VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w22 Atete api 2-7
  • E te feia apî, a tamau i te haere i mua i te pae varua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E te feia apî, a tamau i te haere i mua i te pae varua
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • EAHA TE RAVE NO TE HAERE I MUA I TE PAE VARUA?
  • A HAAMAU I TE FA O TE TAUTURU IA HAERE I MUA I TE PAE VARUA
  • A tamau i te haapuai i to outou here ia Iehova e ia vetahi ê
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • E tamau anaˈe i te haere i mua i te pae varua!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te ite ra anei oe i te faufaaraa ia haere i mua i te pae varua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • A tamau i te haere i mua i te pae varua
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
w22 Atete api 2-7

TUMU PARAU HAAPIIRAA 32

E te feia apî, a tamau i te haere i mua i te pae varua

“Ma te here, ia haere noa ïa tatou i te paariraa i te mau mea atoa.”​—EPH. 4:15.

HIMENE 56 Farii i te parau mau

HAAPOTORAAa

1. Eaha te mau ohipa maitai ta e rave rahi taurearea i rave?

I TE mau matahiti atoa, e bapetizohia tausani taurearea ei Ite no Iehova. O oe atoa paha. Papu, ua oaoa te mau taeae e tuahine e o Iehova atoa i ta oe faaotiraa! (Mas. 27:11) A feruri na i te mau ohipa maitai atoa ta oe i rave. Ei hiˈoraa, ua haapii oe i te Bibilia, peneiaˈe e rave rahi matahiti te maoro. Taa ˈtura ia oe, o te Parau a te Atua, te Bibilia. Hau atu, ua ite oe o vai mau te Atua e ua here oe ia ˈna. A puai noa ˈi to oe here, ua hinaaro oe e pûpû i to oe ora ia ˈna e e bapetizo ia oe. Auê faaotiraa maitai roa ta oe i rave!

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 Papu, ua tamatahia to outou faaroo hou a bapetizohia ˈi outou. E faaruru râ outou i te tahi atu mau fifi. E tamata Satani i te haaparuparu i to outou here ia Iehova ia faaea outou i te tavini ia ˈna. (Eph. 4:14) Eiaha râ e vaiiho i te reira ia tupu! Eaha ïa te tauturu ia outou ia vai taiva ore ia Iehova e ia tapea i ta outou i euhe? E mea tia ia tutava i te riro ei Kerisetiano maitai aˈe aore ra ia “haere ru” i mua i te pae varua. (Heb. 6:1) E nafea ïa?

EAHA TE RAVE NO TE HAERE I MUA I TE PAE VARUA?

3. Eaha te titauhia i te mau Kerisetiano ia rave i muri aˈe i te bapetizoraa?

3 I muri aˈe i te bapetizoraa, mea faufaa ia pee tatou i te aˈoraa ta te aposetolo Paulo i horoa i te mau Kerisetiano i Ephesia. Ua faaitoito o ˈna ia ratou ia riro ei “taata paari” i te pae varua. (Eph. 4:13) Te auraa ïa, ia tamau ratou i te haere i mua i te pae varua. Ua taa ia tatou eaha ta Paulo i hinaaro e parau, a faaau ai i te haereraa i mua i te pae varua i te huru e paari ai te hoê tamarii. E oaoa e e haapeu na metua i ta raua aiû. Aita râ o ˈna e vai aiû noa, ia tae i te hoê taime, e titauhia ia ˈna ia haapae “i te mau peu a te tamarii.” (Kor. 1, 13:11) Hoê â huru no te hoê Kerisetiano, i muri aˈe i te bapetizoraa, e mea tia ia ˈna ia tamau i te haere i mua i te pae varua. E hiˈopoa anaˈe ïa i te tahi mau ravea no te na reira.

