Mea rahi hoi taime te pororaahia ta tatou tuhaa fenua!
1 Ua manaˈo aˈena anei outou i te tahi taime e ua porohia ta outou tuhaa fenua e rave rahi taime e aita e ‘mamoe’ faahou? E parau paha vetahi pae e: “Ua ite au eaha te huru o te taata. No te aha e tamau noa ˈi i te haere e hiˈo i te mau taata aita e anaanatae ra i ta tatou poroi?” Parau mau, te poro-pinepine-hia ra te mau tuhaa fenua e rave rahi. Eiaha tatou e hiˈo ino i te reira, ei hiˈoraa maitai râ to tatou. No te aha? A tapao na i na manaˈo e maha i muri nei.
2 Ua pahonohia mai ta tatou mau pure. Ua parau Iesu e: “Te rahi mau nei te auhune sitona, te iti nei râ te feia e ooti: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa, ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Luka 10:2) Tau ahuru matahiti i te maoro, ua taparuparu tatou ia Iehova ia amui mai te tahi mau hoa pororaa ia tatou. I te mau vahi e rave rahi, ua apiti mai te tahi feia poro apî ia tatou, e te poro ra tatou ma te pinepine aˈe i te mau tuhaa fenua. Eita anei e tia ia oaoa tatou e ua pahono mai Iehova i ta tatou mau pure?
3 Eita e mâuˈa te tuutuu ore. I roto atoa i te mau tuhaa fenua ta tatou e poro pinepine nei, e farii noâ te tahi mau taata i te poroi o te Basileia e e noaa ia ratou te ite i te parau mau. E tia ïa ia tamau noa tatou i te haere e farerei i to tatou mau taata-tupu ma te tiaturi e itea mai i te tahi atu mau taata aau farii. (Isa. 6:8-11) Mai te mau pǐpǐ matamua a Iesu, ‘e haere tia ˈtu anaˈe’ i te mau taata o te tuhaa fenua i horoahia mai na tatou e e tutava anaˈe i te faatupu i to ratou anaanatae no te Basileia o te Atua.—Mat. 10:6, 7.
4 I Potiti, te poro ra e rave rahi mau amuiraa i ta ratou tuhaa fenua i te mau hebedoma atoa, teie râ, e itea noa mai ia ratou te tahi mau ‘mamoe.’ E faahiti anaˈe i teie tuahine, e manaˈo maitai roa to ˈna; te faataa ra oia: “Hou vau e haamata ai i te poro, i te mau poipoi atoa e pure au ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu ia ite au i te hoê taata o te anaanatae i te haapiiraa bibilia.” I te hoê mahana, ua haamata oia i te hoê haapiiraa e te mau rave ohipa o te hoê fare tâpûraa rouru. I muri aˈe, hoê anaˈe taata tei haere mai i te taime haapiiraa. Ua parau atu taua vahine ra ia ˈna e: “Aita te tahi atu mau taata e anaanatae ra, area o vau ra, oia ïa!” I roto noa hoê avaˈe, te faatere ra oia e piti haapiiraa. Aita oia i haamarirau i te bapetizo ia ˈna e i te rave i te taviniraa pionie.
5 Te ravehia ra te ohipa. Te porohia ra te parau apî maitai mai ta Iesu i tohu. (Mat. 24:14) I te vahi atoa ‘eita te taata e faaroo mai ia tatou,’ e faaararaa ta tatou pororaa no ratou. Ua ite tatou e eita vetahi pae e faaroo mai aore ra e patoi atoa ratou i te parau mau. E tia atoa râ ia faaara-roa-hia ˈtu ratou no nia i te haavaraa a Iehova i mua nei.—Ezek. 2:4, 5; 3:7, 8, 19.
6 Aita ta tatou ohipa i oti atura. E ere na tatou e faaoti afea e faahope ai i taua ohipa pororaa ra. O Iehova tei ite maitai afea te reira e oti ai. Ua ite oia te vai ra anei te tahi mau taata o ta tatou tuhaa fenua o te nehenehe â e faaroo i te parau apî maitai. E parau mai vetahi pae ia tatou i teie mahana e aita ratou e anaanatae ra i te reira, e nehenehe râ te hoê tupuraa o te oraraa: te ereraa i te ohipa, te hoê maˈi ino aore ra te poheraa o te hoê taata here, e turai ia ratou ia farii i te poroi ia tae i te hoê mahana. No te mau manaˈo oti noa aore ra no te mea noa mea ohipa roa ratou no te faaroo mai, aita roa ˈtu te mau taata e rave rahi i faaroo mau i te mea ta tatou e poro ra. E nehenehe te mau farereiraa auhoa tamau e turai ia ratou ia haapao mai e ia faaroo mai.
7 Te hiˈo maite nei te feia e mau taata paari ratou i teie mau matahiti i mairi aˈenei e e utuafare to ratou i teie nei, i te oraraa e te uiui nei ratou i te tahi mau uiraa ta te Bibilia anaˈe e nehenehe e pahono. Ua faatomo te hoê metua vahine apî i ǒ ˈna e piti o to tatou mau tuahine e ua parau oia ia raua e: “I to ˈu tamariiraa, aita i taa ia ˈu no te aha to ˈu mama i ore ai i farii i te mau Ite e i parau ai e aita oia e anaanatae ra i ta ratou poroi, te hinaaro noa ra hoi outou e paraparau no nia i te Bibilia. Ua tǎpǔ vau ia ˈu iho e ia paari au e ia faaipoipo vau, e faatomo vau i ǒ ˈu i te mau Ite no Iehova ia faataa mai ratou i te Bibilia.” O ta ˈna ïa i rave, e ua oaoa roa na tuahine ra o tei haere atu i ǒ ˈna ra.
8 E nehenehe anei outou e manuïa ˈtu â? E ere paha no te huru noa o te taata e fifi ai ta tatou taviniraa i roto i te mau tuhaa fenua e poro-pinepine-hia ra. I te tahi taime, o tatou te fifi. E haere anei tatou e poro ma te mau manaˈo oti noa? E nehenehe te reira e ohipa i nia i to tatou huru feruriraa, e oia atoa to tatou taˈiraa reo e to tatou hohoˈa mata. E feruriraa maitai anei to tatou e mea au anei to tatou huru? E tamata anaˈe i te tahi ravea pororaa apî. E taui anaˈe i te mau parau o ta tatou faaiteraa, e e tutava anaˈe i te haamaitai atu. E nehenehe paha tatou e taui i ta tatou mau uiraa faaomuaraa aore ra e faaohipa i te tahi atu irava bibilia. E ani anaˈe i te tahi tauturu i te mau taeae e mau tuahine e manuïa ra i roto i te tuhaa fenua. E poro anaˈe e te mau taata poro e te mau pionie e rave rau, e e tapao anaˈe na te aha e haamanuïa i ta ratou taviniraa.
9 E farii e e haamaitai Iehova i te pororaa i te Basileia, e e faaite to tatou apitiraa e te here ra tatou i te Atua e i to tatou taata-tupu. (Mat. 22:37-39) E tamau anaˈe ïa i ta tatou ohipa e tae atu i te hopea, e eiaha tatou e faaea i te poro tamau i ta tatou tuhaa fenua.