ratou ia haapii no nia ia Iehova. Ei hiˈoraa, e oaoa tatou i te haapii ia Daniela no nia i te mau parau tohu ta ˈna i papai. Aita hoi o ˈna i taa i te reira hou a pohe ai. (Dan. 12:8) No reira, e titauhia ia faataa ˈtu mea nafea taua mau parau tohu i te tupuraa. E oaoa atoa tatou i te faaite ia Naomi raua Ruta e mea na roto mai te Mesia i to raua huaai. Papu, e oaoa roa tatou i te haapii i te feia tei faatiahia mai. I tera taime, eita tatou e o ratou atoa e haafifihia no te haapii i te Bibilia.
Eaha ta oe e nehenehe e rave i teie nei â no te faaite e ua ineine oe i te haapii i te feia tei faatiahia mai? Te ravea maitai roa ˈˈe, o te tutavaraa ïa i te haamataro i te haapii atu e te tamauraa i te poro. (Mat. 24:14) Noa ˈtu mea iti ta oe e nehenehe e rave no te matahiti rahi aore ra te tahi atu tumu, ia rave oe i te maraa ia oe i teie nei â, te faaite ra ïa oe e ua ineine oe i te tauturu i te feia tei faatiahia mai.
Papu maitai, mea faufaa ia feruri maitai i nia i teie mau uiraa: “Ua ineine anei oe i te fatu i te fenua? Te tiai ru ra anei oe i te faariro i te fenua ei paradaiso, i te farii i te feia tei faatiahia mai e i te haapii ia ratou?” E nehenehe oe e faaite i teie nei â e ua ineine oe no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, ma te rohi i roto i te mau tuhaa atoa o te taviniraa.
a A hiˈo i te tumu parau haapiiraa “E rave rahi taata te arataihia i te parau-tia” o Te Pare Tiairaa no Tetepa 2022.