4. Eaha te nehenehe e tauturu ia outou ia haere i mua i te pae varua? A faataa. (Philipi 1:9)

4 Ia rahi noa ˈtu â to outou here ia Iehova e tia ˈi. Papu, ua here roa outou ia Iehova. E nehenehe râ te reira e puai atu â. Te horoa ra Paulo i te hoê ravea i roto i te Philipi 1:9. (A taio.) A pure ai no te mau Kerisetiano i Philipi, ua ani Paulo “ia rahi noa ˈtu â” to ratou here ia Iehova. Te auraa, e puai atu â to tatou here ia Iehova a noaa mai ai “te ite mau e te haroˈaroˈa i te hinaaro o te Atua.” Rahi atu â tatou i te ite no nia ia Iehova, rahi atu â ïa tatou i te here ia ˈna e i te haafaufaa i to ˈna mau huru maitatai e ta ˈna mau huru raveraa. E hinaaro atu â tatou e faaoaoa ia Iehova ma te ore e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa o te haamauiui ia ˈna. E tutava tatou i te taa eaha ta ˈna e hinaaro e e nafea ia rave i te reira.

5-6. E nafea to tatou here ia Iehova e puai atu â ˈi? A faataa.

5 E puai atu â to tatou here ia Iehova a haapii ai no nia i ta ˈna Tamaiti tei faatupu i te mau huru maitatai o to ˈna Metua ma te tia roa. (Heb. 1:3) No te ite o vai Iesu, a taio i na maha buka Bibilia o te faatia ra i to ˈna oraraa. Aita anaˈe tatou i matau i te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa, e nehenehe tatou e haamata ma te taio i te reira e ma te feruri i nia i to ˈna mau huru maitatai. Ei hiˈoraa, aita te taata i taiâ i te paraparau ia ˈna. Ma te here, ua tauahi Iesu i te tamarii. (Mar. 10:13-16) E taata maitai o Iesu, aita ta ˈna mau pǐpǐ i taiâ i te faaite i to ratou manaˈo. (Mat. 16:22) Inaha ua pee Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi, papu maitai ïa e mea ohie atoa ia faafatata ˈtu ia Iehova. E nehenehe tatou e paraparau e e haamahora i to tatou aau ia ˈna na roto i te pure. Ua papu ia tatou e eita o ˈna e faahapa mai. Te here e te tâuˈa ra o ˈna ia tatou.​—Pet. 1, 5:7.

6 Ua faaite Iesu i te aumihi i te taata. Te na ô ra Mataio: “I to ˈna iteraa i te nahoa taata, aroha roa ihora oia ia ratou, no te mea ua rave-ino-hia ratou e aita i tâuˈahia mai te mau mamoe aita e tiai.” (Mat. 9:36) Tera atoa anei te huru o Iehova? Ua parau Iesu: “Eita atoa to ˈu Metua i te raˈi e hinaaro ia pohe hoê noa ˈˈe o teie feia e au i te tamarii.” (Mat. 18:14) Mea putapû mau teie mau parau! Rahi atu â tatou i te haapii no nia ia Iesu, rahi atu â ïa tatou i te here ia Iehova.

7. E nafea te faahoaraa i te mau Kerisetiano paari i te pae varua e tauturu ai ia outou?

7 E nehenehe atoa outou e faaite atu â i te here e e riro ei Kerisetiano maitai aˈe ma te faahoa i te mau taeae e tuahine paari i te pae varua. E ite ïa outou e mea oaoa ratou e aita roa ˈtu ratou e tatarahapa ra i ta ratou faaotiraa e tavini ia Iehova. A ani atu mea nafea Iehova i te tautururaa ia ratou i roto i to ratou oraraa. E titauhia anei ia outou ia rave i te hoê faaotiraa faufaa? A ani ïa ia ratou i te tahi mau aˈoraa. A haamanaˈo, “mea rahi anaˈe . . . te taata aˈo, e manuïa ïa te ohipa.”​—Mas. 11:14.

Hohoˈa: 1. Te rave ra te tuahine apî i te maimiraa i roto i te buka rairai “Mea poietehia anei?” e “E pae uiraa no nia i te tumu o te ora”. 2. Te faataa ra o ˈna i te reira i mua i te orometua e to ˈna mau hoa haapiiraa.

