VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w23 Tiurai api 8-13
  • A tamau i te haapuai i to outou here ia Iehova e ia vetahi ê

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tamau i te haapuai i to outou here ia Iehova e ia vetahi ê
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • IA PUAI ATU Â TO OE HERE IA IEHOVA
  • IA PUAI ATU Â TO OE HERE IA VETAHI Ê
  • TE MAU HAAMAITAIRAA IA FAAITE I TE HERE IA VETAHI Ê
  • Eiaha e vaiiho i to here ia iti mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Ia patuhia tatou e te aroha
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • “Ei haerea here noa” to oe
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • E nafea ia puai noa ˈtu â to tatou here te tahi i te tahi?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
w23 Tiurai api 8-13

TUMU PARAU HAAPIIRAA 30

A tamau i te haapuai i to outou here ia Iehova e ia vetahi ê

“Ma te here, ia haere noa ïa tatou i te paariraa i te mau mea atoa.”—EPH. 4:15.

HIMENE 2 O Iehova to oe iˈoa

HAAPOTORAAa

1. Eaha te pue parau mau ta outou i ite mai a haapii ai i te Bibilia?

TE HAAMANAˈO ra anei outou i te taime a haamata ˈi outou i te haapii i te Bibilia? Ua maere roa paha outou i to outou iteraa e iˈoa to te Atua. Peneiaˈe ua mǎrû mai to outou aau a ite ai e, aita te Atua e haamauiui ra i te taata i roto i te po auahi. Ua oaoa roa atoa paha outou i to outou iteraa e, e nehenehe outou e ite faahou i te feia herehia e outou tei pohe e e ora amui outou i nia i te fenua te faarirohia ei paradaiso.

2. Hau atu i te haapiiraa i te pue parau mau Bibilia, eaha ta outou i rave no te nuu atu â i mua i te pae varua? (Ephesia 5:1, 2)

2 Rahi atu â outou i te haapiiraa i te Bibilia, puai atu â to outou here ia Iehova. Na tera here i turai ia outou ia faaohipa i ta outou i haapii. Ua rave outou i te mau faaotiraa paari maoti te mau aratairaa Bibilia. No te faaite i to outou mauruuru e here i te Atua, ua haamaitai atu â outou i to outou huru e haerea. Mai te tamarii e pee ra i te hiˈoraa o to ratou metua here, te pee ra outou i te hiˈoraa o to outou Metua i te raˈi.—A taio i te Ephesia 5:1, 2.

3. Eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e ui ia tatou iho?

3 E nehenehe tatou e ui ia tatou iho: ‘Ua puai atu â anei to ˈu here ia Iehova ia faaauhia i te taime a riro mai ai au ei Kerisetiano? Mai to ˈu bapetizoraahia, te pee tamau ra anei au i te huru feruriraa e raveraa a Iehova, ma te faaite iho â râ i to ˈu here i te mau taeae e tuahine?’ Mai te peu “ua ere oe i to oe here matamua,” eiaha e toaruaru. Ua farerei atoa te mau Kerisetiano matamua i teie tupuraa. Aita Iesu i faarue ia ratou e eita atoa o ˈna e faarue ia tatou. (Apo. 2:4, 7) Ua ite hoi o ˈna e, e nehenehe tatou e here faahou ia Iehova e te mau taeae e tuahine mai te taime a haapii ai tatou i te parau mau.

4. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?

4 I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈopoahia e nafea tatou e tamau ai i te haapuai i to tatou here ia Iehova e ia vetahi ê. E hiˈo atoa tatou eaha te tahi mau haamaitairaa ta tatou e ta vetahi ê e fanaˈo a haapuai noa ˈi i to tatou here.

IA PUAI ATU Â TO OE HERE IA IEHOVA

5-6. (1) Eaha te mau fifi ta te aposetolo Paulo i farerei i te roaraa o ta ˈna taviniraa (2) Eaha râ tei tauturu ia ˈna ia tamau noa i te tavini ia Iehova?

5 Ua oaoa mau te aposetolo Paulo i te roaraa o ta ˈna taviniraa ia Iehova. E rave rahi râ fifi ta ˈna i farerei. E tere atea na Paulo, e i taua mau taime ra, e ere roa ˈtu i te mea ohie no ˈna. Ua faaruru hoi o ˈna i “te pape pue” e “te eiâ” e ua hamani-ino-hia oia e te feia patoi. (Kor. 2, 11:23-27) I te tahi taime, aita atoa to ˈna mau taeae Kerisetiano i faaite i te mauruuru no te mau mea atoa ta ˈna i rave no te tauturu ia ratou.—Kor. 2, 10:10; Phil. 4:15.

