E te mau taeae apî, te tapi ra anei outou i te hopoia?
1. Afea te hoê taeae apî e faaohipa ˈi i te Timoteo 1, 3:1?
1 “Ia hinaaro uˈana te hoê taata i te toroa . . . , ua hinaaro oia i te ohipa maitai.” (Tim. 1, 3:1) Te faaitoito ra teie mau parau faaurua i te mau taeae ia tapi i te hopoia i roto i te amuiraa. No te taata paari anaˈe anei te reira? Eita, mea maitai aˈe ia hinaaro a vai apî noa ˈi. E faaineinehia e e itehia ïa e tia ia oe e riro ei tavini tauturu a paari ai. (Tim. 1, 3:10) Ei taeae apî, e nafea ia hinaaro i te hopoia?
2. E nafea ia faatupu e faaite i te feruriraa haapae?
2 Te feruriraa haapae: A haamanaˈo e te hinaaro nei oe i te ohipa maitai eiaha râ i te tiaraa. Ia tauturu ïa oe i te mau taeae e tuahine e tia ˈi. Ma te feruriruri i to Iesu hiˈoraa maitai e hinaaro ai oe e na reira. (Mat. 20:28; Ioa. 4:6, 7; 13:4, 5) A pure ia Iehova ia tauturu mai ia tâuˈa ia vetahi ê. (Kor. 1, 10:24) Te na reira anei oe no tei ruhiruhia e maˈimaˈi i roto i te amuiraa? Te tamâ ra anei oe i te aua o te Piha a te Basileia a apiti atoa ˈtu ai i te tahi atu mau ohipa no te atuaturaa? E nehenehe anei oe e mono i te hoê tumu parau o te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano? E oaoa oe ia horoa ia oe no vetahi ê.—Ohi. 20:35.
3. No te aha mea faufaa ˈi te taairaa e Iehova e e nafea ia faatupu i te reira?
3 Te taairaa e Iehova: No te tavini i te amuiraa, mea faufaa aˈe te taairaa e Iehova i te aravihi aore ra ite. E tuea ïa te manaˈo i to Iehova e Iesu. (Kor. 1, 2:15, 16) E faaite-atoa-hia te hotu a te varua. (Gal. 5:22, 23) E tuuhia te mau faufaa a te Basileia na mua roa a poro ai ma te itoito. (Mat. 6:33) Ma ta oe iho haapiiraa Bibilia e faatupuhia ˈi te mau huru maitatai. Ia taiohia ïa te Bibilia i te mahana taitahi, ia hiˈopoahia Te Pare Tiairaa e A ara mai na! atoa e ia faaineinehia te mau putuputuraa a tae atoa ˈtu ai. (Sal. 1:1, 2; Heb. 10:24, 25) A faaitoito ai ia Timoteo, ua papai Paulo: “E ara . . . [i] ta oe e haapii.” (Tim. 1, 4:15, 16) A faaineine maitai ïa i ta oe mau tumu parau i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano. A na reira atoa no te taviniraa e a poro tamau. A tapi i te mau fa maitatai mai te taviniraa pionie e i te Betela aore ra te Haapiiraa Bibilia no te mau taeae taa noa. Na te reira e tauturu ia “maue ê [aore ra ape] oe i te mau hinaaro o te apîraa.”—Tim. 2, 2:22.
4. Eaha te faufaaraa o te tiaturi e te taiva ore?
4 Te tiaturi e te taiva ore: I te senekele matamua, mea “haapao” te mau taeae i maitihia i te opereraa o te maa no te mau Kerisetiano veve. Mea tiaturihia e te taiva ore hoi ratou. Aita te mau aposetolo i haapeapea noa ˈˈe no tera ohipa, ua haapao râ i te mea faufaa atu â. (Ohi. 6:1-4) Ia horoahia ˈtu te hopoia, a rave maitai i te reira. A pee i te hiˈoraa o Noa, tei haapao i te mau aratairaa no te hamani i te araka. (Gen. 6:22) Te haafaufaa nei Iehova i te taiva ore. E faaite atoa te reira e e Kerisetiano paari oe.—Kor. 1, 4:2; a hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te faufaaraa o te faaineineraa.”
5. No te aha ia tapi ai te mau taeae apî i te hopoia?
5 Mai tei tohuhia, te haapeepee nei Iehova i te ohipa. (Isa. 60:22) E 250 000 tiahapa taata i nia hoê mirioni e bapetizo nei i te mau matahiti atoa. I te mea e te rahi noa ˈtu ra to roto i te parau mau, e hinaarohia ïa te mau taeae no te haapao i te amuiraa. I teie mahana, mea rahi atu â te ohipa i roto i te taviniraa a Iehova. (Kor. 1, 15:58) E te mau taeae apî, te tapi ra anei outou i te hopoia? Mai te peu e e, te hinaaro ra ïa outou i te ohipa maitai roa!
[Parau iti faaôhia i te api 2]
I te mea e te rahi noa ˈtu ra to roto i te parau mau, e hinaarohia ïa te mau taeae no te haapao i te amuiraa
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Te faufaaraa o te faaineineraa
E faufaahia te mau taeae apî ia horoa te mau matahiapo i te hopoia a faaineine atu ai. I muri aˈe i te putuputuraa, ma te parahi i mua i te tahua, ua faaitoito te tiaau haaati i te tahi taata poro. A ite ai i te hoê tamaroa apî e tia noa ra i pihai iho mai, ua ani aˈera oia e te tiai ra anei o ˈna no te paraparau ia ˈna. Pahono atura te taeae apî e e hopoia na ˈna ia tamâ i te tahua i muri aˈe i te mau putuputuraa. Noa ˈtu e ua ineine to ˈna na metua, aita o ˈna e hinaaro e hoˈi ma te ore e rave i ta ˈna hopoia. Ua faaitoito mau to ˈna hiˈoraa i te tiaau haaati tei na ô: “Ua matau te mau matahiapo o tera amuiraa i te faaineine i te mau taeae apî ma te horoa ˈtu i te hopoia. Mea pinepine ïa ratou i te faahiti mai i te hoê taeae apî no te riro ei tavini tauturu ia tere atu vau i ta ratou amuiraa.”