Ia haapiihia i te fare haapiiraa e ua tupu noa mai te mau mea atoa, e nafea outou ia faaineine i te pahonoraa? (A hiˈo i te paratarafa 8-9)

8. Eaha te rave ia feaa outou no te tahi mau haapiiraa Bibilia?

8 A imi i te ravea ia ore outou e feaa. Mai tei faahitihia i te paratarafa 2, e tamata Satani i te tapea ia outou ia haere i mua i te pae varua. E turai o ˈna ia outou ia feaa no te tahi mau haapiiraa Bibilia. Ei hiˈoraa, e turai te hoê taata ia outou ia tiaturi e ua tupu noa mai te mau mea atoa. I te tamariiraa, aita paha outou i haapao i tera haapiiraa. I teie nei râ, ei taurearea, te ite ra outou i te reira i te fare haapiiraa e e au ra e mea tano te faataaraa a te orometua. Aita râ paha o ˈna i rave i te maimiraa no nia i te vai-mau-raa o te hoê Atua poiete. A haamanaˈo i te aratairaa Bibilia i roto i te Maseli 18:17: “E au ra o te taata matamua te faahiti i to ˈna tupuraa tei tano, e tae roa mai ai tei faahapa ia ˈna e e uiui ia ˈna.” Eiaha e vare hanoa i te mau manaˈo ta outou e faaroo ra i te fare haapiiraa. A hiˈopoa maite i ta te Bibilia e faaite ra. A rave i te maimiraa i roto i ta tatou mau papai. A tauaparau e te mau taeae e tuahine tei tiaturi na e ua tupu noa mai te mau mea atoa. A ani atu eaha tei tauturu ia ratou ia tiaturi e te vai mau ra te hoê Atua poiete o te here ra ia tatou. E tauturu teie mau aparauraa ia outou ia tiaturi atu â ia Iehova.

9. Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Melissa?

9 Ua faufaahia te tuahine Melissa a imi ai i te mau haapapuraa e ua poietehia te mau mea atoa.b Te na ô ra o ˈna: “I te fare haapiiraa, e haapii te orometua ua tupu noa mai te mau mea atoa. I te omuaraa, aita vau i hinaaro e rave i te mau maimiraa, aˈunei au e ite ai e ua tano ratou. Ua taa râ ia ˈu e te hinaaro ra Iehova ia papu ia tatou i ta tatou e tiaturi nei. Rave atura vau i te maimiraa i roto i te buka Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous? e te mau buka rairai Mea poietehia anei? (Farani) aore ra E pae uiraa no nia i te tumu o te ora (Farani). Tera iho â ta ˈu i hinaaro mau. Ua oaoa roa vau.”

10-11. Eaha te tauturu ia outou ia tapea i te hoê haerea viivii ore? (Tesalonia 1, 4:3, 4)

10 A patoi i te haerea ino. I te taurearearaa, mea puai te hinaaro e taoto i te hoê apiti. I te tahi taime, e turaihia outou ia rave i te peu taotoraa tia ore. Tera ta Satani e hinaaro ra. E nafea râ ia tapea i te hoê haerea viivii ore? (A taio i te Tesalonia 1, 4:3, 4.) Na roto i te pure, a faaite ia Iehova i to outou mau huru aau e a ani ia ˈna ia haapuai ia outou. (Mat. 6:13) Eita Iehova e faahapa ia outou, te hinaaro ra o ˈna e tauturu ia outou. (Sal. 103:13, 14) E fanaˈo atoa outou i te tauturu maoti te Bibilia. Ua tutava Melissa i te patoi i to ˈna mau manaˈo viivii. Te na ô ra o ˈna: “Maoti te taioraa i te Bibilia i te mau mahana atoa, ua patoi au i to ˈu mau hinaaro tano ore. Ua haamanaˈo te reira ia ˈu e tavini au na Iehova e tera ta ˈu e hinaaro mau ra.”​—Sal. 119:9.

11 Eiaha e faaruru i te fifi o outou anaˈe. A faaite i to outou mau metua i ta outou e faaruru ra. Papu, e ere i te mea ohie ia faaite i to outou mau huru aau, mea faufaa râ ia na reira. Te na ô ra Melissa: “Ua pure au no te ani i te itoito. I muri iho, ua faaite au i to ˈu fifi i to ˈu papa e ua maitai mai au. Ua taa atoa ia ˈu e ua oaoa Iehova no ta ˈu i rave.”