6 Eaha tei tauturu ia Paulo ia tamau noa i roto i ta ˈna taviniraa? Maoti te mau Papai, mea rahi ta Paulo i haapii no nia i te huru o Iehova, oia atoa i te mau tupuraa ta ˈna i faaruru i roto i to ˈna oraraa. Ua papu ia ˈna e mea here na Iehova ia ˈna. (Roma 8:38, 39; Eph. 2:4, 5) E ua here roa atoa o ˈna ia Iehova. Ua faaite Paulo i to ˈna here ia Iehova “ma te tavini e ma te tamau i te tavini i te feia moˈa.”—Heb. 6:10.

7. Eaha te hoê ravea no te haapuai i to tatou here ia Iehova?

7 E nehenehe tatou e haapuai i to tatou here i te Atua ma te haapii maite i te Bibilia. A taio ai i te Bibilia, a feruri eaha ta tera e tera irava e faaite mai ra no nia ia Iehova. A ui ia oe iho: ‘E nafea teie aamu e faaite ai e mea here na Iehova ia ˈu? Eaha te mau tumu e mea here na ˈu ia Iehova?’

8. E nafea te pure e tauturu mai ai ia haapuai i to tatou here ia Iehova?

8 E haapuai atoa tatou i to tatou here ia Iehova ma te tamau i te haamahora i to tatou aau ia ˈna na roto i te pure. (Sal. 25:4, 5) I to ˈna pae, e pahono Iehova i ta tatou mau pure. (Ioa. 1, 3:21, 22) Teie te hiˈoraa o Kayla te hoê tuahine no Asia.b Te na ô ra o ˈna: “Ua niuhia to ˈu here ia Iehova na mua roa i nia i ta ˈu i haapii no nia ia ˈna, ua puai roa ˈtu â râ tera here i to ˈu iteraa e ua pahono o ˈna i ta ˈu mau pure. Ua turai te reira ia ˈu ia rave i te mau mea e mauruuru ai o ˈna.”

IA PUAI ATU Â TO OE HERE IA VETAHI Ê

9. Mea nafea to Timoteo faaiteraa e ua tutava o ˈna i te faaite i te here?

9 Tau matahiti noa i muri aˈe i to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano, ua farerei Paulo i te hoê taurearea, o Timoteo te iˈoa. Mea here na Timoteo ia Iehova e i te taata. Ua parau Paulo i to Philipi: “Aita ˈtu hoi ta ˈu e taata mai ia [Timoteo] ra te huru o te haapeapea mau ra no outou.” (Phil. 2:20) Aita Paulo i faahiti i to Timoteo aravihi e faanaho aore ra e orero i mua i te taata, ua faahiahia roa râ Paulo i to ˈna here rahi i te mau taeae e tuahine. Eita e ore e ua tiai ru noa te mau amuiraa i te farerei faahou ia Timoteo.—Kor. 1, 4:17.

10. Mea nafea to Anna e ta ˈna tane faaiteraa i to raua here i te mau taeae e tuahine?

10 E imi tatou i te mau ravea no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine. (Heb. 13:16) E hiˈo anaˈe i te tupuraa o te tuahine Anna tei faahitihia i roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu. I muri aˈe i te hoê vero rahi, ua haere raua ta ˈna tane e farerei i te hoê utuafare Kerisetiano. Ite atura raua e ua parari te tafare o te fare e aita e ahu mâ faahou to ratou. Te na ô ra Anna: “Ua rave mâua i ta ratou ahu no te puˈa, tufetu maitai a faahoˈi atu ai. Parau mau, e oti noa ia ratou, no te mea râ ua tauturu mâua ia ratou i taua taime ra, ua piri roa ˈtu â matou e e hoa matou e tae roa mai i teie nei.” Na to raua here no te mau taeae e tuahine i turai ia Anna e ta ˈna tane ia tauturu ia vetahi ê.—Ioa. 1, 3:17, 18.

11. (1) E nafea vetahi ê e faufaahia ˈi i ta tatou mau tutavaraa no te faaite i te here? (2) Ia au i te Maseli 19:17, eaha ta Iehova e rave ia faaite tatou i te here?

11 Ia here e ia farii maitai tatou ia vetahi ê, e ite iho â ratou e te tutava nei tatou i te pee i te huru feruriraa e raveraa o Iehova. E mauruuru roa ratou i te hamani maitai ta tatou i faaite atu. Te haamanaˈo maitai ra Kayla i te mau taeae e tuahine tei tauturu ia ˈna. Te na ô ra o ˈna: “Te mauruuru nei au i to ˈu mau tuahine here tei poro na muri ia ˈu. E tii mai ratou ia ˈu, e titau manihini atoa mai ratou no te amuamu aore ra no te tamaa i te avatea e e faahoˈi roa ratou ia ˈu i te fare. I teie nei, te taa ra ia ˈu i te mau tutavaraa atoa ta ratou i rave e te here ta ratou i faaite mai.” Papu, e ere pauroa te taata te haamauruuru mai. Ua parau Kayla no te feia tei tauturu ia ˈna: “Te hinaaro nei au e rave i te tahi mea ei faahoˈiraa no to ratou hamani maitai rahi, aita râ vau i ite ihea roa ratou pauroa e faaea ˈi i teie nei. O Iehova tei ite e te pure nei au ia haamaitai o ˈna ia ratou.” Ua tano Kayla, e tapao Iehova i te mau taime atoa e faaite ai tatou i te hamani maitai ia vetahi ê, oia atoa te mea haihai roa. No ˈna, e haapaeraa faufaa mau te reira, e au atoa te reira i te hoê tarahu ta ˈna e aufau.—A taio i te Maseli 19:17.

