A faaherehere
Manaˈo tauturu no nia i te mau faaiteraa no te taviniraa
A faaohipa i te mau manaˈo tauturu i muri nei no te faaineine i ta outou mau faaiteraa i te mau papai o te pûpûhia i te avaˈe.
E haafatata ˈtu ia Iehova
“E hinaaro e rave rahi taata o te tiaturi ra i te Atua i te tapiri roa ˈtu â ia ˈna. Ua ite anei oe e te titau nei te Atua ia tatou ia haafatata ˈtu ia ˈna? [A taio i te Iakobo 4:8.] Ua opuahia teie buka no te tauturu i te taata ia faaohipa i ta ratou iho Bibilia no te haafatata ˈtu i te Atua.” A taio i te paratarafa 1 o te api 16.
“Ua rahi roa te parau-tia ore i teie mahana. Te tuea ra te reira i te tupuraa i faataahia i ǒ nei. [A taio i te Koheleta 8:9b.] E rave rahi taata o te uiui nei mai te peu e te haapao ra te Atua i te reira. [A taio i na pereota matamua e piti o te paratarafa 4 o te api 119.] Te faataa ra teie pene no te aha te Atua i faatia ˈi i te parau-tia ore no te hoê taime.”
Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous?
“Ihea tatou e ite ai te aˈoraa maitai roa ˈˈe no te faatitiaifaro i to tatou mau fifi hepohepo roa ˈˈe? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Mataio 7:28, 29.] Te faataa ra te reira eaha te huru o te mau taata i ta Iesu Aˈoraa i nia i te mouˈa. A tapao na eaha ta vetahi ê i parau. [A faataa i te tatararaa o te api 152.] Te tauaparau ra teie pene no nia i te oraraa e te mau haapiiraa a Iesu.”
“Ua uiui aˈena anei oe: ‘Ahiri e te vai ra hoê Atua, eita anei oia e ohipa no te faaore i te mauiui e te parau-tia ore na te ao nei?’ [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Apokalupo 21:3, 4.] Te faataa ra teie buka eaha ta te Atua e rave no te faaore roa i te mauiui e to ˈna mau tumu.” A faaite i te pene 10.
E ara!
“Te haapeapea nei e rave rahi taata no nia i te mau fifi rahi e te mau tupuraa peapea o te ite-pinepine-hia ra i teie mahana. [A faahiti i te hoê hiˈoraa i ǒ tatou.] Ua ite anei oe e e tuhaa taua mau mea ra o te hoê tapao na te ao nei o te faaite ra e e fatata te faatereraa a te Atua i te faatere i te mau ohipa o te fenua? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te mau irava tano mai te Mataio 24:3, 7, 8; Luka 21:7, 10, 11; aore ra te Timoteo 2, 3:1-5.] Te tauaparau ra teie buka rairai no te aha e mea ru iho â ia haapao i te auraa o teie mau tupuraa i teie nei.”
“E rave rahi taata i teie mahana o te ahoaho nei no te mau tupuraa riaria aore ra no to ˈna iho ati. Te uiui nei vetahi no te aha te Atua e ore ai e ohipa mai no te arai i taua mau mea ra. Te haapapu maira te Bibilia e fatata te Atua i te ohipa no te tamǎrû i te mauiui o te huitaata. [A taio i te Apokalupo 14:6, 7.] A tapao na eaha te auraa o te haavaraa a te Atua no te huitaata. [A taio i te Petero 2, 3:10, 13.] Te horoa ra teie buka rairai i te haamaramaramaraa hau no nia i teie tumu parau faufaa.”
Te ite e aratai i te ora mure ore
“Ia titau-manihini-hia oe no te ora i roto i te hoê vahi nehenehe mai teie, e farii anei oe? [A faaite i te hohoˈa o te api 4-5, e a vaiiho i te taata ia pahono.] A tapao na eaha ta te Parau a te Atua e faahiti ra no nia i te ravea e fanaˈo ai i tera huru oraraa e a muri noa ˈtu. [A taio i te Ioane 17:3.] E tauturu teie buka ia noaa ia oe te ite e aratai i te ora mure ore.” A faanaho i te aparauraa i na paratarafa matamua e pae o te pene 1 no te farereiraa i mua.
A iriti te buka i te hohoˈa o te api 188-9 e ma te faaohipa i te mau parau i raro aˈe i te hohoˈa, a ui i te fatu fare: “E tiaturi anei oe e ora i roto i te Paradaiso ia î te fenua i te ite no nia i te Atua? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Isaia 11:9.] E tauturu teie buka ia oe ia haapii eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te Paradaiso e e nafea tatou e ô ai i roto.” A faanaho no te aparau i te mau paratarafa 11-6 o te pene 1 no te farereiraa i mua.
Écoute le grand Enseignant
“E manaˈo anei oe e e riro te ao ei vahi maitai aˈe mai te peu e e ora te taata ia au i teie parau? [A taio i te Mataio 7:12a. E a vaiiho i te taata ia pahono.] Te vai ra i roto i teie buka e rave rahi haapiiraa no ǒ mai i te Orometua rahi roa ˈˈe i ora aˈenei.” A haamahitihiti i te mau hohoˈa e te mau tatararaa i raro aˈe o te pene 17.
“Te tamata nei te rahiraa o te mau metua i te haapii i te morare tano i ta ratou mau tamarii. E manaˈo anei oe e mea faufaa te reira? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Maseli 22:6.] A tapao na e te faaitoitohia ra te mau metua ia haamata i te haapii i ta ratou mau tamarii i te apîraa ra. Ua opuahia teie buka no te tauturu ia ratou ia na reira.” A haamahitihiti i te mau hohoˈa e te mau tatararaa i raro aˈe o te pene 15 aore ra 18.
“E pinepine te mau metua i te maere i te mau uiraa a ta ratou mau tamarii. E mea fifi ia pahono i te tahi o taua mau uiraa ra, e ere anei? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Ephesia 6:4.] E nehenehe teie buka e tauturu i te mau metua ia pahono i te mau uiraa o ta ratou mau tamarii i teie mahana.” A haamahitihiti tau hohoˈa e te mau tatararaa i raro aˈe o te mau pene 11 e 12 aore 34 e tae atu i te 36.
La vie: comment est-elle apparue? Évolution ou création?
“Te haapeapea nei tatou paatoa i te ohipa ino e te haavîraa uˈana i to tatou vahi. E manaˈo anei oe e te vai ra ta te hoê taata te hoê ravea mau no tera fifi? [A vaiiho i te taata ia pahono.] E ravea ta te Atua.” A huri i te api 196; a taio e a tatara i te Maseli 2:21, 22 i te paratarafa 19. A faaite i te upoo parau o te pene 16, e a pûpû atu i te buka.
A iriti i te api 6, e a parau: “Te manaˈo nei e rave rahi taata e mea tupu noa mai to tatou fenua nehenehe e te ora i nia iho. Eaha ta oe e hiˈopoa ei faataaraa au e e mea tupu noa mai te mau mea atoa? [A vaiiho i te taata ia pahono.] Mea rahi roa te faaiteraa e haapapu ra i te faatiaraa a te Bibilia o te hoê Atua Poiete Puai roa e o te here roa ia tatou. O ˈna te Atua mau e o Iehova to ˈna iˈoa.” A taio i te Salamo 83:18 e a faataa poto mea nafea ta ˈna opuaraa ia taui i te fenua taatoa ei Paradaiso.
L’humanité à la recherche de Dieu
“No te rahi o te haapaoraa taa ê i teie mahana, ua uiui aˈena anei oe e nafea tatou e nehenehe ai e ite teihea ta te Atua e farii?” I muri aˈe i te pahonoraa, a iriti i te buka i te api 377. A haamahitihiti i te manaˈo numera 7, e a ui i te fatu fare e mai te peu e te farii ra o ˈna e e mea tia ia tahoê te haapaoraa mau i te huitaata no te mau iri atoa. A rave hoê o te mau irava i faahitihia e mai te peu e e taimehia, a tatara i te tahi atu o te mau manaˈo o te tapura. Mai te peu e te vai ra te anaanatae mau, a pûpû atu ïa te buka. Ia haere oe, e nehenehe oe e ui atu e, “E nafea e mea tia ˈi ia ohipa te haapaoraa mau i nia i te haerea o te mau taata?” A faanaho i te hoê farereiraa no te pahono i tera uiraa.
Ia faataa hoê taata ia ˈna ei melo o te haapaoraa rahi, e nehenehe outou e ui atu e: “E mea anaanatae ia farerei i te mau taata no te mau haapaoraa e rave rau. Ua rave te huitaata e imi ra i te Atua e rave rahi aveia taa ê. [Mai te peu e e tano, a taio i te Ohipa 17:26, 27.] Mea pinepine, te pee ra te mau taata i te haapaoraa a to ratou metua. [A taio i te paratarafa 12 o te api 8.] Mea maramarama te haapiiraa no nia i te tahi atu mau haapaoraa. Te faataa ra teie buka te tumu, te mau peu e te mau haapiiraa o te mau haapaoraa rahi o teie nei ao.” A faaite i te hoê hiˈoraa e vai ra i roto i te buka no nia i te haapaoraa a te hoê taata, e itehia i roto i te mau api i muri nei: te Sikhisme (100-101); te Hindouisme (116-7); te Bouddhisme (141); te Taoïsme (164-6); te Confucianisme (177); te Shintoïsme (190-5); te haapaoraa ati Iuda (220-1); e te haapaoraa Mahometa (289).
Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!
