Tairururaa mataeinaa 2007 a te mau Ite no Iehova “A pee i te Mesia!”
1, 2. (a) Mea nafea to Mose faaitoitoraa i te mau Iseraela ia faufaahia ratou i te putuputuraa mai? (b) Eaha te mau faanahoraa ta tatou iho â e haamata i te rave i teie nei?
1 Ua horoa Mose i te aratairaa i te mau Iseraela e te mau taata purutia atoa ia putuputu mai i te mau hitu matahiti atoa no te taio i te Ture ia ratou. No te aha hoi? ‘Ia faaroo e ia [haapii] ratou.’ (Deut 31:10-12; MN) Ua ite Iehova i te faufaaraa ia putuputu mai to ˈna nunaa ei pǔpǔ rarahi. Fatata te nunaa o Iehova i te haaputuputu-faahou-hia i te mau Tairururaa mataeinaa e toru mahana “A pee i te Mesia!”
2 Ua haamata anei oe i te rave i te mau faanahoraa? E hinaaro anei oe e ani i ta oe paoti ohipa i te tahi mahana faaearaa ohipa? E nehenehe anei oe e tauturu i ta oe mau piahi Bibilia aore ra to oe mau melo utuafare e ere i te Kerisetiano ia haere mai i te tairururaa e o oe? Te vai ra anei vetahi ê i roto i te amuiraa o te hinaaro ra i te tauturu no te haere mai? Te faanaho ra anei oe no te haere mai i te hoê tairururaa ê atu i titauhia ta oe amuiraa? E hinaaro anei oe i te hoê piha hotela? E tauturu te mau haamaramaramaraa i muri nei ia faaineine ia oe.
3. (a) Eaha te mau mea o te Isaia 25:6 o te tupu nei i teie mahana? (b) Eaha te itehia ra no nia i te haereraa mai o te taata i te Mahana pae o te tairururaa, e ia aha tatou iho e tia ˈi?
3 A haere mai i na mahana e toru atoa: Te horoa ra Iehova i te maa pae varua pue noa na to ˈna nunaa. (Isa. 25:6) I roto i te reira, te vai ra te oroa tamaaraa pae varua e horoahia ra i ta tatou mau tairururaa mataeinaa tamatahiti. Te itehia ra e i te Mahana pae e mea iti roa te taata e haere mai i te tahi atu mau mahana. A faariro ei fa na oe e tae mai i na mahana tairururaa haumârû e toru atoa ta te faanahonahoraa a Iehova i faaineine no tatou! Mai te peu e e hinaaro oe e ani i te tahi mahana faaearaa ohipa, a pure no te reira. I muri iho, ‘a faaitoito’ i te paraparau atu i ta oe paoti ohipa i te oti-roa-raa iho â te taio mahana i te faaitehia. (Tes. 1, 2:2; Neh. 2:4, 5) Mea faufaa roa te reira no te faataa ia ˈna e e tuhaa ta oe tairururaa mataeinaa tamatahiti o ta oe haamoriraa. I te na reira-oioi-raa, e mea ohie aˈe paha no ta oe paoti ohipa ia rave i te mau faatanoraa no te farii i ta oe aniraa.
4. E nafea tatou e nehenehe ai e faaineine i ta tatou mau piahi Bibilia e to tatou mau melo utuafare e ere i te Kerisetiano no te tairururaa?
4 Faaineineraa i ta oe mau piahi Bibilia e to oe utuafare: E mea oaoa ia haere mai ta oe mau piahi Bibilia i te tairururaa na muri ia oe, ma te ite roa i te mahanahana ‘o te amuiraa rahi’ o to tatou huitaeae Kerisetiano! (Sal. 22:25) A faaara oioi maitai ia ratou ia nehenehe ratou e faataa i te taime no te haere mai. A faaite ia ratou i te mau tumu e oaoa ˈi oe iho i te haereraa mai i te mau tairururaa. E nehenehe oe e faaineine i ta oe mau piahi no te mau mea e tiai ra ia ratou na roto i te haamataitairaa ˈtu i ta tatou mau ripene video to roto vetahi mau tairururaa na mua ˈtu, te ripene iho â râ Unis grâce à l’enseignement divin. Ia ite atoa to oe mau melo utuafare e ere i te Kerisetiano i ta oe mau faanahoraa. Peneiaˈe e nehenehe ratou e faanaho no te mataitai i te darama aore ra no te haere mai i te hoê mahana aˈe i te tairururaa e o oe.
5, 6. (a) E nafea tatou e faaite ai i te feruriraa horoa noa i faataahia i roto i te Timoteo 1, 6:18? (b) Eaha te faanahoraa e ravehia no te tauturu ia vetahi ê ia noaa mai te nohoraa?
5 Tautururaa i to oe mau taeae e tuahine: Ua faaara te aposetolo Paulo i taua mau Kerisetiano ra, o tei onahia i te pae materia, “ia hamani maitai, [ia taoˈahia i te mau ohipa maitatai], ia horoa haere, ia au i te [opere].” (Tim. 1, 6:17, 18; MN) E nehenehe tatou e faaite i te feruriraa horoa noa ta Paulo i faaitoito ia rave tatou i te mau faaineineraa no ta tatou tairururaa mai te peu e e haapao tatou i te tupuraa o te feia ruhiruhia e te feia tino paruparu, te mau tavini taime taatoa, te mau metua taa noa, e peneiaˈe vetahi ê i roto i te amuiraa o te hinaaro ra i te tauturu no te haere mai i te tairururaa. Na te mau fetii i roto i te parau mau na mua te hopoia e haapao i te mau hinaaro o teie mau taata, e nehenehe râ te mau matahiapo e vetahi ê e haroaroa e e tauturu maitai atu ia hinaarohia!—Gal. 6:10; Tim. 1, 5:4.
6 Ia hinaaro te tahi taata i roto i te amuiraa i te tauturu no nia i te nohoraa, e mea tia ia faaoti te Tomite tiaauraa a te amuiraa mai te peu e e tano i te taata poro ia faaî i te apî parau Demande de chambre pour cas particuliers. Hou a horoa ˈi i te reira i te tuhaa haapao i te nohoraa no te tairururaa mataeinaa, e hiˈopoahia te mau faaueraa i faataahia i nia iho i te api parau.
7. E nafea tatou mai te peu e e mea tia ia haere tatou i te tahi tairururaa ê atu i titauhia ˈi ta tatou amuiraa?
7 Haereraa i te tahi atu tairururaa: Te vai ra i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 2007 te tapura o te mau tairururaa i Porinetia Farani nei e i te tahi atu mau fenua. Mai te peu e e hinaaro oe i te mau haamaramaramaraa no nia i te tahi tairururaa ê atu i titauhia ta oe amuiraa, e nehenehe oe e papai i te piha ohipa a te amaa.
8. Eaha te mau aratairaa emea tia ia pee no te tarahu i te hoê piha hotela? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “E nafea ia tarahu i to oe piha hotela.”)
8 Tarahuraa i te piha hotela: A pee i te mau faaueraa o te tumu parau tarenihia “E nafea ia tarahu i to oe piha hotela.”
9, 10. (a) Eaha te mau faaineineraa i ravehia no tatou hou tatou e tae mai ai i te vahi tairururaa? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te au ra e te mauruuru ra tatou i te mau ohipa atoa i ravehia no to tatou maitai? (A taio i te Hebera 13:17.)
9 A faatura i te mau faanahoraa: Ia tae atu tatou i te vahi tairururaa, e itehia e mea rahi te ohipa i ravehia no te faaineineraa i to tatou taeraa mai. E farii mai te mau taeae î i te here no te fariiraa, e horoa mai i te mau porotarama, e tauturu mai no te imi i te mau parahiraa. Ua tamâ te mau taeae e tuahine i te piha e ua faanehenehe i te tahua. E ohipa faufaa roa atoa tei ravehia na mua no te faaineine i te mau tuhaa o te porotarama, e no te haapao e rave rahi tuhaa rii.
10 No te tairururaa taitahi, mea rahi te taata i haa ehia avaˈe i te maoro no te rave i te mau faanahoraa e hinaarohia e ua paturu atoa to ratou utuafare ma te vaiiho ia ratou i te taime no te haapao i tera mau mea faufaa. Eita anei tatou e au i te mau haapaeraa i ravehia no to tatou maitai? E nehenehe tatou e faaite i to tatou mauruuru na roto i te auraroraa i te mau faaueraa i roto i teie tumu parau e te tahi mau aratairaa hau i horoahia na tatou hou te tairururaa. (Heb. 13:17) Maoti te faaturaraa aau tae a te taata atoa e nehenehe ai ‘e rave i te mau mea atoa ma te tia e te [nahonaho].’—Kor. 1, 14:40; MN.
11. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi te mau haaputuputuraa a te nunaa o Iehova i to tatou tau? (b) Eaha ta tatou taitahi e nehenehe e rave i teie nei?
11 “No te mea te hiˈo na” tatou “i taua mahana ra i te fatataraa mai,” e mea faufaa roa iho â te mau haaputuputuraa a te nunaa o te Atua. (Heb. 10:25) I ta tatou mau tairururaa Kerisetiano, e horoa te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari i te mau haamaramaramaraa no te tauturu ia tatou “[ia faaohipa maite] i te mau parau atoa” ta Iehova e hinaaro ia pee tatou. (Deut. 31:12; MN) A haamata i te rave i te mau faanahoraa no te haere mai i na mahana e toru atoa o te tairururaa mataeinaa “A pee i te Mesia!” e a haafaufaa hoi i te taatoaraa o te haapiiraa pae varua e te auhoaraa au mau!
[Tumu parau tarenihia i te api 3]
Hora
Mahana pae e Mahana maa
9:20 - 5:05
Tapati
9:20 - 4:10
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
E nafea ia tarahu i to oe piha hotela
1. A niuniu i te mau hotela i te mau hora matararaa.
2. A horoa i te mau taio mahana e tae atu ai e e faarue ai oe i te hotela.
3. A tarahu i te piha e a ani i te hoê numera haapapuraa.
4. A aufau i ta oe moni tapao na roto i te tareta, te parau moni, aore ra te parau tiiraa moni i roto hoê ahuru mahana. Eiaha roa ˈtu e hapono i te moni paari e te moni parau. Ia hapono oe i ta oe moni tapao na roto i te parau moni aore ra te parau tiiraa moni, a papai i te numera haapapuraa i te api aro.
Faaueraa:
◼ Ia tarahu noa i te rahiraa piha ta oe e faaohipa iho â.
◼ No te faatura I te mau ravea parururaa, eiaha oe e faarahi i te taata paari ia au tei faataahia e te fatu hotela e tei papaihia i nia i te tapura.
◼ Ia tapea noa i ta oe tarahuraa matamua.—Mat. 5:37.
◼ Mai te peu e e titauhia ia faaore oe i te hoê tarahuraa, a na reira oioi atu. A ani i te hoê numera faaoreraa.