A huti i te ara-maite-raa i nia i “te maramarama o teie nei ao”
1. Eaha te maramarama rahi tei tohuhia i roto i te Parau a te Atua, e i teihea tupuraa e huti-taa-ê-hia ˈi te ara-maite-raa i nia i tera maramarama?
1 Na roto i te peropheta Isaia, ua tohu Iehova e: “Te feia i haere noa na te pouri ra e maramarama rahi tei itea ia ratou; te feia i parahi i roto i te maru pohe, ua anaana mai te maramarama i nia ia ratou.” (Isa. 9:2) Ua itehia tera “maramarama rahi” i roto i te mau ohipa a te Tamaiti a te Atua iho, o Iesu Mesia. Ua faaitoito ta ˈna ohipa pororaa i te fenua nei e te mau haamaitairaa no roto mai i ta ˈna tusia i te feia tei roto i te pouri pae varua. O taua maramarama ra ta te taata e hinaaro nei i teie anotau pouri. E ravea taa ê ta te Amuraa maa ahiahi a te Fatu no tatou no te huti i te ara-maite-raa i nia i “te maramarama o teie nei ao.” (Ioa. 8:12) I te matahiti i mairi aˈenei, e mau mirioni taata tei faaite i to ratou faaroo i roto i te tahi faito ma te apiti mai ei auraroraa i te faaueraa a Iesu: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Luka 22:19) A fatata mai ai te Oroa haamanaˈoraa, e nafea tatou e nehenehe ai e aratai i te ara-maite-raa i nia i te maramarama rahi ta Iehova i faaanaana puai?—Phil. 2:15.
2. E nafea tatou e nehenehe ai e haapuai atu â i to tatou aau mauruuru no te tusia taraehara, e eaha te faahopearaa ia na reira?
2 A faatupu i te aau mauruuru: E taime maitai te tau o te Oroa haamanaˈoraa no te feruriruri i te aroha rahi ta Iehova e ta Iesu i faaite ma te horoa mai i te tusia taraehara na te huitaata. (Ioa. 3:16; Kor. 2, 5:14, 15) Ma te feaa ore, ia na reira tatou, e puai atu â to tatou aau mauruuru no tera tupuraa moˈa. E hinaaro te mau taata atoa o te nunaa o te Atua e faataa i te taime no te taio e no te feruriruri i te taioraa bibilia taa ê no te Oroa haamanaˈoraa, mai tei haamahitihitihia i roto i te buka iti ra E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mau mahana atoa. Ia feruri tatou i te mau huru maitatai faito ore o Iehova, o tei itehia te hanahana i to ˈna faanahoraa i te hoo, e faaoru tatou i te fanaˈoraa ia ˈna ei Atua no tatou. Ia feruriruri tatou i te auraa o te hoo no tatou iho e here roa ˈtu â tatou ma te aau atoa i te Atua e ta ˈna Tamaiti e e turaihia tatou ia tutava i te rave i to te Atua hinaaro.—Gal. 2:20.
3. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou mauruuru no te Oroa haamanaˈoraa?
3 Mai te peu e e mea hohonu to tatou mauruuru no ta Iehova i horoa mai no te faaoraraa, e ohipa to tatou anaanatae no te Oroa haamanaˈoraa i nia i te mau piahi Bibilia, hoˈi-faahou-raa e farerei, fetii, taata tapiri, hoa haapiiraa, hoa rave ohipa e te tahi atu o ta tatou e titau manihini i tera tupuraa taa ê. (Luka 6:45) No reira, a rave i te tutavaraa taa ê no te titau manihini i tera mau taata atoa, ma te horoa ˈtu i te parau titau-manihini-raa i te Oroa haamanaˈoraa e faaohipahia ei haamanaˈoraa ia ratou. Ia ore te hoê noa ˈˈe ia moehia, mea rahi o tei manaˈo e e mea maitai ia papai i te hoê tapura o te feia ta ratou i matau i te titau manihini i te Oroa haamanaˈoraa, ma te tuu atu i te mea apî i te mau matahiti atoa. Ma te faanaho maitai e ma te rave maite no te titau manihini i te feia e anaanatae, e ravea maitai roa ïa ta tatou no te faaite i to tatou mauruuru i te Atua ra o Iehova “i to ˈna ra horoa eita e tia ia parau.”—Kor. 2, 9:15.
4. Eaha te nehenehe e tauturu mai ia faarahi i ta tatou apitiraa i te taviniraa i Mati e i Eperera?
4 A faarahi i te apiti i te taviniraa: E nehenehe anei ta outou e faarahi i ta outou apitiraa i te taviniraa i Mati e i Eperera? E haamaitai mau te Atua ia outou ia tutava outou i te faaite ia vetahi ê “i te maramarama o te evanelia hanahana o te Mesia.” Ei Tumu o te maramarama pae varua, ua faaue Iehova: ‘Ia anaana te maramarama no roto i te pouri ra.’ (Kor. 2, 4:4-6) Ia hinaarohia, e faanaho te mau matahiapo i te mau putuputuraa hau no te pororaa i te taime hau e te mau vahi no te farereiraa, ma te rave i te aratairaa no te turu i te roaraa o tera tau pororaa. Te vai ra paha te pororaa i te poipoi roa i roto i te aroâ raveraa ohipa aore ra te mau faanahoraa no te poro i te vahi tapihoo e na roto i te niuniu paraparau i te taperaa mahana aore ra i te ahiahi. No te tauturu ia outou ia faarahi i te apiti i te taviniraa, a haamau ei fa te hoê rahiraa hora au, e a ohipa puai ia naea te reira. No e rave rahi, te horoaraa i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova, o te raveraa ïa i te taviniraa pionie tauturu.—Kol. 3:23, 24.
5. Mea nafea e rave rahi i te fanaˈoraa i te faaitiraahia te hora e titauhia no te taviniraa pionie tauturu?
5 E nehenehe anei outou e riro ei pionie tauturu? A hitu matahiti i teie nei te faaitiraahia mai te hora e titauhia no te taviniraa pionie tauturu. Na roto i teie faatanoraa ua nehenehe e rave rahi roa e fanaˈo i te mau haamaitairaa o te taviniraa pionie tauturu. Ua tamata anei outou i te reira? No vetahi, ua riro te reira ei peu matauhia i te mau matahiti atoa. I roto e rave rahi amuiraa e rave rahi taata poro o te rave amui nei i teie huru taviniraa, e ua riro te reira ei tupuraa hoona no te ohipa a te amuiraa i te roaraa o te matahiti. E nehenehe anei outou e faataa i te hoê avaˈe oaoa no te taviniraa pionie tauturu i te tau o te Oroa haamanaˈoraa? E avaˈe maitai iho â râ o Eperera no vetahi, i te mea e te vai ra e pae hopea hebedoma taatoa to te reira avaˈe.
6. Eaha te mau faanahoraa anaanatae e vai ra?
6 Ua faanahohia anei e ia tere mai te tiaau haaati i Mati aore ra i Eperera i roto i ta outou amuiraa? E haamaitairaa hau te reira no outou. Mai tei faaara-aˈena-hia, i te roaraa o te matahiti taviniraa 2006, e titau-manihini-hia te feia atoa o te rave i te taviniraa pionie tauturu i te avaˈe e haere atu ai te tiaau haaati, i te tuhaa matamua o te putuputuraa e horoahia no te mau pionie i tera hebedoma. Ma te feaa ore, e tauturu te mau haamaramaramaraa faaitoito i te pae varua i horoahia i tera putuputuraa i te pionie tauturu e rave rahi ia riro ei pionie tamau. Hau atu â, i Mati e oaoa tatou i te tauturu i te feia ia haere mai i roto i te maramarama pae varua na roto i te ravea o te buka haapiiraa apî Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? No te aha e ore ai e haamau ei fa na outou no te haamata i te hoê haapiiraa bibilia i nia i teie buka apî?
7, 8. (a) Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaohipa i te hoê porotarama o te taviniraa pionie tauturu? (b) E nafea te ohipa-amui-raa te utuafare e nehenehe ai e tauturu ia ratou, e e nafea te utuafare taatoa e faufaahia ˈi?
7 A hiˈo ai outou i te titauraa e 50 hora no te taviniraa pionie tauturu, a faaoti i te porotarama e tano ia outou no te faaanaana puai i te maramarama o te parau mau i roto fatata 12 hora i te mau hebedoma atoa. A tauaparau atu i te feia o tei manuïa i te na reira, e tae noa ˈtu ia vetahi ê. E nehenehe te reira e faaitoito ia ratou ia apiti mai. Ma te faanaho maitai, ua itea mai i te feia poro, apî e paari atoa, e e ere i te mea fifi roa ia naea tera fa popou. A pure no te reira. E mai te peu e e nehenehe, a faaohipa i ta outou porotarama, e ia oaoa outou i te taviniraa pionie tauturu!—Mal. 3:10.
8 Ua itea mai i te utuafare e rave rahi e e nehenehe tera fa e naea i te hoê aˈe melo o te utuafare mai te peu e e tutava-amui-maitai-hia. Ua faaoti te hoê utuafare e e rave e pae melo bapetizohia i te taviniraa pionie tauturu. Ua rave e piti tamarii ê atu o tei ore i bapetizohia ˈtura i te tutavaraa taa ê no te faarahi i ta raua taviniraa. Mea nafea te utuafare i te faufaaraahia i te raveraa i te tutavaraa hau? Ua papai ratou e: “E avaˈe au mau tera, e ua ite matou e ua puaihia te mau taairaa o te utuafare. Te haamauruuru nei matou ia Iehova no tera haamaitairaa faahiahia!”
9. E nafea to tatou maramarama e anaana ˈi i te roaraa o te tau o te Oroa haamanaˈoraa?
9 E faaitoito anei ta tatou ohipa taa ê i te mau avaˈe Mati e Eperera, ma te haafatata ˈtu ia tatou i to tatou Metua i te raˈi? Tei te huru ïa o ta tatou iho tutavaraa no te haapuai i to tatou here i te Atua e i ta ˈna Tamaiti e ta tatou taviniraa e no te faarahi i ta tatou apitiraa i te taviniraa. Ia faaoti papu ïa tatou mai te papai salamo o tei himene e: “E haamaitai rahi roa vau ia Iehova i to ˈu nei vaha; e arue au ia ˈna i roto i te rahi atoa o te taata ra.” (Sal. 109:30) E haamaitai Iehova i ta tatou taviniraa itoito rahi i te tau o te Oroa haamanaˈoraa. No reira ia anaana puai ïa te maramarama rahi ia nehenehe e rave rahi atu â taata e haere mai i rapae au i te pouri e ‘e maramarama ora ïa to ratou.’—Ioa. 8:12.