12. E nafea ia rave i te mau faaotiraa maitai?

12 A vaiiho i te mau faaueraa tumu Bibilia ia aratai ia outou. A paari ai, e farii to outou mau metua ia rave outou i ta outou iho mau faaotiraa. Mea iti râ ta outou e ite no nia i te oraraa. Eaha te rave ia ore to outou auhoaraa e o Iehova e fifihia? (Mas. 22:3) Te faataa ra te tuahine Kari eaha tei tauturu ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa maitai aˈe. Ua taa ia ˈna e aita te hoê Kerisetiano paari i te pae varua e imi i te hoê ture no te mau tupuraa atoa. Te na ô ra o ˈna: “Ua titauhia ia ˈu ia taa i te mau faaueraa tumu Bibilia eiaha râ ia imi i te mau ture.” A taio ai i te Bibilia, a ui ia outou iho: “Eaha ta teie irava e faaite ra no nia i to Iehova manaˈo? Te vai ra anei te tahi mau faaueraa tumu Bibilia ta ˈu e nehenehe e faaohipa? Mai te peu e e, eaha te mau maitai ta ˈu e ite a faaohipa ˈi i te reira?” (Sal. 19:7; Isa. 48:17, 18) Mea ohie aˈe no outou ia rave i te mau faaotiraa o te faaoaoa ia Iehova ia taio e ia feruri maite outou i nia i te Bibilia. A nuu ai i mua i te pae varua, e taa ia outou e mea faufaa aˈe ia imi i to Iehova manaˈo i roto i tera e tera tupuraa.

Te faaineine ra na tuahine i ta raua “Pare Tiairaa.”

E nafea te hoê tuahine apî e maiti ai i te hoa maitai? (A hiˈo i te paratarafa 13)

13. E nafea te hoa maitai e tauturu ai ia outou? (Maseli 13:20)

13 A maiti i te hoa o te here ra ia Iehova. Mai tei faahitihia na mua ˈtu, e tauturu to outou mau hoa ia outou ia riro ei Kerisetiano paari i te pae varua. (A taio i te Maseli 13:20.) I te hoê taime, ua ere te tuahine Sara i to ˈna oaoa. Eaha râ tei tauturu ia ˈna? Te na ô ra o ˈna: “Ua noaa ia ˈu te hoa mau i te taime tano. I te mau hebedoma atoa, e faaineine mâua te hoê tuahine apî i te haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Ua tauturu te tahi atu hoa ia ˈu ia pahono i te mau putuputuraa. Maoti te reira, ua faahohonu atu â vau i ta ˈu haapiiraa e ua haamaitai au i ta ˈu mau pure. Ua piri atu â vau ia Iehova a oaoa faahou ai.”

14. Mea nafea to Julien maitiraa i te hoa maitai?

14 E nafea ia maiti i te hoa maitai? Te na ô ra Julien, te hoê matahiapo: “I to ˈu apîraa, ua noaa mai te hoa maitai a apiti ai i roto i te pororaa. Mea itoito mau ratou. Ua tauturu ratou ia ˈu ia ite i te mau maitai o te taviniraa. Haamau atura vau i te fa e rave i te taviniraa taime taatoa. Ua taa ia ˈu e aita vau i fanaˈo i te hoa maitai no te mea ua imi noa vau i te hoa i rotopu i te feia e hoê â matahiti e to ˈu. I muri iho, ua ite au i te hoa maitai i te Betela. Maoti to ratou hiˈoraa, ua maiti au i te faaanaanataeraa maitai e ua piri atu â vau ia Iehova.”

15. Eaha te faaararaa ta Paulo i horoa ia Timoteo? (Timoteo 2, 2:20-22)

15 Eaha ta outou e rave a ite ai e ere te hoê mero o te amuiraa i te hoa maitai? I te senekele matamua, ua ite Paulo e ere vetahi Kerisetiano i te hoa maitai. Faaara ˈtura o ˈna ia Timoteo ia atea ê ia ratou. (A taio i te Timoteo 2, 2:20-22.) Mea faufaa to tatou auhoaraa e o Iehova. Eiaha ïa e vaiiho i te tahi noa ˈˈe taata ia haafifi i te auhoaraa ta outou i tutava i te faatupu e to outou Metua i te raˈi.​—Sal. 26:4.

A HAAMAU I TE FA O TE TAUTURU IA HAERE I MUA I TE PAE VARUA

16. Eaha te tahi fa ta outou e nehenehe e haamau?

16 A haamau i te mau fa maitatai. A maiti i te fa o te haapuai i to outou faaroo e o te tauturu ia riro ei Kerisetiano paari i te pae varua. (Eph. 3:16) Ei hiˈoraa, e faaoti outou i te haamaitai i ta outou iho haapiiraa e taioraa Bibilia. (Sal. 1:2, 3) E tutava atoa outou i te pure e i te haamahora ˈtu â i to outou aau. E haapao maitai atu â paha outou a maiti ai i te mau faaanaanataeraa e a faaohipa ˈi i to outou taime. (Eph. 5:15, 16) E oaoa Iehova i ta outou mau tutavaraa no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua.

Te tauturu ra hoê o raua i te tahi tuahine paari ia maiti i te maa ta ˈna e hoo mai.

Eaha te fa ta te hoê tuahine apî i haamau? (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Eaha te mau maitai ta outou e ite a tauturu ai ia vetahi ê?

17 E riro outou ei Kerisetiano paari i te pae varua a tauturu ai ia vetahi ê. Ua parau Iesu: “E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.” (Ohi. 20:35) E faufaa-rahi-hia outou a faaohipa ˈi i to outou taime e puai no te tauturu ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e tauturu i te mau taeae e tuahine paari e te maˈimaˈi o te amuiraa, ma te haere paha i te fare toa no ratou aore ra ma te faaite e nafea ia faaohipa i ta ratou matini afaifai. E taeae anei outou? A haamau ïa i te fa e riro ei tavini tauturu no te ohipa ˈtu â i roto i te amuiraa. (Phil. 2:4) E faaite atoa outou i te here i te feia ta outou e poro. (Mat. 9:36, 37) Ia nehenehe, a haamau i te fa e rave i te taviniraa taime taatoa.

18. E nafea te taviniraa taime taatoa e tauturu ai ia outou ia haere i mua i te pae varua?

18 E riro te taviniraa taime taatoa ei ravea no te faafatata ˈtu â ia Iehova. A tavini ai ei pionie, e nehenehe outou e apiti i te Haapiiraa no te feia poro i te parau apî oaoa o te Basileia. E nehenehe atoa outou e tavini i te Betela aore ra i roto i te tuhaa paturaa a te faanahonahoraa. Te na ô ra Kaitlyn, te hoê pionie apî: “I muri aˈe i to ˈu bapetizoraa, ua tamau vau i te haere i mua i te pae varua. Ua faufaahia vau a poro ai e te mau taeae e tuahine aravihi aˈe. Maoti to ratou hiˈoraa, ua faahohonu atu â vau i to ˈu ite no nia i te Bibilia e ua aravihi atu â vau i te haapii ia vetahi ê.”

19. Eaha te mau haamaitairaa ta outou e fanaˈo a tamau ai i te haere i mua i te pae varua?

19 E rave rahi haamaitairaa ta outou e fanaˈo a tamau ai i te haere i mua i te pae varua. Aita to outou taime e puai e mâuˈa. (Ioa. 1, 2:17) Eita atoa outou e rave i te mau faaotiraa tano ore o te haamauiui ia outou. E manuïa râ ta outou mau opuaraa e e ite outou i te oaoa mau. (Mas. 16:3) E faaitoito to outou hiˈoraa maitai i te mau taeae e tuahine apî e paari aˈe. (Tim. 1, 4:12) Te mea faufaa roa ˈˈe, e fanaˈo outou i te hau no te mea te faaoaoa ra outou ia Iehova e e hoa piri outou no ˈna.​—Mas. 23:15, 16.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te rave no te haere i mua i te pae varua?

  • Eaha ta te hoê taurearea e nehenehe e rave no te riro ei Kerisetiano paari i te pae varua?

  • E nafea te haamauraa i te mau fa maitatai e tauturu ai ia outou ia haere i mua i te pae varua?

HIMENE 88 Faaite mai oe i to mau eˈa

a E oaoa te mau tavini atoa a Iehova a ite ai e ua bapetizohia te feia apî. Papu, i muri aˈe i te bapetizoraa, e mea titauhia i te mau pǐpǐ apî ia tamau i te haere i mua i te pae varua. Maoti teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou e nafea te hoê taurearea tei bapetizo-noa-hia ˈtura e riro ai ei Kerisetiano paari i te pae varua.

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono