Ia ite outou i te paraparau!
1 No te amo maitai i ta tatou ohipa faauehia e poro e e faariro i te taata ei pǐpǐ, e tia ia tatou ia faaite i te hoê haapiiraa i te tahi atu. (Mat. 24:14; 28:19, 20) I te tahi taime, e mea fifi ia paraparau, noa ˈtu e e mau hoa. Na te aha e tauturu ia tatou ia faaite i te parau apî maitai i te feia matau-ore-hia?
2 E taata matau-ore-hia na mua, e hoa i muri iho: A tamata i te feruri e o outou te taata e farereihia i roto i te taviniraa. I roto i te ao o teie tau, te taa nei ia tatou e te ara nei vetahi i te mau taata matau-ore-hia, aore ra te taiâ atoa ra ratou. E faataupupu te reira i te paraparauraa. E nafea ia faaruru i te taiâ o te taata i te haamataraa? Hou a faahiti ai i te hoê parau, te horoa nei tatou i te faaiteraa na roto i to tatou huru faanehenehe au noa. E faaore to tatou ahuraa faanehenehe maitai e to tatou haerea tura i te mau ahoaho.—Tim. 1, 2:9, 10.
3 E faatupu atoa te hoê huru au mau e te auhoa i te paraparauraa. E au mai te taata e e ineine oia i te faaroo. No reira, mea faufaa te hoê faaineineraa maitai. Ia ite maitai tatou eaha ta tatou e parau, eita tatou e horuhoru roa. E nehenehe te hau o to tatou huru feruriraa e huti mai ia vetahi ê i nia i ta tatou poroi. Teie ta te hoê vahine i parau i muri aˈe i te farereiraahia e te hoê Ite: “Te haamanaˈo nei au i to ˈna hohoˈa mata ataata, e itehia te hau. Ua hinaaro vau e ite hau atu â.” Tera tei turai i teie vahine ia faaroo i te parau apî maitai.
4 Te mau huru maitatai faahiahia: E tia ia tatou ia haapao ia vetahi ê. (Phil. 2:4) Ei hiˈoraa, e na reira tatou na roto i te oreraa e hinaaro e o tatou noa te paraparau. Oia mau, te paraparauraa, te faarooraa atoa ïa. Ia titau tatou i te taata ia paraparau e ia faaroo tatou ma te anaanatae i to ˈna mau manaˈo, e ite o ˈna e te haapeapea nei tatou no ˈna. No reira, ia paraparau oia, eiaha e ru i te hoˈi i nia i ta outou faaiteraa. A haapopou ia ˈna ma te haavare ore, e a tamata i te tauaparau no nia i to ˈna manaˈo. Mai te peu e te vai ra te hoê manaˈo faufaa roa i roto i ta ˈna mau parau, a faatano i ta outou faaiteraa ia au i to ˈna mau haapeapearaa.
5 Maoti te aau faahaihai e te haehaa e matara noa ˈi te paraparauraa. (Mas. 11:2; Ohi. 20:19) I to ˈna tau, e mea au na te taata ia Iesu no to ˈna ‘mǎrû e te haehaa o te aau.’ (Mat. 11:29) I te tahi aˈe pae, e mea au ore te hoê huru faateitei. No reira, noa ˈtu e ua papu ia tatou e tei ia tatou ra te parau mau, ma te paari eiaha tatou e faahepo.
6 E mai te peu e e faahiti te taata i te tahi mau tiaturiraa o te ore e tuea e te mau haapiiraa o te Bibilia? E tia anei ia tatou ia faatitiaifaro i to ˈna manaˈo? I te taime au, e, eiaha râ i te farereiraa matamua. E pinepine, e mea au aˈe e paraparau i nia i te mau manaˈo tuea hou a haamata ˈi i te faataa i te mau haapiiraa bibilia o te nehenehe e haafifi i te taata ia farii. E titau te reira i te faaoromai e te ite maite. Ua vaiiho mai o Paulo i te hoê hiˈoraa maitai roa i roto i teie tuhaa ia ˈna i horoa i te faaiteraa i te mau haava o te Areopago.—Ohi. 17:18, 22-31.
7 Te mea faufaa, maoti te here miimii ore e riro ai tatou ei mau taata aravihi i te paraparau. Mai ia Iesu, e tia ia tatou ia aroha i te mau taata tei ‘purara e tei faaruehia mai te mamoe tiai ore.’ (Mat. 9:36) E noaa ïa ia tatou te manaˈo turai e faaite i te parau apî maitai e e tauturu ia ratou ia haere na te eˈa o te ora. I te mea e e poroi no te aroha ta tatou, e faaite anaˈe ïa i te reira ma te aroha. Ia na reira tatou, te pee ra tatou i te Atua ra o Iehova e ia Iesu Mesia, na Ihotaata aparau rahi roa ˈˈe o te ao taatoa.