“Ua faaroo paha oe [a faahiti i te hoê parau apî]. Ia pohe te mau taata ma te peapea mau, e rave rahi o te uiui nei eaha te tamǎrû ta ratou e nehenehe e pûpû atu i te mau utuafare tei topa i roto i te ati. Eaha to oe manaˈo?” A vaiiho i te taata ia pahono. E a iriti i te buka i te api 299 e a faaite i te faahohoˈaraa o te tia-faahou-raa. A parau faahou: “E rave rahi o tei maere i te haapiiraa e e faahoˈihia mai te feia parau-tia e te feia parau-tia ore i te ora i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. [A taio i te Ohipa 24:15 mai tei faahitihia i roto i te paratarafa 9 o te api 297 e a taio i muri iho i te faataaraa e itehia ra i roto i te paratarafa 10.] Te tauaparau ra teie buka i te tahi atu tuhaa rii anaanatae e rave rahi no nia i te opuaraa a te Atua no a muri aˈe.”
Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
“Te ora nei tatou i te hoê tau e fatata te mau taata atoa o te faaruru nei i te mau fifi rarahi. E rave rahi o te fariu nei i nia i te feia aˈo no te aratairaa e rave rau. Te huri nei vetahi i nia i te feia hiˈohiˈo no te imi i te tauturu. I to oe manaˈo ihea e itehia ˈi te mau aˈoraa maitai o te ohipa i nia ia tatou? [A vaiiho i te taata ia pahono.] Te faahiti nei te Bibilia i te hoê tupuraa mau faufaa e mea tia ia tatou paatoa ia ite. [A taio i te Timoteo 2, 3:16. E a iriti i te api 187 e a taio i te paratarafa 9.] E tauturu teie buka ia oe ia ite e nafea te peeraa i ta te Bibilia e parau ra e ohipa no to tatou maitai.”
Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
“I te roaraa o teie tau, e haamanaˈo te mau taata e rave rahi ia Iesu. Tera râ, no te ohipa iino e rave rahi e tupu nei na te ao nei, te uiui nei vetahi e mai te peu e te tâuˈa maira Iesu ia tatou. Eaha to oe manaˈo i te reira?” A vaiiho i te taata ia pahono. A huri i te pene 24, e a aparau poto no te aha Iesu i haere mai ai i te fenua nei. E a taio i te Ioane 15:13, ma te haamahitihiti i te here aau tae o Iesu i te tahi atu.
“Ia faahiti vetahi ia Iesu Mesia, e manaˈo e rave rahi taata i te hoê aiû aruaru aore ra i te hoê taata e mauiui ra no te pohe. Ua taai-noa-hia to ratou manaˈo i to ˈna fanauraa e to ˈna poheraa. E pinepine i te haamoehia te mau mea faahiahia ta ˈna i parau e i rave i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua ohipa te mau mea ta ˈna i rave i nia i te mau taata atoa i ora na. No reira, e mea faufaa roa ia haapii â tatou no nia i te mau ohipa faahiahia ta ˈna i rave no tatou.” A taio i te Ioane 17:3. A huri i te api matamua o te omuaraa e a taio i te paratarafa maha.
Eaha ta te Atua e titau ra ia tatou?
“E manaˈo anei oe e ua opua te Atua e ia ora tatou i roto i te fifi mai ta tatou e faaû nei i teie mahana? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Mataio 6:10.] Ua feruri aˈena anei oe e eaha mau na te Basileia o te Atua?” A huri i te haapiiraa 6, e a taio i te mau uiraa o tei uihia i te omuaraa o te haapiiraa. A haamata i te tauaparau i te haapiiraa aore ra i te faanaho i te na reira i te farereiraa i mua.
“Noa ˈtu te haereraa i mua o te ao no teie tau, te tamau nei te maˈi e te pohe i te haamauiui e i te haapeapea i te huitaata. Ua ite anei oe eaha ta Iesu e rave no te feia maˈi, te ruhiruhia e tae noa ˈtu i te pohe?” A vaiiho i te taata ia pahono. Ia hinaaro te taata e ite i te pahonoraa, a iriti i te haapiiraa 5, e a taio i te mau uiraa o te paratarafa 5-6. A tauaparau i te mau paratarafa aore ra a faanaho i te rave i te farereiraa i mua.
Adorez le seul vrai Dieu
“I to oe manaˈo ihea tatou e fariu ai no te tauturu i te faaoromai i te faateimaharaa o te oraraa? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Roma 15:4.] A tapao na e te horoa maira te mau irava faauruahia i te haapiiraa, te tamahanahanaraa, e te tiaturiraa o te nehenehe e haapuai ia tatou no te faaoromai i te mau fifi. Te pûpû nei teie buka i te mau manaˈo tauturu no te hoê ravea e fanaˈo rahi roa ˈˈe ai tatou i te taioraa i te Bibilia.” A haamahitihiti i na tuhaa e maha tei tarenihia o te api 30.
“Mai te mau mahana a haere mai ai Iesu i te fenua nei, ua pure te taata e rave rahi ia tae mai te Basileia o te Atua. Ua uiui aˈena anei oe e eaha te auraa o tera Basileia no te huitaata? [A vaiiho i te taata ia pahono. E a taio i te Daniela 2:44.] Te faataa nei teie buka eaha te Basileia o te Atua e eaha ta ˈna e rave e e nafea tatou e fanaˈo ai i ta ˈna mau faatereraa tia.” A rave i te faahohoˈaraa o te api 92-3.