Hohoˈa: Hoê taeae e nuu ra i mua i te pae varua. 1. Te farii ra o ˈna i te taata e tae mai ra i te putuputuraa. 2. Te horoa ra o ˈna i te hoê pahonoraa. 3. Te poro ra o ˈna e te hoê tuahine paari i roto i te parahiraa turairai maoti te vairaa papai afaifai. 4. Ua haere o ˈna e farerei i te hoê taeae paari o te ore e nehenehe e faarue i te fare.

Ia nuu te hoê taata i mua i te pae varua, e imi o ˈna i te mau ravea atoa no te tauturu ia vetahi ê (A hiˈo i te paratarafa 12)

12. E nafea te mau taeae e nehenehe ai e faaite i to ratou here i te amuiraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

12 Mai te peu e taeae oe, e nafea oe e nehenehe ai e faaite i to oe here ia vetahi ê e e nafea oe e tauturu ai ia ratou? Ua ani Jordan, te hoê taeae apî, i te hoê matahiapo eaha ta ˈna e nehenehe e rave no te tauturu atu â i roto i te amuiraa. Ua haapopou te matahiapo ia Jordan no ta ˈna mau tutavaraa e ua faaite atu e nafea oia e nehenehe ai e rave hau atu â. Ua faaitoito o ˈna ia Jordan ia tae oioi mai i te Piha a te Basileia no te farii i te taata, ia horoa i te pahonoraa i te putuputuraa, ia apiti i roto i te taviniraa e ta ˈna pǔpǔ pororaa e ia imi e nafea ia tauturu ia vetahi ê. Ma te na reira, aita noa o ˈna i aravihi atu â, ua puai atoa râ to ˈna here i te mau taeae e tuahine. Ua haapii Jordan, ia faatoroahia te hoê taeae ei tavini tauturu, e ere a tahi ra o ˈna a haamata ˈi i te tauturu ia vetahi ê, ua na reira aˈena o ˈna, e tamau râ oia i te na reira.—Tim. 1, 3:8-10, 13.

13. Mea nafea te here i tauturu ai ia Christian ia riro faahou mai ei matahiapo?

13 E mai te peu ua tavini aˈena oe ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo? Te haamanaˈo noa ra Iehova i te ohipa ta oe i rave na mua ˈˈe e te here ta oe i faaite. (Kor. 1, 15:58) Te ite atoa ra o ˈna i te here ta oe e tamau ra i te faaite. Ua inoino Christian i te tatararaahia to ˈna tiaraa matahiapo. Te na ô ra o ˈna: “Ua faaoti papu vau i te rave i te mau mea atoa no te tavini ia Iehova ma te here, e hopoia anei ta ˈu aore ra aita.” I te hoê mahana, ua faatoroa-faahou-hia oia ei matahiapo. Te na ô ra Christian: “Ua taiâ rii au, feruri atura vau e no to ˈna aroha hamani maitai, ua farii Iehova ia tavini faahou vau ei matahiapo. Ua farii ïa vau i te reira no to ˈu here ia ˈna e i to ˈu mau taeae e tuahine.”

14. Eaha te haapii mai i te mau parau a te hoê tuahine no Géorgie?

14 E faaite atoa te mau tavini a Iehova i to ratou here i te taata tupu. (Mat. 22:37-39) Te na ô ra Elena, te hoê tuahine no Géorgie: “I te omuaraa, e poro vau no to ˈu noa here ia Iehova. A puai roa ˈtu â râ to ˈu here i to ˈu Metua i te raˈi, ua rahi atoa mai to ˈu here i te taata. E tamata vau i te feruri i te mau fifi ta ratou e faaruru nei a imi atu ai i te tahi tumu parau no te haaputapû i to ratou aau. Rahi atu â vau i te feruri mai tera, rahi atu â ïa to ˈu hinaaro e tauturu ia ratou.”—Roma 10:13-15.

TE MAU HAAMAITAIRAA IA FAAITE I TE HERE IA VETAHI Ê

Hohoˈa: 1. Na hoa faaipoipo e faaite ra i te hoê tuahine paari e nafea ia faaohipa i ta ˈna matini afaifai a tupu ai te COVID-19. Tei rapaeau ratou, e paruru vaha e e rimarima to ratou. 2. Te mau hohoˈa e faaite ra i te fetii o teie tuahine paari tei nati mai no te Oroa haamanaˈoraa.

Hoê noa tapao o te here, e rave rahi râ taata te faufaahia (A hiˈo i te paratarafa 15-16)

15-16. Mai te faaitehia ra i nia i te hohoˈa, eaha te mau haamaitairaa ia faaite i te here ia vetahi ê?

15 Ia faaite tatou i te here i to tatou mau taeae, e ere o ratou noa te faufaahia. I te haamataraa te maˈi parare COVID-19, ua haapii te taeae Paolo e ta ˈna vahine i e rave rahi tuahine ruhiruhia e nafea ia faaohipa i te niuniu, te matini afaifai e te roro uira no te poro. Ua oaoa roa te hoê tuahine tei taiâ noa na i to ˈna iteraa i te faaohipa i tera mau ravea. Maoti tera mau ravea, ua titau manihini o ˈna i to ˈna fetii i te Oroa haamanaˈoraa. E 60 o ratou tei apiti mai na roto i te ravea natirara. Ua faufaahia te tuahine e to ˈna fetii i te mau tutavaraa a Paolo e ta ˈna vahine. I muri mai, ua papai te tuahine ia Paolo: “Mauruuru maitai no to orua tautururaa ia matou, te mau ruhiruhia. Eita e moˈe ia ˈu to Iehova here e ta orua mau tutavaraa.”

16 E haapiiraa faufaa mau ta Paolo i huti mai i teie tupuraa. Ua haamanaˈo o ˈna e mea faufaa aˈe te here i te ite e te aravihi. Te na ô ra o ˈna: “Ua tavini au ei tiaau haaati. I teie mahana, te taa ra ia ˈu e noa ˈtu aita te mau taeae e tuahine e haamanaˈo ra i ta ˈu mau oreroraa parau, eita e moˈehia ia ratou te tauturu ta ˈu i horoa.”

17. Ia faaite tatou i te here, o vai atoa te faufaahia?

17 Ia faaite tatou i te here ia vetahi ê, o tatou atoa te faufaahia. Tera ta Jonathan e ora ra i Niu Zelani i ite. Mea veavea roa tera mahana maa i te taperaa mahana. Ua ite o ˈna i te hoê taeae pionie i nia i te purumu e poro ra o ˈna anaˈe. Faaoti atura Jonathan i te apiti ia ˈna i te mau mahana maa atoa i tera huru hora. I taua taime ra, aita o ˈna i ite atura e te faufaahia ra o ˈna i te na reiraraa. Te na ô ra Jonathan: “I tera taime, aita vau i au i te poro. I to ˈu râ faarooraa i teie pionie ia haapii e i to ˈu iteraa i te anaanatae o te taata, ua haafaufaa roa vau i te pororaa. Ua fanaˈo atoa vau i te hoê hoa rahi o tei tauturu ia ˈu ia nuu atu â i mua i te pae varua, ia oaoa i roto i te taviniraa e ia faafatata ˈtu â ia Iehova.”

18. Eaha ta Iehova e hinaaro ia rave tatou?

18 Te hinaaro ra Iehova ia haapuai tatou i to tatou here ia ˈna e ia vetahi ê. Mai ta tatou i haapii, e nehenehe tatou e haapuai i to tatou here ia Iehova ma te taio maite e ma te feruriruri i ta ˈna Parau e ma te tamau i te pure ia ˈna. E nehenehe tatou e haapuai i to tatou here ia vetahi ê ma te tauturu ia ratou na roto e rave rau ravea. Puai noa ˈtu â to tatou here, e piri atu â ïa tatou ia Iehova e i to tatou fetii taeae a oaoa noa ˈtu ai e a muri noa ˈtu.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • E nafea ia haapuai i to outou here ia Iehova?

  • E nafea ia faaite i to outou here i te mau taeae e tuahine?

  • Eaha te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo a faaite ai i te here ia vetahi ê?

HIMENE 109 Here rahi ma te aau atoa

a Mea apî aore ra mea maoro tatou i roto i te parau mau, o tatou pauroa te tia ia nuu atu â i mua i te pae varua. I roto i teie tumu parau haapiiraa, e hiˈo tatou i te hoê ravea faufaa no te nuu atu â i mua i te pae varua: ma te haapuai i to tatou here ia Iehova e ia vetahi ê. A feruriruri ai i nia i te reira, a hiˈo eaha ta outou i rave no te haamaitai atu â i roto i teie tuhaa e e nafea ia tamau noa i te na reira.

b Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono